30,283 matches
-
dorințe. Ceea ce se plămădește în laboratorul secret al motivației noastre răzbește spre exterior prin comportament, sau cănd nu ajunge să se concretizeze în acțiuni, se obiectivează în reacții sau în opinii. Nu toate dorințele noastre sunt rele. Dorințele, ca și plăcerile, nu exclud virtutea. Nu toate plăcerile sunt derizorii. Cele care sunt rezonabile, cele care se înscriu sub controlul rațiunii, al lui cum se cuvine, sunt acceptate. Fără dorințe, lumea noastră nu s-ar clinti din încremenire. Ceea ce sporește cantitatea de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
secret al motivației noastre răzbește spre exterior prin comportament, sau cănd nu ajunge să se concretizeze în acțiuni, se obiectivează în reacții sau în opinii. Nu toate dorințele noastre sunt rele. Dorințele, ca și plăcerile, nu exclud virtutea. Nu toate plăcerile sunt derizorii. Cele care sunt rezonabile, cele care se înscriu sub controlul rațiunii, al lui cum se cuvine, sunt acceptate. Fără dorințe, lumea noastră nu s-ar clinti din încremenire. Ceea ce sporește cantitatea de plăcere și diminuează cantitatea de durere
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
nu exclud virtutea. Nu toate plăcerile sunt derizorii. Cele care sunt rezonabile, cele care se înscriu sub controlul rațiunii, al lui cum se cuvine, sunt acceptate. Fără dorințe, lumea noastră nu s-ar clinti din încremenire. Ceea ce sporește cantitatea de plăcere și diminuează cantitatea de durere, e bun. Teleologic, deontologic, utilitarist, oricum ai lua-o, ca să folosesc jargonul de specialitate, se admite că dorințele sunt motorul acțiunii. Nu se poate ca unei priviri critice, oricăt de binevoitoare, să-i scape asimetria
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
călătorie există însă și o a treia ipostază: un autor care reușește să se dezbare de filtrul deformant al lecturilor. În astfel de clipe privilegiate intră în scenă un personaj plin de vervă și farmec, vădind din când în când plăcerea jocului burlesc, un observator pătrunzător, moralist sagace, spirit caustic ori capabil de detașare ironică. F. se află evident în căutarea ecuației propriului talent. Treapta următoare va fi nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, apărută mai întâi în „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fenomen nu sunt cunoscute, dar este foarte eficientă în prevenirea hiperhidratării. Analogul setei pentru sodiu, apetitul pentru sare, este o parte importantă a homeostaziei sodiului la majoritatea mamiferelor. Este alcătuit din două componente comportamentale: apetitul hedonic (legat de satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă când au posibilitatea, indiferent dacă au sau nu deficiență de sodiu și, pe de altă parte, motivația de căutare a sării este crescută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fel ca pe aproapele său. Eu nu le-am poruncit acestora să facă rău, dar inima lor este cea care a Încălcat ceea ce le-am spus (Coff. T., cap. VII, 1130). Putem deduce o aparentă impietate În cântecul Harpistului, În plăcerea de a contempla sfârșitul unei lumi incapabile să Înfăptuiască ordine și dreptate, În vertijul unei sinucideri contemplate, În „de ce-ul” referitor la rău. Dar tocmai această impietate este o aplecare pasionată asupra problemei „de ce-ului” istoriei, În căutarea unei justificări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religiei egiptene: Se spun cuvintele din partea lui Osirisxe "Osiris" N. N.: „O Atumxe "Atum", ce văd eu În deșert? șnecropolaț. Acolo nu există apă, nu există aer, este adânc-adânc, Întuneric-Întuneric, infinit-infinit”. - Veixe " Vei" locui acolo În pace.” - Dar aici nu există plăcerea femeii.” - „ți-am dăruit puterea de a fi spirit În schimbul apei, aerului și al plăcerii și ți-am dat liniște În locul pâinii și al berii”, așa a spus Atumxe "Atum". - „Dar vederea feței tale șa soareluiț?” - „Nu voi Îngădui să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
eu În deșert? șnecropolaț. Acolo nu există apă, nu există aer, este adânc-adânc, Întuneric-Întuneric, infinit-infinit”. - Veixe " Vei" locui acolo În pace.” - Dar aici nu există plăcerea femeii.” - „ți-am dăruit puterea de a fi spirit În schimbul apei, aerului și al plăcerii și ți-am dat liniște În locul pâinii și al berii”, așa a spus Atumxe "Atum". - „Dar vederea feței tale șa soareluiț?” - „Nu voi Îngădui să ai lipsuri.” - „Dar fiecare zeu și-a ocupat locul În Barca Milioanelor șbarca Soareluiț.” - „Locul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
