32,942 matches
-
se va face mențiune despre aceasta. ... (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. ... (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză. ... ---------- Alin. (5) al art. 315 a fost modificat de pct. 81 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279946_a_281275]
-
din cadrul acestor secții pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279946_a_281275]
-
care întocmește actul trebuie să descrie în cuprinsul acestuia fapta exact așa cum a constatat-o, cum a perceput-o cu propriile simțuri, și nu în baza constatărilor altei persoane, ce pot fi comunicate de către acea persoană ori recepționate eronat; un argument în plus este și faptul că întocmirea procesului-verbal de contravenție trebuie precedată de administrarea de către agentul constatator a unor probe. Or, nu se poate susține că simpla comunicare a numărului vehiculului și a vitezei cu care a fost înregistrat acesta
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , coroborate cu art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280453_a_281782]
-
de la data săvârșirii faptei. 56. Ca urmare a analizării conținutului textelor legale mai sus enunțate se apreciază că posibilitatea constatării săvârșirii contravenției rutiere prin intermediul mijloacelor tehnice de către un agent constatator la un moment ulterior săvârșirii contravenției este legală. 57. Un argument în susținerea acestei interpretări se regăsește în jurisprudența Curții Constituționale, care, analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , a reținut că dispoziția legală criticată se caracterizează prin generalitate, și nu prin
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , coroborate cu art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280453_a_281782]
-
jurisprudențială potrivit căreia exercitarea căii de atac a recursului împotriva încheierilor prin care a fost întrerupt cursul judecății, pronunțate de instanțele de apel, în situația în care apelul este ultima cale de atac, este admisibilă. În favoarea acestei soluții invocă un argument de evoluție legislativă, pornind de la prevederile art. 244 din Codul de procedură civilă din 1865, care nu reglementau în mod explicit nici actul prin care instanța dispunea suspendarea și nici calea de atac; prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
exercitat împotriva încheierilor de suspendare pronunțate de instanțele de recurs (cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție), cât și împotriva încheierilor de suspendare a judecății pronunțate de instanțele de apel, atunci când apelul este ultima cale de atac. De asemenea invocă argumente desprinse din interpretarea literală a dispozițiilor art. 414 din Codul de procedură civilă, argumente rezultate din interpretarea sistematică a textului de lege și argumente ce decurg din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Pentru toate aceste considerente solicită admiterea
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
Casație și Justiție), cât și împotriva încheierilor de suspendare a judecății pronunțate de instanțele de apel, atunci când apelul este ultima cale de atac. De asemenea invocă argumente desprinse din interpretarea literală a dispozițiilor art. 414 din Codul de procedură civilă, argumente rezultate din interpretarea sistematică a textului de lege și argumente ce decurg din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei hotărâri de unificare a practicii, în sensul
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
judecății pronunțate de instanțele de apel, atunci când apelul este ultima cale de atac. De asemenea invocă argumente desprinse din interpretarea literală a dispozițiilor art. 414 din Codul de procedură civilă, argumente rezultate din interpretarea sistematică a textului de lege și argumente ce decurg din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei hotărâri de unificare a practicii, în sensul arătat. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
mult, textul art. 414 din Codul de procedură civilă dă competența de soluționare a recursului în favoarea instanței ierarhic superioare celei menționate în art. 124 alin. (2) din același cod, deci vine în completarea acestui articol, astfel că nu există niciun argument care să susțină concluzia că art. 124 alin. (2) din Codul de procedură civilă ar limita în vreun mod aplicabilitatea art. 414 din Codul de procedură civilă. Altfel spus, art. 124 alin. (2) și art. 414 alin. (1) din Codul
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
124 alin. (2) și art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează competența de soluționare a cererii de suspendare a procesului, respectiv a recursului declarat împotriva încheierii prin care se dispune această măsură. Prin urmare, nu există niciun argument care să susțină concluzia că încheierilor care soluționează incidentele procedurale le este aplicabil, ca regulă, regimul juridic al hotărârilor pronunțate pe fond de acea instanță, inclusiv în privința căilor de atac, și care să atragă aplicarea în cauză a principiului accesorium
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
exercitată împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei, respectiv împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului, posibilitatea exercitării separate a acesteia, precum și instanța competentă. În acest context nu poate fi reținut niciun argument care susține concluzia că încheierilor prin care se soluționează un incident procedural, cu referire la suspendarea judecării cauzei, le este aplicabil regimul juridic al hotărârilor pronunțate pe fond de instanță. Așadar, derogarea instituită prin art. 414 alin. (1) din Codul
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
între data punerii în aplicare a Codului de procedură civilă și data adoptării Legii nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe. Acest argument este susținut și de interpretarea sistematică a întregului articol 457 din Codul de procedură civilă. În orientarea jurisprudențială menționată nu se aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
că numai în situația în care instanța de control judiciar constată că există o eroare cu privire la denumirea căii de atac, aceasta poate proceda, în temeiul dispozițiilor art. 152 din Codul de procedură civilă, la calificarea căii de atac. Pentru aceste argumente solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei hotărâri de unificare a practicii. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
