32,760 matches
-
în mod normal sunt eliminate înainte să ajungă la vânzare. a are un gust înțepător, asemănător cu varza, gust care se suavizează prin gătire. Ridichea ajunge să cântărească mai mult de 1 kg, totuși se poate recolta când este mică. Mărimea diferă în funcție de varietate și de timpul în care este lăsată să crească. Cele mai multe fac parte din varietăți speciale, care sunt bune doar imediat după recolectare și nu se conservă mult timp. Se folosesc în salate (chiar și frunzele crude). Depinzând
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
În România, larvele de "Calliphora vomitoria" au fost depistate ca provocând miaza plăgilor la pisici, câine și om (Leon, 1908). Leon amintește cazul descris de Vesescu, când au fost extrase 174 de larve ale acestei specii dintr-o ulcerație de mărimea unei mandarine situată pe bărbia unui om. Datorită marii lor pululații și intensei activități de descompunere, calliphoridele sunt considerate organisme reducătoare de prim ordin, jucând un important rol pozitiv în curățirea rapidă a locurilor de materii organice, excremențiale și mai
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
printr-o conductă. Tot ce se află în afara acestor limite este considerat "mediu înconjurător". Prin starea unui sistem se înțelege totalitatea parametrilor care descriu sistemul, independent de forma exterioară a acelui sistem. Parametrii termodinamici care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
înțelege totalitatea parametrilor care descriu sistemul, independent de forma exterioară a acelui sistem. Parametrii termodinamici care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime rezultând, și
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime rezultând, și rezultând de asemenea toate celelalte proprietăți ale sistemului, ca: energia, viscozitatea, conductivitatea termică etc.
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]