30,387 matches
-
Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor și asupra
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionarilor români și creștini. Torționarilor de ieri, ucigași și băutori de sânge, împreună cu urmașii voștri nebotezați -, potoliți-vă bestia din voi și pricepeți că, libertatea și viața omului sunt daruri și drepturi mai presus de legile pământești. Respectați Porunca Cerului! Suferințele și limba legionarului vor grăi veșnic și vor rosti adevărul care este unul singur Hristos Dumnezeu. Glasul care rostește adevărul nu poate fi înăbușit, căci el îi mai tare decât tirania asupritorului. Legionarul slujește lui Dumnezeu, apără adevărul Divin și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii prin care ei vor răpune viclenia dușmanului, cruzimea și bezna, haosul și umilința. La ceasul când scriu, legionarii sunt atacați și insultați de chiar foștii colegi de suferință cu care în temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ceasul când scriu, legionarii sunt atacați și insultați de chiar foștii colegi de suferință cu care în temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai dureroasă rană este aceea făcută de mâna unui prieten.” (Sf. Nicodim Aghioritul) Dar minciuna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai dureroasă rană este aceea făcută de mâna unui prieten.” (Sf. Nicodim Aghioritul) Dar minciuna și răutatea forfotesc în apele lor. Cortegiul de suferințe și bârfe pentru legionari nu s-a încheiat. Astfel, o doamnă, soție de fost prim-ministru și președinte de partid, ea însăși decedată în închisoare, le spunea legionarilor cu care a venit acolo în contact: noi vom ieși de aici
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Coposu, președintele Partidului Național Țărănesc, Creștin Democrat, face într-un interviu niște declarații extrem de surprinzătoare pentru personalitatea domniei sale, așa cum vedem în fauna noastră politică actuală. Domnul Coposu era pentru toți foștii deținuți politici o figură venerabilă care impunea respect pentru suferința deosebită ce i-o rezervaseră comuniștii. O izolare de 8 ani este o culme chiar și în închisorile comuniste. A ieșit din ea și din închisoare cu aureola unui înțelept echilibrat. Legionarii l-au respectat consolidându-i aproape un cult
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
există, aș îndrăzni să-i dau domnului Coposu nume și adrese de legionare pe care domnia sa, ca expert în materie cum se afirmă și acum, să le contemple cinstit și nu cred că pe fețele ofilite de ani și de suferințe în închisori nu ar descoperi totuși trăsăturile de netăgăduit ale frumuseții din tinerețea acestor „băbuțe” care, chiar dacă nu s-au cunoscut, au împărtășit suferințele detenției la comuniști cu soția și cumnata domnului Coposu. (Sebastian Mocanu) Comportamentului nostru leal i se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acum, să le contemple cinstit și nu cred că pe fețele ofilite de ani și de suferințe în închisori nu ar descoperi totuși trăsăturile de netăgăduit ale frumuseții din tinerețea acestor „băbuțe” care, chiar dacă nu s-au cunoscut, au împărtășit suferințele detenției la comuniști cu soția și cumnata domnului Coposu. (Sebastian Mocanu) Comportamentului nostru leal i se răspunde cu o ură feroce, capabilă de cele mai mari infamii și nelegiuiri. Acei care practică și azi aceste funeste maniere și manevre fug
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de la Pitești, Gherla, Zarca Aiudului, Canal, care au îngrozit pe tot omul pământean și au adus atâta nefericire și rușine țării noastre. Marea trădare de la 23 august 1944 cu urmările ei, s-a prelungit și în zilele noastre. Cortegiul de suferință nu s-a încheiat. Țara e tot temniță flămândă, românul și creștinul din noi a murit, izvorul creator s-a stins. Aceasta este adevărata situație, oricât am vrea noi să o acoperim cu ochelari fumurii. Dar mulțimea nu realizează cunoașterea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
familie a popoarelor lumii dar nu oricum, prin terorism și crimă. După tragedia prin care am trecut până și după 23 august 1944, pe care nu trebuie să o uităm, legionarii au dat cel mai mare și greu tribut de suferință, sânge și morminte. Trăim și azi într-o junglă politicianistă, ca într-o grotă adâncă în care ne zvârcolim și murim, ca un prunc nebotezat. Domină mișelia și nimeni nu se poate ridica întrebuințând cele mai degradante metode. Mulți oameni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
reeduca, s-a aplicat studenților români. Mai întâi se urmărea pierderea demnității umane, apoi robirea totală a subiecților acestei metode, spre a deveni unelte total supuse Securității comuniste. Vreau să arăt cum a murit camaradul meu de luptă și de suferință, CORNELIU NIȚĂ din Bacău, student la Politehnica din Iași, născut la 31.05.1927. Transportat de la închisoarea Suceava la închisoarea Pitești, ajunge la așa zisa cameră 4 spital (24.02.1950), atelierul de tortură și schingiuiri pentru studenții români. Aici
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în cântec „antitezele sufletului” aruncat în realitatea vie și cunoscând visul, rezistența la „rugina cercurilor”, identificarea cu seninul cântec al păsării, biruințele zilnice ale spiritului, conștiința împletirii vieții cu moartea și, în cele din urmă, nevoia de împlinire prin depășirea suferinței. Din fragmente, din momente mozaicale încearcă să compună un „portret al trăirilor”, unic și complex. Discursul poetic este discontinuu, urmând legile formării cascadei: stropii de pe piscurile reci sunt doar potențialitatea șuvoiului înspumat, după cum cuvintele încep a construi o idee posibilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
