31,146 matches
-
panouri grafice și exponate originale contribuții de excepție ale unor personalități românești și mondiale la dezvoltarea domeniului energetic. Un moment important în evoluția Muzeului l-a constituit organizarea și deschiderea în februarie 1966 a secției „Înregistrarea și redarea sunetului”. Îmbogățirea colecției, în anii ce au urmat, cu noi exponate valoroase, precum și interesul manifestat de vizitatori față de expoziția menționată sunt motivele care au condus la reorganizarea și extinderea acesteia într-un spațiu triplu, a cărui inaugurare a avut loc în 1972. Constituind
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
anii ce au urmat, cu noi exponate valoroase, precum și interesul manifestat de vizitatori față de expoziția menționată sunt motivele care au condus la reorganizarea și extinderea acesteia într-un spațiu triplu, a cărui inaugurare a avut loc în 1972. Constituind o colecție unică în țară, secția de „Înregistrare și redare a sunetului” prezintă în mod cronologic evoluția înregistrării și redării sunetului, de la cilindrul cu știfturi la bandă magnetică. De-a lungul anilor, rod al eforturilor de investigație științifică depuse de colectivul de
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
publicului vizitator o serie de exponate originale ce ilustrează evoluția istorică a sistemelor de transmitere a informației la distanță, si este structurată tematic în patru sectoare: telegrafie, telefonie, radio, televiziune. Una din cele mai recente secții, „Mineralogie-Cristalografie”, adăpostește o inedită colecție de flori de mină, donata de dl. Constantin Gruescu, din Ocna de Fier (jud. Caraș-Severin) și care cuprinde 126 de eșantioane reprezentând minereuri polimetalice, oxizi și hidroxizi de fier (hematit, magnetit, lemonit), precum și varietăți de cuarț (de la cuarțul de stâncă
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
stâncă la macla japoneză). Cea mai recentă secție este intitulată „Computere” și ilustrează, în principal, evoluția acestora pe parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. în afară de secțiile care structurează circuitul expozițional permanent, patrimoniul muzeal include alte câteva colecții inedite, valorificate prin expoziții temporare, precum: mașini de calcul, mașini de scris, aparate de fotografiat, instrumente de meteorologie, precum și o platformă cu exponate din sfera arheologiei industriale.
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
Băiceni, piese de harnașament de la Trușești. Civilizația geto-dacică din Moldova este reprezentată prin unelte, ceramică, obiecte de podoabă, statuete de lut de la Poiana și Piatra-Neamț, ceramică carpică din așezările de tip Scheia-Văleni și din necropolele de incinerație de tip Vârtișcoi-Poienești. Colecția mai include altare romane și cărămizi din castrul de la Barboși, inscripții funerare de la Isaccea (Noviodunum), obiecte de lut ars, bronz și sticlă de proveniență greacă, elenistică și romană descoperite în Dobrogea, unelte, vase de sticlă, amfore și obiecte de podoabă
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
de la Isaccea (Noviodunum), obiecte de lut ars, bronz și sticlă de proveniență greacă, elenistică și romană descoperite în Dobrogea, unelte, vase de sticlă, amfore și obiecte de podoabă (cultura Sântana de Mureș), piese medievale (unelte, arme, cahle, obiecte de podoabă), colecții de numismatică antică, medievală și modernă, documente medievale și moderne. Expoziția de istorie contemporană (care se încheie înainte de al II-lea război mondial) este prezentată într-o formă nouă, depolitizată, și a fost inaugurată în 1997. Au apărut teme noi
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
sateliți naturali etc.) ori aparținând universului de adâncime (galaxii, clustere etc.), organizează expoziții de bază (”Universul în mileniul III”, ”Sistemul Solar”, ”Mișcări pe bolta cerească”) și temporare (”Telescopul Hubble”, ”Instrumente și tehnici de navigație”, ”Astronomicus” etc.), găzduind de asemenea o colecție filatelică foarte valoroasă, cu peste 650 de piese (cu adăugare în 2012 a încă 2000 de piese) dedicată istoriei astronomiei și eforturilor de cunoaștere și cucerire a spațiului cosmic. Planetariul Baia Mare este o instituție muzeală și un obiectiv cultural turistic
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
peste 3.500 de artiști plastici din țară și din spațiul central și est-european. Clădirea în care funcționează a fost ridicată în 1748, fiind modernizată în decursul vremii. De la 195 de piese înregistrate în anul 1960, când a fost înființată Colecția de artă românească modernă și contemporană în cadrul Muzeului Regional Maramureș, în prezent s-a ajuns ca, prin achiziții, transferuri și donații, în patrimoniul muzeului să existe peste 3.900 de lucrări de artă, în ultimii patru ani dezvoltarea colecțiilor înregistrând
Muzeul de Artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/331354_a_332683]
-
înființată Colecția de artă românească modernă și contemporană în cadrul Muzeului Regional Maramureș, în prezent s-a ajuns ca, prin achiziții, transferuri și donații, în patrimoniul muzeului să existe peste 3.900 de lucrări de artă, în ultimii patru ani dezvoltarea colecțiilor înregistrând aproape 500 de noi piese.
