36,856 matches
-
Creat în urma alegerilor din 2009, ELD a preluat membrii de la două grupuri ce nu mai aveau suficienți membri pentru a putea depășii pragul necesar: Independență și Democrație (IND/DEM) și Uniunea pentru o Europă a Națiunilor (UEN). Rădăciniile grupului se regăsesc în grupul de Coordonare Tehnică și de Apărare a Grupurilor și a Deputaților Independenți (CDI) creat în 1979, care reunea deputații ce nu aveau afinitate politică, dar care voiau să beneficieze de avantajele legate de existența unui grup politic. Acesta
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Parlamentului. Capitolul 4 Partidele politice europene: democratizare prin mimetism "Uniunea Europeană este condusă de către politicieni care sunt membri ai unui partid", notau Simon Hix și Christopher Lord acum mai bine de zece ani1. Într-adevăr, în sânul oricărei instituții europene se regăsesc în principal oameni politici ce provin din partide politice naționale. Prin intermediul lor partidele politice din diferitele state membre sunt implicate în toate punctele cheie ale procesului decizional al Uniunii Europene. Spre exemplu, majoritatea Comisarilor Europeni este selectată de obicei dintre
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
unui articol referitor la partidele politice. Principal susținător al acestei idei, Martens explica în 1990 că rolul acestora ar trebui să fie acela de a asigura funcționarea corectă a democrației 24. Această viziune asupra funcției partidelor la nivel european se regăsește astfel în articolul 138a al TUE care prevede că: "Partidele politice la nivel european sunt importante ca factor pentru integrarea în sânul Uniunii. Ele contribuie la formarea unei conștiințe europene și la exprimarea unei voințe politice a cetățenilor Uniunii"25
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
organizații partizane din 39 de state, depășind, deci, numărul de membri ai Uniunii Europene, și este legat de cel mai mare grup din Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European, cea mai mare parte a partidelor reprezentate în acesta din urmă regăsindu-se și în partidul european. PPE-ul a fost înființat, așa cum am precizat anterior, în 1976, sub impulsul alegrilor directe pentru PE ce urmau să aibă loc trei ani mai târziu și reunea în acel moment partide de centru-dreapta din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
familii politice în Consiliile Europene era, de asemenea importantă) și că în această perioadă o serie dintre principiile ce se înscriau în "Carta Muncii" dezvoltată de Partidul Socialiștilor European la întâlnirile de la Madrid și Milano (1993 și 1995) s-au regăsit în Tratatul de la Amsterdam, semnat în 1997. Acest punct de plecare i-a făcut atât pe Erol Kulahci 78 cât și pe Simon Lightfoot 79 să plece de la ipoteza că partidele politice europene joacă un rol de policy-seeker, presupunându-se
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
78 cât și pe Simon Lightfoot 79 să plece de la ipoteza că partidele politice europene joacă un rol de policy-seeker, presupunându-se că acestea sunt capabile să promoveze o politică comună, de inspirație socialistă, în diferitele instituții în care se regăsesc membri PES-ului. Astfel, partidele europene sunt văzute ca structuri ce fac legătura între diferitele instituții europene și care exercită astfel un control asupra acestora. Această ipoteză nu a fost însă decât parțial confirmată, căci, spre exemplu, Lightfoot explică faptul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
iau cu privire la chestiunile de pe agenda europeană. Așa cum arătau Simon Hix și Matthew Gabel, aceste manifeste sunt elaborate în logica opoziției între dreapta și stânga. Autorii au arătat printr-o analiză cantitativă a acestor manifeste electorale că pe lângă această opoziție se regăsește, într-o mai mică măsură, în aceste documente și opoziția între o atitudine pro-integrare și alta anti-integrare, dar fără ca aceasta să constituie o sursă de competiție 81. Aceste manifeste nu sunt însă vizibile în timpul campaniilor electorale și nu au niciun
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
incompatibilitate cu o funcție publică pe care a detinut-o; f). Este deținătorul unei averi disproporționate față de sursele declarate de venit". Verificarea îndeplinirii criteriilor de către candidații desemnați de partide a stârnit numeroase discuții. 11 candidați, dintre cei verificați, și-au regăsit numele pe ceea ce a fost numită "lista neagră". Partidele politice au contestat legitimitatea demersului acestor organizații ale societății civile. Ca și în Bulgaria, o serie de campanii de informare au fost organizate și în România. Președintele Parlamentului European, Hans Gert
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
