36,856 matches
-
nici important, nici neimportant” al scalei ne determină, mai degrabă, să credem că respondenții nu au nici o părere despre importanța problematicii, cotând-o doar în funcție de percepția asupra dezirabilității ei. La nivelul administrației centrale, lucrurile stau însă cu totul altfel, aici regăsindu-se diferențe semnificative între respondenții de sex feminin și masculin. Dacă respondenții bărbați cotează importanța problematicii aproape de nivelul maxim (8,751), respondenții femei împing însă problematica mai degrabă spre o importanță redusă (6,56). Rezultatele cercetării, care au evidențiat lipsa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a organizației între cele două niveluri: „bază” și „vârf”. Primul este alcătuit din membrele care nu dețin funcții și e identificat cu ceea ce, mai mult sau mai puțin metaforic, am numit „o organizație...”, iar în cel de-al doilea se regăsesc femeile care ocupă poziții importante în structura ierarhică, respectiv „a doua organizație...”. În condițiile în care O.F.-P.D. „își cunoaște locul” și, aș adăuga, „menirea”, teritoriul său va fi conturat prin activitățile pe care le va desfășura, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
societății românești, să promoveze un nou tip de gândire și un nou tip de comportament. Așadar, din perspectiva combaterii patriarhatului, Parlamentul ar trebui să reprezinte în egală măsură și interesele femeilor, și pe cele ale bărbaților. O întrebare care se regăsește în lucrările de știință politică în legătură cu interesele femeilor este dacă această segregare la nivelul intereselor ar trebui să fie reflectată și printr-o segregare la nivelul reprezentării politice. Cu alte cuvinte, sexul parlamentarului ar trebui să joace un rol în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
femeile reprezintă 11,14%, iar în Senat, 9,48%2. Procentele sunt similare și pentru structurile executive, și pentru cele din administrația locală. Așadar, în condițiile în care femeile constituie 51% din populația României, în structurile de putere ele se regăsesc doar în proporție de aproximativ 10%. Este evident că devine improbabilă posibilitatea acestor 10% de a acționa pentru promovarea intereselor de gen a celor 51%. Rămâne însă să vedem care vor fi rezultatele analizei activității parlamentarelor, pentru a avea o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
vorbim de trei parlamentare care se înscriu în categoria „spectatoare” (Ecaterina Andronescu 2, Hildegard Carola Puwak și Eugenia Moldoveanu, membră a Comisiei de Cultură, ale cărei inițiative sunt axate preponderent către această arie). În același timp, în rândurile PSD se regăsesc și unele dintre cele mai active femei în ceea ce privește reflectarea intereselor de gen. Astfel, deputata Minodora Cliveti 3, membră a Comisiei pentru Egalitatea de șanse pentru Femei și Bărbați, a avut o propunere legislativă referitoare la violența în familie, ale cărei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Monei Muscă în ceea ce privește interesele de gen; ea era membră în Comisia de Mediere, a inițiat o moțiune de cenzură pe marginea nerespectării legii și a intervenit în cadrul discuțiilor din plen pe acest subiect. Alte teme vizând interese de gen se regăsesc doar sporadic în activitatea Monei Muscă, aceasta fiind dominată de inițiative de promovare a unor principii ale democrației liberale, precum transparența și independența mass-media. În același timp însă, Mona Muscă a făcut parte și din Comisia pentru Egalitatea de șanse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
parlamentare ale PRM au fost, din punct de vedere numeric, a doua forță după cele de la PSD, cu 12 reprezentante în Camera Deputaților și în Senat. Chiar dacă programul politic al PRM este dificil de încadrat din punct de vedere ideologic, regăsindu-se atât elemente naționaliste 1, cât și elemente nostalgic comuniste 1, în cadrul studiului vom considera PRM ca fiind un partid de orientare naționalistă, deoarece principiile doctrinei naționaliste se circumscriu ideii de glorificare a rolului națiunii, cu o minimizare a rolului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
majoritatea parlamentarelor din legislatura trecută s-au limitat la acțiuni din prima categorie, susținând, potrivit Mihaelei Miroiu, un „feminism victimist” în care coordonatele principale sunt ocrotirea soției și a mamei, și nu un feminism al autoafirmării, în care să se regăsească femeile active social și profesional, și nu doar „familistele” (Miroiu, 2004, p. 278). Ceea ce agravează situația din punctul nostru de vedere este absența unei diferențieri ideologice clare, prin care s-ar putea face și această distincție între feminismul victimist, caracteristică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