baza vieții lor, după cum s-a afirmat deja implicit la subcapitolul 1. Așadar, există zei și zeițe, căsătorii divine și filiații. Divinitățile masculine le Întrec pe cele feminine În număr și importanță. Pe lângă profilul său generativ, sexualitatea zeilor presupune și plăcerile conexe, În cadrul cuplului sau În afara sa. La Începutul poemului Erraxe "Erra" se povestește că acest zeu războinic, obosit În urma luptei, se destinde cu Mamixe "Mami", soția sa. În schimb, În cazul zeiței Iștarxe "Iștar" se cunosc și plăcerile și iubirile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
presupune și plăcerile conexe, În cadrul cuplului sau În afara sa. La Începutul poemului Erraxe "Erra" se povestește că acest zeu războinic, obosit În urma luptei, se destinde cu Mamixe "Mami", soția sa. În schimb, În cazul zeiței Iștarxe "Iștar" se cunosc și plăcerile și iubirile din afara cuplului, iar despre virilitatea lui Ninurtaxe "Ninurta" se spune cu „nu cunoaște Întrerupere”. b) Simboluri divine Un alt mod de a vorbi despre divinitate este constituit de utilizarea simbolurilor divine care sunt folosite pe larg mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că zeul nostru stăpânește peste apsû cu ajutorul unei vrăji puternice. Ca zeu al Înțelepciunii, Ea sfârșește prin a fi considerat patron al tuturor științelor și meșteșugurilor, precum și al tuturor celor care le practică. Literatura și practica religioasă Îl amintesc cu plăcere că Enkixe "Enki"/Ea pentru bunăvoința sa față de oameni. Conform mitului Atrahasșs, el este cel care propune crearea omului, iar În En¿ma eliș, unde intenția Îi aparține lui Mardukxe "Marduk", Enki este cel care se oferă să o pună
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de zeiță a războiului și cea de zeiță a iubirii și fecundității. Ca zeiță a războiului, Inanna/Iștar Îi protejează pe oameni Împotriva adversarilor lor: cu acest titlu este venerată mai ales de asirieni. Ca zeiță a iubirii (și a plăcerii) și fertilității, este venerată mai ales În Uruk, unde există informații (poemele lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" și Erraxe "Erra") că ar fi existat o formă clară de prostituție sacră feminină și masculină și alte rituri asemănătoare. Tab. VI din epopeea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
N³satyaxe "Na>satya" (numiți și Afqvin), frați gemeni, unul fiind fiul unei muritoare (Sumakhaxe "Sumakha"), iar celălalt al Cerului. Sunt reprezentați ca doi tineri de o mare frumusețe - ba chiar „stăpâni ai frumuseții”, șubhas patș; legătura evidentă dintre frumusețe și plăcere sexuală indică faptul că sexul era o trăsătură importantă a celei de-a treia funcții. Activitatea lor este Întotdeauna de natură „economică” (desigur, nu trebuie Înțeles, Într-un sens simplist, că termenul ar ține doar de productivitate, ci de multiplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
treia Din ceea ce am constat până acum, este evident că Diëvas și Vëlinas sunt exponenții majori ai funcției sacre, Mënesis și Perk¿nasxe "Perku>nas" ai funcției războinice. În ceea ce privește cea de-a treia funcție - cea legată de producție, bunăstare, sănătate, plăceri sau de sfera economică În sens larg -, putem, fără Îndoială, să repartizăm aici perechea de gemeni „fii ai lui Diëvas”, care, În cântecele populare, cultivă pământul, merg la vânătoare și pescuiesc; această identificare este Întărită și de paralele tipologice, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sărăciei și a disperării, era ales de oraș pentru a fi jertfit, prin torturi inumane, ca un țap ispășitor pentru toate păcatele cetății, după ce se v-a fi bucurat timp de un an de mâncare din belșug și de diferite plăceri. Suntem În a doua jumătate a secolului al VI-lea, Într-o civilizată cetate ionică; iar obiceiul În cauză este atestat și În alte cetăți grecești. În mod absolut Întâmplător, știm că același rit era practicat și Într-o regiune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
domină cerul și stăpânește tunetul, fulgerul, vânturile și ploaia, vremea senină și secerișul. Celălalt, Wodan, care Înseamnă mânie, stăpânește peste război și oferă omului forță Împotriva dușmanilor. Celxe "Cel" de-al treilea este Friccus, cel care oferă oamenilor pace și plăcere”. Acesta are Încă o statuie cu un membru mare; În schimb, pe Wodan Îl reprezintă Înarmat, cum facem noi cu Martexe "Marte"; Thorr, cu sceptrul său, pare să semene cu Jupiter ș...