Muzeul de Artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/331354_a_332683]
-
și să zugrăvească tipuri umane de o mare diversitate. În memoria marelui dramaturg, în anul 1979, într-o casă construită în stil rustic, aflată pe drumul național Târgoviște - Ploiești s-a deschis Muzeul Memorial I.L. Caragiale, care ilustrează printr-o colecție impresionantă (scrisori, fotografii, telegrame, afișe ale comediilor sale jucate în premieră, cărți în ediții princeps și rare) principalele momente din viața și opera scriitorului: familia din care descinde și de la care a moștenit pasiunea pentru teatru, anii de școală de la
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni, tezaurul de vase din argint de la Muscelul de Sus, județul Iași. Clădirea muzeului este monument de
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
a fost concepută ca o prezentare a istoriei locale împletită cu cea națională. Muzeul are 27 de săli. Secția de istorie prezintă material arheologic începând din paleolitic până în epoca contemporană, piese dacice, piese rezultate din săpăturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colecții de ceramică, piese litice, metal, textile, numismatică, documente, carte veche, memoriale, artă, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, mamalogie. Piese excepționale: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru I Mușat (1375 - 1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite arheologic și restaurate. Colecția arme cuprinde diverse arme de foc, arme albe - din sec XVIII-XX; Colecția artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane. Colecția memoriale include fondurile Petre Comarnescu, Leca Moraru, Ion Vicoveanu, Ion Negură, Nicolae Labiș; fondul carte veche, Biblioteca. Clădirea muzeului
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru I Mușat (1375 - 1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite arheologic și restaurate. Colecția arme cuprinde diverse arme de foc, arme albe - din sec XVIII-XX; Colecția artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane. Colecția memoriale include fondurile Petre Comarnescu, Leca Moraru, Ion Vicoveanu, Ion Negură, Nicolae Labiș; fondul carte veche, Biblioteca. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost refăcută complet în 1984
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
în mormântul domnitorului Petru I Mușat (1375 - 1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite arheologic și restaurate. Colecția arme cuprinde diverse arme de foc, arme albe - din sec XVIII-XX; Colecția artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane. Colecția memoriale include fondurile Petre Comarnescu, Leca Moraru, Ion Vicoveanu, Ion Negură, Nicolae Labiș; fondul carte veche, Biblioteca. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost refăcută complet în 1984.