nivel declarativ două dintre partidele parlamentare, PSD și PD, au anunțat introducerea cotei de reprezentare pe listele parlamentare. Această cotă însă nu este aplicată strict pentru locurile așa-zis eligibile, ci pentru toată lista, astfel încât probabilitatea ca femeile să se regăsească la finalul listei este foarte mare În același timp însă, PNL nu a avut nici un fel de cote de reprezentare, ceea ce a condus la o prezență feminină minimă în rândul parlamentarilor acestui partid. Sunt cotele soluția necesară societății românești? Nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
continuare, invitatei emisiunii ocazia de a alcătui o echipă de politicieni din PNL și PD, considerați drept cei mai buni. Paradoxal, pe listă ă reprezentată figurat prin terenul de fotbal miniatural din carton adus de realizatorul emisiunii ă nu se regăsește nici o femeie, deși Mona Muscă dovedește destul de mult tact în a echilibra reprezentanții propriului partid cu nume sonore din Partidul Democrat, aliat la guvernare. Această dorință vizibilă de corectitudine nu merge și în zona de gen, astfel încât printre cei 11
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
mult tact în a echilibra reprezentanții propriului partid cu nume sonore din Partidul Democrat, aliat la guvernare. Această dorință vizibilă de corectitudine nu merge și în zona de gen, astfel încât printre cei 11 „jucători” ai Alianței (plus câteva rezerve) se regăsesc atât tineri precum Radu Prisăcaru (prefectul de Iași, cel mai tânăr dintre toți prefecții actuali 1), cât și liberali de vârstă înaintată precum Constantin Bălăceanu-Stolnici, dar nu se regăsește nici o femeie, fie ea membră a Guvernului sau a Parlamentului. În privința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
astfel încât printre cei 11 „jucători” ai Alianței (plus câteva rezerve) se regăsesc atât tineri precum Radu Prisăcaru (prefectul de Iași, cel mai tânăr dintre toți prefecții actuali 1), cât și liberali de vârstă înaintată precum Constantin Bălăceanu-Stolnici, dar nu se regăsește nici o femeie, fie ea membră a Guvernului sau a Parlamentului. În privința echipei Opoziției, însă, Mona Muscă include nu mai puțin de trei femei: o fostă ministră, Silvia Ciornei, o fostă președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Rovana Plumb, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
dacă m-aș fi dus pe stadion... Un element important pentru discuția noastră este modul în care Mona Muscă caracterizează succint personalitățile politice ă bărbați și femei ă la care face referire în timpul discuției. În tabelul de mai jos se regăsesc atributele conferite de deputata liberală persoanelor menționate în diverse momente din emisiune: Atributele bărbaților au rezultat din argumentele oferite de Mona Muscă în momentul alcătuirii echipelor de fotbal ipotetice ale Alianței și Opoziției. Femeile au fost caracterizate mai ales în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
umbrela unor organizații de tip birocratic, la adăpostul regulamentelor, au transformat denumirea într-una preponderent peiorativă în prezent. Cu toate acestea, ea continuă să fie considerată de unii o bună formă de organizare și o serie din principiile ei se regăsește în multe dintre formele de organizare moderne. Relațiile umane (Experimentul Howthorne) Teoria relațiilor umane a fost rezultatul unei descoperiri complet neintenționate făcute de doi cercetători americani în anii ’20. Ei au organizat un experiment privind influența condițiilor de muncă la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
patru subansamble, după cum urmează: 1. Sectorul privat comercial, ce regrupează toate întreprinderile, fie ele individuale sau societare. Este forma de produc-ție cea mai evidentă într-o economie de piață, dar nu și singura; 2. Sectorul public noncomercial, adică administrațiile publice. Regăsim aici toate organizațiile dependente de diversele eșaloane ale reprezentării statale. Acest ansamblu ocupă un spațiu devenit la fel de important ca și cel precedent, deloc marginal deci și departe de ceea ce cred sau vor unii; 3. Sectorul public comercial, ce grupează întreprinderile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformări-lor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în realitate un nou cadru și un nou model economic, cu un conținut încă difuz pentru unii, dar tot mai prezent în realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a autonomiei decizionale a autorităților locale, mai cu seamă în anumite domenii (sănătate, servicii sociale, echipamente ș.a.). Astăzi, harta administrativă a Franței cunoaște trei eșaloane locale (regiunile, departamentele și comunele) cărora legea descentralizării le conferă responsabilități particulare. La fiecare nivel regăsim un consiliu ales, care desemnează un executiv, care-și împart puterea și responsabilitățile. Pentru a face față propriilor responsabilități, administrațiile locale dispun de resurse proprii, preponderent fiscale, care sunt în progresie constantă. De asemenea, ele primesc dotații bugetare de la nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