ț. Fiecare zeu Își are preoții săi care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trei zei venerați În templul respectiv alcătuiesc o triadă, ai cărei membri sunt, fiecare dintre ei, reprezentatul câte unei funcții, urmând Împărțirea tipică a panteonului. Este imediat clar cazul lui Freyrxe "Freyr", zeul celei de-a treia funcții, rezervată generării plăcerii. După cum spuneam, el este reprezentat cu un membru viril mare (simbol rezervat fecundității) și oferă muritorilor pace și plăceri fiind invocat atunci când se celebrează căsătorii. Urmează Thorrxe "Thorr" care este propriu-zis zeul războiului și deci reprezentant al celei de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcții, urmând Împărțirea tipică a panteonului. Este imediat clar cazul lui Freyrxe "Freyr", zeul celei de-a treia funcții, rezervată generării plăcerii. După cum spuneam, el este reprezentat cu un membru viril mare (simbol rezervat fecundității) și oferă muritorilor pace și plăceri fiind invocat atunci când se celebrează căsătorii. Urmează Thorrxe "Thorr" care este propriu-zis zeul războiului și deci reprezentant al celei de a doua funcții (În termeni indo-europeni), cea militară. Explicația pe care o dă Adamxe "Adam" referitor la el și la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
socială, nu În sensul existenței castelor, ci În sensul unei analizări și identificări a Întregii societății conform celor trei funcții ale sacrului, războiului și economicului; acestea se concretizau În tripartitismul exercitării activității sacerdotale, militare și a activității de producere a plăcerii și a bunurilor materiale. Conform mărturiei lui Cezar - care este totuși validă doar pentru o zonă și o epocă bine definite -, pentru germani „viața constă În Întregime În vânătoare și În dragostea pentru război” (De bello galico, VI, 21, 3
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ulterioare. Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja" (a căror asimetrie se manifestă prin diferența de sex), ca divinități ale celei de-a treia funcții, veghează nu doar asupra producerii bunurilor materiale - adică asupra agriculturii și a creșterii animalelor -, dar și asupra plăcerilor vieții, deci și asupra sexualității. Am vorbit deja despre falusul foarte vizibil pe care tradiția i l-a atribuit lui Freyr; mai rău, el se culcă cu sora sa, așa cum se povestește În Locasenna, strofa 32: Taci, Freyjaxe "Freyja"! Ești
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personal, trebuie mai degrabă să stea acasă. Nu trebuie să ia în mână această carte pentru că îl va obliga la un parcurs prea exigent, chiar extenuant. Aventura este deschisă celui care vrea să înțeleagă „gratuit”, pentru că este o bucurie, o „plăcere adevărată” să descoperi sensul unui text biblic, pentru a-și putea corecta viziuni parțiale și depășite, pentru a putea aprofunda sensul propriei credințe și al idealurilor comunității creștine. Aventura este deschisă celui care știe că Cuvântul lui Dumnezeu are valoare
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sau Judecata de... acum, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1999. Repere bibliografice: V. Mihai, „Clopotul viselor”, ST, 1976, 7; Aureliu Goci, „Poveștile de fiecare zi”, R, 1983, 5; Firan, Profiluri, 99-100; Popa, Clasici, 112-115; Ulici, Lit. rom., I, 419-420; Constantin Dumitrache, Plăcerea vorbei, LCF, 1999, 34; Tudor Nedelcea, De la Poiana lui Iocan la Valea Desmățuiului, „Terca Grifonis”, 1999, 4-5; Geo Vasile, Romanul satului informatizat: oral, coral, individual, CNT, 2000, 36; Marian Barbu, Zona melancoliei, LCF, 2001, 45-46; Popa, Ist. lit., II, 832-833
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
1976. În Grecia publică Literatura hispánica (1990), Teoría de la traducción (1991). Preocuparea constantă pentru cele mai noi metodologii de abordare a textului literar, structuraliste și poststructuraliste, nu umbrește nicicând preocuparea de a capta și de a reda în discursul critic plăcerea rafinată, de cunoscător pentru care literatura rămâne, mai presus de toate, o artă inefabilă. În Grecia îngrijește o serie de traduceri din literatura hispanică (Justo Jorge Padrón și Octavio Paz, în special) și din literatura română (suprarealiștii, Mircea Eliade, Nichita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Iași), prima sinteză amplă asupra memorialisticii noastre de călătorie de până la 1900. Cartea propune o tipologie guvernată de criterii diverse (impuse de diversitatea materiei): geografice (muntele, marea), topoi culturali (castelul, hanul, ruina), natura călătoriei („sacră” sau „profană”, formativă, științifică, de plăcere, alegorică, parodică etc.), perspectiva („naivă”, mirată, lucid-critică ș.a.). Notele comune ale genului sunt, după F., echilibrul real-imaginar, gândire-simțire, realism-romantism, atonie-elan, dominanta demitizării (asupra mitizării), persistența „modelului” instituit de comparația lui Dinicu Golescu între realitățile din țară și cele din afara ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]