ultimul transport, aflăm că nu s-a întors din misiune. A doua zi, la aterizare, cea dintâi întrebare este dacă s-a înapoiat. Nu!?! Avionul lui căzuse lângă Odessa. Dar e cu neputință să fi murit Andrușca! Va fi desigur regăsit!... Și zilele trec, una după alta, fără nicio veste despre el; noi continuăm să ne încăpățânăm în convingerea noastră, că îl vom revedea... *** Un avion trebuie să depaneze "Potezul" sanitar, aterizat forțat cu răniți, lângă un râu, la înapoierea lui
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
e dat lipsă; la manșă, sublocotenentul Ionescu. Degeaba îl caută comandantul escadrilei, căpitanul Dicescu, degeaba Balș colindă cu "greerul" lui verde o zi întreagă. Avionul și pilotul au fost înghițiți de golul stepei... Și încă unul dispare! Acesta însă este regăsit de căpitanul Dicescu: avionul zdrobit, ciuruit de gloanțe, pilotul, sublocotenentul Negoescu, mort, împușcat din spate. Tot pe acest drum, sublocotenentul Vasiu, atacat, reușește să scape, însă cu avionul ciuruit. Îi vedem trecând pe orice vreme. Pe drumuri periculoase, fără nicio
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Sunt onorat că venerabila aviatoare, "doamna aripilor românești", cum i s-a spus, a citit și a apreciat lucrările mele Escadrila Albă. O istorie subiectivă (2008) și Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare (2010), găsind cuvinte de laudă și regăsindu-se în textul scris de mine despre ea și camaradele ei. Voi păstra în suflet mereu amintirea multelor vizite pe care i le-am făcut Marianei Drăgescu în micul ei apartament de pe str. Dumitru Lemnea din București, și a convorbirilor
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de putere ierarhice între cei care o dețin și cei asupra cărora se manifestă puterea. Coeficientul de adversitate se constituie la nivelul reprezentărilor despre propria persoană și asupra relațiilor în cadrul grupurilor de apartenență, la nivelul reprezentărilor despre societate. Acestea se regăsesc, la nivelul simțului comun, ca elemente ce ghidează viața de fiecare zi între parametrii comuni de normalitate, apoi la nivelul formal-normativ al legilor și, nu în ultimul rând, în mediul organizatoric al instituțiilor. Sub aspectul genului, raporturile de putere apar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
se poate numi partea leului. În virtutea rolului său dominant în cadrul grupului, leul își reține pentru sine partea cea mai mare și cea mai bună a prăzii. Puterea leului este expresia unui raport de putere de tip patriarhal 1 care se regăsește în relațiile sociale, situație în care femeile sunt sistematic inferiorizate și aservite pentru că sunt femei, iar relațiile de gen sunt tratate ca naturale și imuabile. Coeficientul de adversitate, preluat după sugestia lui J.-P. Sartre, arată o altă abordare: faptele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
posibilă ordinea socială 2. Reprezentările nu sunt neutre la gen, ele transmit raporturi de tip ierarhic, raporturi de putere. Reprezentarea de gen este acea reprezentare în care diferențele de gen, configurate în virtutea rolurilor de gen asociate bărbaților și femeilor, se regăsesc în imaginea lor socială, mai avantajoasă pentru unii și mai dezavantajoasă pentru alții. Reprezentările de gen sunt reprezentări sociale în măsura în care, desfășurându-se în societate, surprind raporturi și relații interindividuale și sunt politice în măsura în care transmit relații de putere. Reprezentările de gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
imaginea lor socială, mai avantajoasă pentru unii și mai dezavantajoasă pentru alții. Reprezentările de gen sunt reprezentări sociale în măsura în care, desfășurându-se în societate, surprind raporturi și relații interindividuale și sunt politice în măsura în care transmit relații de putere. Reprezentările de gen se regăsesc la nivelul vieții cotidiene, în modul cum este înțeleasă și explicată realitatea socială, cum sunt definite problemele comune, cum sunt formulate măsurile de politici publice. Reprezentarea socială include opiniile, atitudinile, stereotipurile pe care judecățile de valoare ale oamenilor, deciziile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
configurează conflicte de recunoaștere, are loc manifestarea violenței simbolice, prin care persoanele asociate simbolurilor dominante vor impune ca valorile, practicile lor să fie acceptate de către cei care nu au un acces la fel de generos la capitalul simbolic 2. Violența simbolică se regăsește în modul de a gândi, de a recepta realitatea diferit pentru cel care deține puterea față de cel asupra căruia se exercită. Rezultatele educației de gen, ale stereotipurilor uzuale de gen determină identificarea femeilor ca fiind vulnerabile, inferioare. Ca atare, ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de gen, ale stereotipurilor uzuale de gen determină identificarea femeilor ca fiind vulnerabile, inferioare. Ca atare, ele vor accepta protecția bărbaților, apreciați ca fiind mai puternici, mai abili decât ele în aproprierea de resurse și gestionarea lor. Violența simbolică se regăsește ca o formă de influențare socială atât a comportamentelor individuale, cât și a celor instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
