30,387 matches
-
fragilă a societății postbelice -, nu era apanajul exclusiv al Franței. Toate țările europene ocupate au avut un „sindrom Vichy”. Privațiunile Îndurate În timpul războiului de italieni, de exemplu, atât acasă, cât și În lagărele de prizonieri, au deturnat atenția publică de la suferințele pe care ei Înșiși le provocaseră altora - În Balcani sau În coloniile italiene din Africa. Poveștile pe care și le spuneau polonezii sau olandezii despre război aveau să alimenteze decenii de-a rândul imaginea de sine națională - olandezii, Îndeosebi, puneau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la soluția finală. Scriitorul american Alfred Kazin remarca În 1952 că pentru studenții săi din Köln „războiul se sfârșise. Războiul nu trebuia pomenit. Studenții mei n-au scos nici un cuvânt despre război”. Atunci când priveau În urmă, vest-germanii vedeau doar amintirea suferinței proprii: În sondajele de opinie de la sfârșitul anilor ’50, o majoritate covârșitoare a populației Republicii Federale cataloga perioada ocupației postbelice drept „cea mai grea din viața lor”. După cum anticipaseră unii observatori Încă din 1946, germanii s-au distanțat cu succes
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
gaz Zyklon-B pentru SS, pe considerentul că nu existau „suficiente dovezi” că gazul fusese folosit la uciderea deportaților. Dar germanii nu puteau nega faptele comise Împotriva evreilor - situație unică În Europa. Puteau să evite subiectul, să insiste asupra propriei lor suferințe, să arunce Întreaga vină asupra „câtorva” naziști. Însă nu puteau ocoli responsabilitatea atribuindu-le pur și simplu altora genocidul. Chiar Adenauer, care În public se limitase la manifestări de simpatie pentru „victimele” evreiești fără a-i numi vreodată pe călăii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de evenimente - „războiul de șase zile” arabo-israelian din 1967, cancelarul Brandt Îngenuncheat la memorialul din ghetoul Varșoviei, asasinarea atleților israelieni la Olimpiada de la München În 1972 și difuzarea miniserialului Holocaust la televiziunea germană În ianuarie 1979 - au plasat evreii și suferințelor lor pe primul loc pe agenda publică din Germania. Dintre acestea, serialul de televiziune a avut de departe rolul cel mai important. Un produs tipic al televiziunii comerciale americane - o poveste simplă, cu personaje plate și o structură narativă concepută
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În această privință, deși francezii mai tineri nu erau interesați de gloria națională și nu se identificau cu miturile din istoria recentă a Franței. În anii următori, francezii au devenit, fără Îndoială, mai conștienți de Holocaust și mai sensibili la suferința evreilor În general, poate și din cauza scandalului provocat de celebra conferință de presă susținută de Charles de Gaulle pe 27 noiembrie 1967, după victoria Israelului În „războiul de șase zile”arabo-israelian, În care președintele francez i-a numit pe evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
are dreptul să nu mai audă mereu de Auschwitz”. Dar firește că politicienii au motivele lor13. Un indiciu mult mai revelator al unei apropiate mutații culturale era nevoia, larg răspândită la Începutul secolului XXI, de a repune pe tapet chestiunea suferinței germanilor, după ce ani de zile atenția publică fusese dedicată victimelor evreiești. Artiștii și criticii - printre care Martin Walser, contemporan cu Habermas și o voce influentă În viața literară din RFG - Începeau acum să discute despre alt „trecut ignorat”: nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
făcuseră germanii evreilor, subiectul nu era mult discutat În Polonia comunistă. „Reîncarcerarea” Poloniei sub sovietici și convingerea generală că evreii Îi primiseră cu brațele deschise pe comuniști și chiar le Înlesniseră acapararea puterii Întunecau amintirea ocupației germane. În orice caz, suferințele Îndurate de polonezi În timpul războiului eclipsau tragedia evreilor și, Într-o anumită măsură, concurau cu aceasta: „victimizarea comparată” avea să otrăvească relațiile dintre polonezi și evrei vreme de zeci de ani. Juxtapunerea celor două tragedii rămâne nerecomandabilă. În război muriseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
retrospectiv (În anii ’70, cenzorii polonezi interziceau sistematic orice aluzie la antisemitismul interbelic). Dar est-europenii acordau mai puțină atenție nenorocirii evreilor nu fiindcă la vremea respectivă fuseseră indiferenți sau preocupați doar de propria supraviețuire. Motivul este altul: comuniștii semănaseră destule suferințe și nedreptăți pentru a acoperi totul cu un nou strat de amintiri și resentimente. Deportările, Încarcerările, procesele-spectacol și „normalizările” dintre 1945 și 1989 făcuseră din mai toți cei care trăiau În blocul sovietic fie victime, fie profitori ale exproprierii forțate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