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
meșteșuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, țesutul, cojocăritul etc.). Dintre piesele expuse de referință sunt: mobilierul masiv (laițele, masa, patul), soba, bogatele țesături de lână (păretare, scoarțe, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sărbătoare). Baza colecției se constituie din anii ’60, însă numai după decenii mai târziu unitatea devine una de sine stătătoare. Expoziția de bază a fost refăcută în 2013. Frumusețea si diversitatea materialului au permis realizarea unei noi tematici “Anotimpurile satului”, completată - pentru intrarea
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
nr. 10). Pe data de 19 mai 2016, Muzeul Ceasului a redeschis porțiile sediului din Str. Nicolae Simache nr. 1, Ploiești. din Ploiești, unic în rețeaua muzeală din România, înființat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972), ilustrează prin colecțiile sale evoluția mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) și respectiv Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeași categorie fac parte și cadranele solare din secolele XVII și XVIII, unul dintre acestea fiind
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
animate și muzicale, ceasuri ce sunt în funcțiune și astăzi - “Ceasul Potcovarului” și “Arena de circ”. Cea mai importantă categorie de ceasuri, prin număr și valoare este reprezentată de ceasurile de buzunar; cea mai veche piesă de acest tip din colecția muzeului este realizată de Philip Jakob Bickelman, din Linz, în anul 1652. Succed acestei date, produse ale celebrilor orologieri francezi și englezi din secolele XVIII - XIX; Julien Le Roy, Antoine Lepin, Abraham Louis Breguet, Benjamin Barber, George și Edward Prior
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
Patent, etc., Elveția dominând producția și comerțul european de ceasuri. Prevăzute cu mecanisme din ce în ce mai perfecționate, carcasele și cadranele ceasurilor de buzunar sunt ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziții diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare de un înalt nivelul artistic. Colecția cuprinde și unele ceasuri curiozități cum ar fi: ceasul “misterios” cu un cadran transparent și mecanism înglobat în ramă; ceasul care imita “uzina cu aburi” în miniatură, inspirat de revoluția industrială, realizat la Paris în 1900, ceasul “frizerului”, ceasul cu
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
au aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, lui Mihail Kogălniceanu, regilor Carol I și Mihai I, țarului Alexandru al II-lea, Marelui Duce Nicolae, generalului Alexandru Averescu, istoricului Nicolae Iorga, diplomatului Nicolae Titulescu, poetului Vasile Alecsandri sau pictorului Theodor Aman. Diversitatea colecției Muzeului Ceasului “Nicolae Simache“ - Ploiești este determinată și de automatele muzicale și ceasurile muzicale; majoritatea acestor piese funcționând și astăzi chiar daca au o vechime de peste 150 de ani. Includem în această categorie simphonioanele, cutiile muzicale cu cilindru, baletul mecanic, păsările
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
mobilier stil din diverse epoci, artă orientală și extrem-orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă, mobilier), icoane și arme din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Mobilierul expus a aparținut aproape în totalitate familiei Bellu. Tot din colecția Bellu sunt tablourile: Portret de bărbat de Pavel Dincovici, Țărancă de Eugen Maximovici (1857-1926), Bătrân cerșetor de Theodor Aman, icoane, candelabre, sfeșnice, stampe japoneze și vasele orientale, statuetă de bronz Venus din Milo - copie, un cap de copil din lut
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
șapte, care foloseau ca locuințe pentru personal și depozite pentru materialele necesare funcționării farului, sunt folosite în prezent ca anexe ale muzeului. De asemenea, curtea interioară dă o notă aparte obiectivului muzeal. Exponatele din Muzeul Farul Sulinei fac parte din colecția de istorie modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparținut scriitorului Jean Bart și fotografiile de familie ale acestuia, colecția de arme din secolele XVIII - XX, medaliile, documentele, hărțile și fotografiile
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
aparte obiectivului muzeal. Exponatele din Muzeul Farul Sulinei fac parte din colecția de istorie modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparținut scriitorului Jean Bart și fotografiile de familie ale acestuia, colecția de arme din secolele XVIII - XX, medaliile, documentele, hărțile și fotografiile privind activitatea Comisiunii Europene a Dunării. Farul este încă funcțional, fascicolele de lumină fiind vizibile de la 20 de mile marine. Pe timp de ceață, sunetul sirenei farului poate fi
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
Comitetului Județean Satu Mare al P.C.R. Din anul 1984 aici funcționează , având organizate expozițiile de bază și sălile de expoziții temporare. Are la bază obiectele adunate în cadrul cercului Kolcsey (1890), muzeul fiind reorganizat în anii 1905 și 1958, pe baza vechilor colecții și a cercetărilor noi. Muzeul deține colecții de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), etnografie (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]