că e vorba de tribulații sentimentale, fie de meditații lirice. Lirica din Ars amandi (1980) este una a fiorului erotic. Eul liric se întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta De față cu desăvârșirea (1983), lirismul se naște din sentimente imaginate, dorințe vagi, dintr-un eros leneș și luminos, dar narcisist, de unde și conturarea inconsistentă a celuilalt. Ca și în cărțile precedente, chiar presentimentul evanescent al unei surpări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
lui Faust, se poate spune că are într-adevăr ceva de spus despre problema traducerii poeziei dintr-un grâi într-altul, și în general despre problema traducerilor, în condițiile concrete ale literaturii noastre. [...] Cine nu a încercat el însuși niciodată suferință transpunerii unei poezii dintr-o literatura străină în limba noastră, anevoie își va da seama cât de spinoasă și complexă este această problemă a traducerilor.985 Pour soutenir șes propos, Blaga commence par une rétrospective diachronique de la traduction de poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tonul? (Hotar) (Blaga, 2010 : 174) Qui commence maintenant le chant de passage ? À qui leș eaux noires donnent le ton ? (Frontière) (Miclău, 1978 : 383) Se-ntind domol părinții pe sub pietre, în timp ce în lumini mai adăstam, în timp ce fericiri ne-mprumutăm și suferinți și apa vie pe la vetre. (Părinții) (Blaga, 2010 : 350) Leș parents s'étendent doucement sous leș pierres, cependant qu'en lumière nous attendons, cependant qu'au bonheur nous empruntons des souffrances, de l'eau de jouvence clăire. (Leș parents) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une autre cadence aux poèmes traduits, par la modification de la mesure des vers (le nombre de syllabes contenues par chaque vers en français est diminué). Cela n'affecte pourtant pas le rythme ou la musicalité du texte d'arrivée. Nicio suferință nu-i asa de mare Să nu se preschimbe în cantare. (Catren) (Blaga, 2010 : 439) Aucun malheur n'est și grand qu'il ne se transforme en chant. (Quatrain) (Miclău, 1978 : 549) 12 syllabes > 7 syllabes 10 syllabes > 8 syllabes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la lumière pouvait chanter/en versant să poudre aux airs,/on verrait comment la chanson/consomme la matière. " (Supremă ardere/Suprême combustion) (Miclău, 1978 : 465) ; Le verbe " a se preschimba " (" se modifier ", " se changer ") est traduit par " se muer " : Nicio suferință nu-i atât de mare/să nu se preschimbe-n cantare. " " Aucun mal n'est și grand/qu'il ne puisse se muer en chant. " (Catren/Quatrain) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 257) ; " Aucun mal n'est și profond/qu'il ne se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Même situation dans la traduction du poème Domnițele (Leș princesses), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 215 : *" Des tombes où le temps, șes peines a enfermées [...]. " Texte source : " Morminte-n câri timpul și-a-nchis suferințele [...]. " V. Lucian Blaga, Domnițele, în Opera poetica, op. cît., p. 231. 1417 C'est aussi le cas de la traduction du poème Fiu al faptei nu sunt (Je ne suiș pas fils de l'œuvre), în Lucian Blaga, Poèmes, Traduction et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rău și alte schițe, clișee, amintiri (1918 ) adună o proză mai puțin coerentă, însă pe alocuri percutantă, vădind o anume forță de tip dostoievskian. Subiectele se desfășoară prin intermediul unui dialog foarte viu, pedalând pe înfierarea patimii și înțelegerea adâncă a suferinței (un bătrân ce se îndreaptă în căruță spre spital își dă duhul odată cu animalele îndrăgite, caii; stingerea din viață a unui personaj este pregătită, printr-un izomorfism narativ, de relatarea morții altcuiva etc.). SCRIERI: Primele acorduri, pref. Al. Macedonski, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
a ajuns să-i fie aplicat. Funcția literaturii, spun unii, este să ne elibereze - scriitori sau cititori - de apăsarea emoțiilor. Să exprimi emoțiile înseamnă să te eliberezi de ele, așa cum se zice că Goethe s-a eliberat de Weltschmerz scriind Suferințele tânărului Werther. Se afirmă că spectatorul unei tragedii sau cititorul unui roman trăiește și el un sentiment de eliberare si ușurare. Emoțiilor lui li s-a oferit un obiectiv asupra căruia să se concentreze și, la sfârșitul experienței lui estetice
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
În perioada de la Alba Iulia se reproduc în revistă poezii de Andrei Mureșanu, Mihai Codreanu, N. Iorga, V. Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul de la Viena. Printre noii colaboratori se numără D. Stăniloae (Biserica, maica noastră), Gh. Ciuhandu, Silviu Dragomir, V. Oprescu-Spineni. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
1968; Vămile, Chișinău, 1972; ed. îngr. Dumitru M. Ion, București, 1990; Aici și acum, Chișinău, 1976; Linia de plutire, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. postfață Mircea Ciobanu, București, 1993; Pentru tine bat..., pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1987; Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (în colaborare cu Valeriu Matei), Chișinău, 1988; Basarabia în Gulag, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Serafim Saka, în Profile literare, Chișinău, 1972, 510-514; Valentina Tăzlăuanu, „...m-am aruncat la un moment dat să cuprind cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998, 4-5; Cristina Cârstea, „Nu eu mi-am ales genul, ci el m-a ales pe mine” (interviu cu Serafim Saka), CRC, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]