provocărilor externe și a intrușilor „cosmopoliți”. Politica amintirilor neonorate - chiar dacă ele diferă În detaliu sau chiar se contrazic - era ultimul liant dintre fosta matrice sovietică și posesiunile ei imperiale. Toate aceste țări aveau resentimente față de subaprecierea de către comunitatea internațională a suferințelor și pierderilor lor din trecut. Cum rămânea cu victimele Gulagului? De ce nu fuseseră despăgubite și comemorate asemenea victimelor și supraviețuitorilor nazismului? Cum rămânea cu milioanele de oameni pentru care opresiunea nazistă din timpul războiului se transformase În opresiune comunistă postbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau foarte diferite ca intenție - sau, cum spunea Raymond Aron, „există o diferență Între o filosofie a cărei logică e monstruoasă și o filosofie căreia i s-a dat o interpretare monstruoasă” - asta nu le consolează cu nimic pe victime. Suferința umană nu se măsoară În funcție de scopurile făptașilor. Conform acestui tip de raționament, pentru cei care au suferit sau au fost uciși acolo, gulagul comunist nu este nici mai bun, nici mai rău decât lagărele naziste. În mod asemănător, importanța „drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
gulagul comunist nu este nici mai bun, nici mai rău decât lagărele naziste. În mod asemănător, importanța „drepturilor” (și reparațiile acordate pentru Încălcarea lor) În retorica politică și jurisprudența internațională modernă le-a furnizat un argument celor care simt că suferințele și pierderile lor nu au fost recunoscute ca atare - și compensate. Unii conservatori germani, exploatând oprobriul internațional la adresa „epurării etnice”, au relansat solicitările comunităților germane expulzate din diverse țări la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. De ce, Întreabă ei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În primii ani ai secolului XXI se vorbea chiar, În cercuri respectabile, despre Înființarea la Berlin a unui alt memorial: un „Centru Împotriva expulzărilor”, un muzeu Închinat tuturor victimelor epurării etnice. Această ultimă distorsionare, care sugerează că toate formele de suferință colectivă sunt În esență comparabile, chiar interșanjabile, a fost respinsă energic de Marek Edelman, singurul dintre liderii răscoalei din ghetoul varșovian aflat Încă În viață. El a semnat În 2003 o petiție Împotriva Centrului propus. „Ce fel de aducere-aminte? Au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de aducere-aminte? Au suferit chiar atât de mult? Pentru că și-au pierdut casele? Bineînțeles că e trist să fii forțat să Îți părăsești casa și să-ți abandonezi pământurile. Dar evreii și-au pierdut casele și toate rudele. Expulzările Înseamnă suferință, dar există atâta suferință pe lume... Bolnavii suferă și nimeni nu le Înalță monumente.” (Tygodnik Powszechny, 17 august 2003) Reacția lui Edelman reprezintă un avertisment oportun cu privire la riscurile care ne pândesc când ne complacem Într-un cult excesiv al comemorării
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
chiar atât de mult? Pentru că și-au pierdut casele? Bineînțeles că e trist să fii forțat să Îți părăsești casa și să-ți abandonezi pământurile. Dar evreii și-au pierdut casele și toate rudele. Expulzările Înseamnă suferință, dar există atâta suferință pe lume... Bolnavii suferă și nimeni nu le Înalță monumente.” (Tygodnik Powszechny, 17 august 2003) Reacția lui Edelman reprezintă un avertisment oportun cu privire la riscurile care ne pândesc când ne complacem Într-un cult excesiv al comemorării, punând În centrul atenției
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Jocurile Olimpice de la München 435, 739; despăgubiri ale Germaniei de Vest 251-252; din Viena 17; elvețieni 740-741; englezi 676, 735-736; est-europeni 734; Europa de Est postbelică 175-176; Europa postbelică 731-757; francezi 676, 732-733, 735, 743-747; germani 737-740; Holocaust - vezi Holocaust; indiferența față de suferințele Î 748; Israel - vezi Israel; maghiari 400; olandezi 734, 741; părerile germanilor cu privire la Î În perioada postbelică 66; pedeapsa poloneză Împotriva Î 53; pogromuri 53; polonezi 400; recunoașterea suferințelor Î 731-736; recunoașterea suferințelor Î de către Polonia 731; recunoașterea suferințelor Î
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
676, 732-733, 735, 743-747; germani 737-740; Holocaust - vezi Holocaust; indiferența față de suferințele Î 748; Israel - vezi Israel; maghiari 400; olandezi 734, 741; părerile germanilor cu privire la Î În perioada postbelică 66; pedeapsa poloneză Împotriva Î 53; pogromuri 53; polonezi 400; recunoașterea suferințelor Î 731-736; recunoașterea suferințelor Î de către Polonia 731; recunoașterea suferințelor Î de către România 731; refugiați 43-44; ruși 676; statistici ale eliberărilor 37; statistici ale supraviețuitorilor Holocaustului 732; sub ocupația germană 49; totalul morților 37, 732 exporturi, declinul pieței 421 exterminări