exterioritate și superficialitate, emotivă (Grünberg, 2005, p. 274)1. Stereotipurile de gen constituie un nucleu tare al reprezentărilor de gen. Pentru societatea românească, acestea se subsumează unui model cultural tradițional 1, de tip patriarhal 2. Efectele normative ale tradiției se regăsesc în procesul de socializare, de la fazele inițiale până la socializarea permanentă. Astfel, persoanele de sex feminin sunt orientate spre sex-roluri concordante cu reprezentările asupra feminității, iar persoanele de sex masculin sunt direcționate spre însușirea de sex-roluri conforme modelului masculinității. Barometrele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
decât în viața profesională. Modelele culturale în care trăiesc afectează atât direcția în care se dezvoltă ele, cât și capacitatea lor de a se vedea drept subiectul unei realități injuste și de a înțelege cauzele situațiilor nefavorabile în care se regăsesc deseori (DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1060). Rolurile prescrise în funcție de sex plasează femeile sub dominația bărbaților în cadrul ambelor sfere, cea privată și cea publică: Asistentele medicale, funcționarele, secretarele, munca în învățământ (la nivelurile de jos), munca domestică, industriile textilă și electronică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
p. 141). În 2003 și 2004, distanța de salarizare se situa în jurul cifrei de 18% (Europe in figures, 2005, p. 170), iar în 2005 anumite domenii continuau să fie feminizate în Europa de Est, dar în posturile lor de conducere să se regăsească tot bărbați: de exemplu, în educație. Muncile domestice sunt preponderent îndeplinite de femei, care se confruntă la angajare cu discriminarea și au posibilități limitate de promovare în plan profesional (Pasti, 2003, p. 139-143; Curdová, 2005). Politicile publice ă sau, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
cu ONG-urile preocupate de problemele de gen este foarte redusă, lipsind conștientizarea femeilor ca grup social distinct. Astfel, nu numai accesul redus al femeilor, ci și un interes scăzut pentru politică se datorează faptului că problemele lor nu se regăsesc pe agenda politică. Interesele femeilor se adresează mai degrabă „sănătății publice, problematicii copiilor”, problemelor în educație, cât și violenței și discriminării împotriva lor, probleme care apar pe agenda publică românească sporadic și, mai degrabă, sub presiuni externe (Popescu, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a relațiilor dintre spațiul privat/public și natură/cultură. Până când interdependența dintre aceste dimensiuni nu va fi actualizată prin politici publice, accesul femeilor la poziții de putere, în special în sfera politică, va rămâne problematic, interesele lor nu se vor regăsi pe agenda publică, iar dubla zi de muncă va continua să caracterizeze spațiul cultural românesc. Bibliografietc "Bibliografie" Antony, Louise M., „Natures and norms”, în Ethics, vol. 111, nr. 1, 2000, p. 8-36. Barometrul de Gen, Fundația pentru o Societate Deschisă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
teme în România și Uniunea Europeană. UE a optat pentru crearea a două linii separate de legislație: una dedicată exclusiv problematicii discriminării de gen și alta dedicată celorlalte tipuri de discriminare (CPE, 2004, p. 15). În România, însă, problematica discriminării se regăsește și-n reglementările legislative vizând discriminarea (CPE, 2004, p. 15). Astfel, activitatea și responsabilitățile instituțiilor înființate în baza acestor pachete legislative (i.e. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Agenția Națională pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați) se suprapun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
6%), puțin mai mult de jumătate în categoria managementului de nivel mediu (57,9%) și majoritare la nivelul „fără poziție de conducere”, dar desemnate ca având expertiză de gen (83,3%). În ceea ce privește distribuția pe tipuri de administrație (centrală sau locală), regăsim o structură neechilibrată pe sexe la nivelul administrației centrale (18,2% bărbați și 81,8% femei), dar destul de echilibrată la nivelul administrației locale (52,6% bărbați și 46,4% femei). Graficul 1. Structura eșantionului de respondenți, după poziția ocupată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
instituție Introducerea celei de a treia variabile în analiză, și anume sexul respondentului, ne relevă faptul că indiferent de poziția în instituție, media notelor acordate de femei este mai mică decât media notelor acordate de bărbați, decalajul cel mai mare regăsindu-se la nivelul managementului de vârf (bărbați ă 7,55 versus femei ă 6,68) și descrescând apoi progresiv. Astfel, deși considerate ca natural experte în problematica de gen și a egalității de șanse 1, femeile par, prin notele acordate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]