de 4 ani. ... (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), la împlinirea duratei misiunii permanente, aceasta poate fi prelungită cu cel mult un an, la solicitarea direcției de specialitate din cadrul M.E.C.R.M.A. ori a misiunii diplomatice sau consulare, justificată prin argumente de funcționalitate, eficacitate și eficiență. ... (7) Prelungirea este aprobată prin ordin al ministrului economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, cu avizul secretarului de stat coordonator, pe baza unei evaluări de oportunitate realizate în cuprinsul unui memorandum întocmit de către
REGULAMENT din 11 august 2016 (*actualizat*) privind condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului intern pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate şi de ocupare a posturilor din reţeaua externă a Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274728_a_276057]
-
de litigii, și anume cererile privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani ( Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012). 21. Curtea constată că argumentele reținute prin deciziile mai sus indicate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. 22. În plus, Curtea mai reține că procedura de judecată prevăzută de ordonanța de urgență criticată pentru constatarea aprobării tacite este una specială, ce derogă de la procedura
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
că, dacă în situația analizată este pe deplin justificată lipsa căii ordinare de atac, persoana interesată poate apela la căile extraordinare de atac, în condițiile prevăzute de lege (recurs, revizuire și contestație în anulare). 27. În sfârșit, Curtea constată că argumentele mai sus expuse nu vin în contradicție nici cu cele reținute în Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, prin care Curtea Constituțională a constatat că
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 685 din 5 septembrie 2016 Secțiunea 1 Argumente pentru inițierea propunerii de politică publică Pentru completarea acestei secțiuni se va răspunde următoarelor întrebări: ● Care este problema ce necesită acțiunea Guvernului? ● Care sunt cauzele și efectele problemei? ● Care sunt datele statistice/analizele care susțin definirea problemei? ● Ce grupuri din
INSTRUCŢIUNI din 2 septembrie 2016 de completare a formularului propunerii de politică publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274837_a_276166]
-
și 2 fac parte integrantă din prezentul regulament. Anexa 1 ------- la regulament ------------- SIGLA GUVERNULUI Aprobat PRIM-MINISTRU Propunere de politică publică De la: Conducătorul instituției Numele instituției Avizator/i Conducătorul instituției Numele instituției Stadiu (anunțare, avizare, primă lectură etc.) Secțiunea 1 Argumente pentru inițierea propunerii de politică publică Se va defini problema care a generat inițierea propunerii de politică publică răspunzându-se la următoarele întrebări: ● Care este problema care necesită acțiunea Guvernului? ● Care sunt cauzele și efectele problemei? ● Prezentarea datelor statistice care
REGULAMENT din 14 iulie 2005 (*actualizat*) privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273912_a_275241]
-
de proprietate asupra unui bun imobil - teren situat în intravilan, ca efect al acestei hotărâri judecătorești, atunci când promitentul vânzător nu a înscris bunul imobil în cartea funciară. 13. În susținerea acestui punct de vedere, instanța de trimitere a adus următoarele argumente: Pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil este necesar ca acordul de voință al părților să îmbrace forma autentică ad validitatem, iar în regimul de publicitate imobiliară al cărților funciare este necesară și înscrierea dreptului. Părțile pot conveni, chiar
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
opinat că dispozițiile legale în materie aplicabile speței condiționează admisibilitatea acțiunii având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare de necesitatea ca imobilul ce face obiectul litigiului să fie înscris în cartea funciară. Argumentele invocate de acesta au fost cuprinse în punctul de vedere al completului de judecată, ce a fost redat anterior. 16. Intimatul-reclamant a opinat că pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
vizând posibilitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru un teren arabil intravilan condiționat de înscrierea în cartea funciară a imobilului obiect al promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, instanța de trimitere nu aduce niciun argument în sprijinul acestei calificări. Un asemenea argument era cu atât mai necesar cu cât, potrivit expunerii rezumative a cererii de apel, redată în cuprinsul încheierii de sesizare, ar părea că în calea de atac se contestă posibilitatea pronunțării unei hotărâri
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru un teren arabil intravilan condiționat de înscrierea în cartea funciară a imobilului obiect al promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, instanța de trimitere nu aduce niciun argument în sprijinul acestei calificări. Un asemenea argument era cu atât mai necesar cu cât, potrivit expunerii rezumative a cererii de apel, redată în cuprinsul încheierii de sesizare, ar părea că în calea de atac se contestă posibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, se constată că încheierea de sesizare nu este motivată cu privire la ivirea unei chestiuni de drept. În contextul arătat, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că argumentele oferite de instanța de trimitere sunt insuficiente pentru a reține că încheierea de sesizare este motivată cu privire la îndeplinirea condiției din art. 519 din Codul de procedură civilă privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
argumentarea admisibilității sesizării instanței supreme sub aspectul îndeplinirii condiției noutății chestiunii de drept, instanța de trimitere limitându-se să afirme că problema de drept este nouă, fără nicio referire la criteriile de determinare a caracterului de noutate. 24. Pentru aceste argumente, constatând că sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă nu respectă dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește arătarea motivelor care susțin admisibilitatea sesizării, sub toate aspectele prevăzute de art. 519
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
procedurii de arbitraj. 11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre părți, are dreptul să recomande măsuri interimare de protecție. 12. Dacă una dintre părțile în diferend nu se prezintă în fața tribunalului de arbitraj sau nu reușește să își prezinte argumentele, cealaltă parte are dreptul să ceara acestuia să continue procedurile și să dea decizia finala. Absenta uneia dintre părți sau neprezentarea argumentelor nu va constitui un impediment în derularea procedurii. Înainte de pronunțarea sentinței definitive tribunalul de arbitraj este obligat să
CONVENŢIE din 25 februarie 1991 (*actualizată*) privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275644_a_276973]