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
germani 737-740; Holocaust - vezi Holocaust; indiferența față de suferințele Î 748; Israel - vezi Israel; maghiari 400; olandezi 734, 741; părerile germanilor cu privire la Î În perioada postbelică 66; pedeapsa poloneză Împotriva Î 53; pogromuri 53; polonezi 400; recunoașterea suferințelor Î 731-736; recunoașterea suferințelor Î de către Polonia 731; recunoașterea suferințelor Î de către România 731; refugiați 43-44; ruși 676; statistici ale eliberărilor 37; statistici ale supraviețuitorilor Holocaustului 732; sub ocupația germană 49; totalul morților 37, 732 exporturi, declinul pieței 421 exterminări În masă 31-32 F
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
față de suferințele Î 748; Israel - vezi Israel; maghiari 400; olandezi 734, 741; părerile germanilor cu privire la Î În perioada postbelică 66; pedeapsa poloneză Împotriva Î 53; pogromuri 53; polonezi 400; recunoașterea suferințelor Î 731-736; recunoașterea suferințelor Î de către Polonia 731; recunoașterea suferințelor Î de către România 731; refugiați 43-44; ruși 676; statistici ale eliberărilor 37; statistici ale supraviețuitorilor Holocaustului 732; sub ocupația germană 49; totalul morților 37, 732 exporturi, declinul pieței 421 exterminări În masă 31-32 F Fabius, Laurent 507 Facțiunea Armata Roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Est - vezi Germania de Est; Germania de Vest - vezi Germania de Vest; harta Germaniei și Austriei după al doilea război mondial 64; intelectuali 194; membră NATO 587; Memorialul Holocaustului 752; miracol economic 330; musulmani 676; necesitatea de a recunoaște suferințele 747; nostalgia 700; numărul mare de femei În perioada postbelică 32; obediență sârguincioasă 255; ostalgia 700; Partidul Catolic de Centru 86; Partidul Nazist - vezi Germania nazistă; pedepsirea criminalilor de război 62-63; piața neagră 93; producători 330-331; program de reeducare și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
opoziția față de extinderea Uniunii Europene 667-668; partide comuniste 134-135, 554-557; Partidul Muncitoresc Unit Polonez 393, 397, 555; privatizarea 629; răzbunare Împotriva evreilor 53; reacția la destalinizare 289-290; rearanjarea geografică 39; recunoașterea Holocaustului 749; recunoașterea de către sovietici a Solidarității 556; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforme economice 555, 626; rezistența la ocuparea 47-48; revizioniști 393, 398; revoluția (din 1980-1981) 539; salariu lunar 675; socialism 134-135; statistici ale imigranților 675; susținerea politicii Statelor Unite 716; tranziția de la comunism la capitalism 626; Universitatea din Varșovia 398-399
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
527; orașe agricole 357, 571; Partidul Comunist Român 131, 165, 178, 396, 570; persecutarea cetățenilor 185; politici economice 571; privatizarea 629; programul de raționalizare 571; proiectul de sistematizare rurală 571; rata mortalității infantile 570; recunoașterea Germaniei de Vest 397; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforma agrară 85; reforme economice 396-397, 678; relațiile cu Europa Occidentală 397; salariu lunar 675; Securitatea 572-573; stalinism național 396; țară europeană 687; tranziția de la comunism la capitalism 627; văzută ca outsider 687 Roosevelt, Franklin Delano 76, 107-108
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
26 iunie 1871, Pasteur a depus brevetul pentru ceea ce el considera drept "berea revanșei naționale" și în străinătate "berea franțuzească" pentru că, așa cum scrie în 1876, în prefața volumului său Etudes sur la bière: Aceste cercetări mi-au fost inspirate de suferințele noastre. Începându-le imediat după războiul din 1870, le-am continuat fără încetare de atunci, cu hotărârea de a le duce destul de departe pentru a marca un progres durabil în această industrie în care Germania ne este superioară. Spre sfârșitul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-l doboare. Mișcarea Legionară aici mi-am dăruit cei mai frumoși ani ai tinereții mele și am crezut nelimitat în dreptatea și viitorul neamului meu și nu am făcut nici un compromis. Nu mi-am renegat pașii drumului legionar. Am pătimit. Suferința și pătimirea adunate în oasele și sufletul meu ard și tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească, jertfele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de unde a fost pus în așa zisa libertate într-o temniță de dimensiuni cât pământul românesc, după douăzeci și trei de ani de surghiun, care i-a nimicit cei mai frumoși ani ai tinereții, cele mai frumoase bucurii și aspirații. Suferința și rănile sufletești nu sunt niciodată vizibile, dar o viață de om distrusă rămâne pururi distrusă. În acel asalt diavolesc asupra ființei umane, Gheorghe Mântulescu și-a păstrat o puritate sufletească și o înaltă trăire pe care o întâlnim numai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]