menținerea contactului dintre administrații și nevoile populației, cu atît mai mult cu cît se pun probleme noi în fiecare etapă a istoriei economice și, de fiecare dată, inițiativa privată este prima care oferă răspunsuri la noile întrebări. Administrațiile private se regăsesc și în domeniul cultural sau de loisir. Iată deci că definiția restrictivă dată cîmpului de acțiune al inițiativei private cu scop nonlucrativ ar trebui lărgită, putînd fi denumită, de pildă economie socială, oricum se ajunge la un ansamblu deloc neglijabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformărilor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în realitate un nou cadru și un nou model economic, cu un conținut încă difuz pentru unii, dar tot mai prezent în realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bugetară proprie reglementată Statul Comunitățile locale Serviciile publice pentru care s-a considerat că există interese specifice ale comunităților locale Mixtă (parteneriat între Stat sau comunitățile locale și întreprinderile private) bugetară proprie Statul sau comunitățile locale; firmele private Se poate regăsi la toate serviciile publice, dar este mai larg sau mai restrîns, potrivit circumstranțelor politice și situației finanțelor publice Privată reglementată (monopol privat) proprie; subvenții bugetare Statul reglementează prețurile și emite specificațiile tehnice, iar restul deciziilor aparțin managerilor întreprinderii Unde există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a evita acest tip de derapaj, organizațiile și în particular administrațiile, stabilesc reguli constrîngătoare. Dar un alt risc apare atunci, pe care M. Crozier îl califică drept birocrație. El constă în a obstacula relațiile pentru a evita jocurile de putere. Regăsim astfel abordarea curentă a birocrației, lipsită de suflet și de imaginație. Dar în această optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
concentrare și de segregare. Atunci cînd un imobil social primește cu prioritate familii fără resurse și aflate în dificultate se produce un fenomen de ghetou. Unii se pot îndepărta de un astfel de mediu social în care ei nu se regăsesc. Atunci se descoperă că o anumită diversitate este necesară pentru atingerea unei vieți sociale armonioase. Dar aceasta nu se rezolvă prin decret. Cu acest exemplu, descoperim ambițiile și limitele voinței de evaluare. Într-adevăr, cu cît nivelul este mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prețul terenului împiedica realizarea a mii de locuințe sociale în centrele orașelor. Iar primarii nu prea sunt dispuși să multiplice în orașele lor astfel de imobile. Toate acestea îngreunează cheltuielile cu ajutoarele sociale și suscită reacții de respingere din partea electorilor. Regăsim deci intranzivitatea alegerilor publice și imposibilitatea unanimității. De aceea, în măsura în care nivelurile cele mai ambițioase ale evaluării se lovesc de contradicții sociale fundamentale, mulți se mulțumesc adesea cu niveluri inferioare. Încercarea este, oricum, delicată. Simpla comparație între realizări și obiective reprezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
proprietarul", adică personalul politic nu dispune decît de un drept de proprietate degradat. El nu poate, într-adevăr, să amenințe cu vînzarea unui serviciu public non rentabil și ideea de a face apel la un concurent iese adesea din discuție. Regăsim deci concluziile economiei birocrației și existența birocratului aflat în poziție de forță și autorizînd alegeri suboptimale pentru colectivitate. Dar aici, o perspectivă mai curînd juridică decît economică face să derive ineficiența potențială a naturii contractului. De unde ideea de a reînnoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
solidarității și calității vieții; ameliorarea mediului de viață, ca factor de dezvoltare durabilă; ameliorarea și diversificarea modalităților de transport, cu protejarea mediului înconjurător; diseminarea informației, a inovației și a progresului tehnic; extinderea și aprofundarea colaborărilor internaționale. Avantajele sistemului propus se regăsesc în: concentrarea în direcția dezvoltării a unor resurse mai numeroase și mai diverse; reducerea birocrației și a risipei; creșterea eficienței economico-sociale la toate nivelurile; reducerea disparităților prea mari de dezvoltare dintre regiuni; optimizarea alocării factorilor de producție; descentralizarea reală și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]