30,920 matches
-
grupul „Beton” să nu fie înlocuit de infanteriștii sosiți în ajutor decât la ora 21:40. În timpul luptelor, grupul a pierdut 7 morți și 24 de răniți. Nouă dintre cele zece planoare ale grupului „Fier” au aterizat lângă obiectivul desemnat, podul Canne. Al zecelea planor al grupului a aterizat într-o zonă greșită datorită unei erori de pilotaj a piloților avionului de transport care l-a remorcat. Cele nouă planoare au fost ținta unor puternice tiruri de artilerie antiaerinană și au
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
pilotaj a piloților avionului de transport care l-a remorcat. Cele nouă planoare au fost ținta unor puternice tiruri de artilerie antiaerinană și au fost decuplate de avioanele de transport la 05:35. În timp ce planoarele își începuseră coborârea spre obiectiv, podul a fost distrus de geniștii belgieni cu ajutorul încărcăturilor explozive montate în prealabil. Spre deosebire de garnizoanele celorlate două poduri, apărătorii podului Canne și-au dat seama că vor fi atacați când au văzut coloana mecanizată germană care venea să îi sprijine pe
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
puternice tiruri de artilerie antiaerinană și au fost decuplate de avioanele de transport la 05:35. În timp ce planoarele își începuseră coborârea spre obiectiv, podul a fost distrus de geniștii belgieni cu ajutorul încărcăturilor explozive montate în prealabil. Spre deosebire de garnizoanele celorlate două poduri, apărătorii podului Canne și-au dat seama că vor fi atacați când au văzut coloana mecanizată germană care venea să îi sprijine pe parașutiști. Infateria germană a apărut în zonă cu douăzeci de minute mai devreme decât fusese planificat . Apariția
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
de artilerie antiaerinană și au fost decuplate de avioanele de transport la 05:35. În timp ce planoarele își începuseră coborârea spre obiectiv, podul a fost distrus de geniștii belgieni cu ajutorul încărcăturilor explozive montate în prealabil. Spre deosebire de garnizoanele celorlate două poduri, apărătorii podului Canne și-au dat seama că vor fi atacați când au văzut coloana mecanizată germană care venea să îi sprijine pe parașutiști. Infateria germană a apărut în zonă cu douăzeci de minute mai devreme decât fusese planificat . Apariția în zonă
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
care venea să îi sprijine pe parașutiști. Infateria germană a apărut în zonă cu douăzeci de minute mai devreme decât fusese planificat . Apariția în zonă a infateriei a distrus elementul surpriză, lăsându-le belgienilor suficient timp la dispoziție să distugă podul. În timpul procesului de aterizare, unul dintre planoare a fost grav avariat de focul antiaerienei, cei mai mulți dintre ocupanții lui fiind uciși în timpul aterizării. Restul de opt au aterizat fără probleme importante, iar parașutiștii au luat cu asalt pozițiile belgienilor. Până la ora
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
continuat și pe timpul nopții, ceea ce a făcut ca parașutiștii să nu poată fi înlocuiți de infaterie până în dimineața zilei de 11 mai. Grupul „Fier” a suferit cele mai grele pierderi dintre toate cele trei grupuri de asalt care au atacat podurile - 22 de morți și 26 de răniți. Un parașutist a fost luat prizonier de belgieni. Acesta avea să fie eliberat de forțele germane din lagărul de prizonieri britanic de la Dunkerque. Cele nouă planoare ale grupului „Granit” au aterizat cu succes
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
Dunkerque. Cele nouă planoare ale grupului „Granit” au aterizat cu succes pe Fortul Eben-Emael, folosind încetinirea aterizării și oprirea rapidă parașutele de frânare. După ieșirea din planoare, parașutiștii au început plasarea de încărcături explozive la turelele tunurilor care puteau ataca podurile cucerite deja de germani. În partea de sud a fortului, „Obiectivul nr. 18”, o cazemată de observație a artileriei, în care erau plasate trei tunuri de 75 mm, a fost distrus în două etape - cu o încărcătură ușoară de demolare
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
cu explozivi. În acest fel, garnizoana a fost prinsă în capcană în fort, împieicându-i pe belgieni să contraatace. Parașutiștii au reușit să își atingă obiectivele principale - distrugerea sau scoaterea din funcțiune a pieselor de artilerie care ai fi putut bombardeze podurile peste canal, dar unele ținte mai mici, precum unele cupole mai mici, cuiburi de mitralieră sau baterii antiaeriene nu au putut fi distruse. În timpul în care aceste obiective secundare erau atacate, un planor a aterizat pe fort. Din acesta a
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
ca Grupul „Granit” să fie înlocuit de Batalionul 51 de geniu după câteva ore de la cucerirea fortului, dar parașutiștii au rămas pe poziții până la ora 07:00 a zilei de mai 11. Rezistența puternică a belgienilor și distrugerea mai multor poduri penste Meuse i-a obligat pe geniști să construiască noi poduri, ceea ce a întârziat mult ritmul înaintării. După ce parașutiștii au fost înlocuiți pe câmpul de luptă, geniștii și regimentul de infanterie sosit în zonă au organizat un atac împotriva intrării
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
după câteva ore de la cucerirea fortului, dar parașutiștii au rămas pe poziții până la ora 07:00 a zilei de mai 11. Rezistența puternică a belgienilor și distrugerea mai multor poduri penste Meuse i-a obligat pe geniști să construiască noi poduri, ceea ce a întârziat mult ritmul înaintării. După ce parașutiștii au fost înlocuiți pe câmpul de luptă, geniștii și regimentul de infanterie sosit în zonă au organizat un atac împotriva intrării principale a fortului. În fața atacului conjugat inamic, garnizoana belgiană a capitulat
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
la 12:30. Garnizoana fortului a pierdut 60 de soldați morți și 40 de răniți. Germanii au luat prizonieri aproximativ 1.000 de soldați belgieni. Parașutiștiii grupului „Granit” au pierdut 6 morți și 19 răniți. Atacul aeropurtat asupra celor trei poduri și a Fortului Eben-Emael a fost un mare succes al Fallschirmjäger (parașutiștilor ) din Sturmabteilung Koch. Piesele de artilerie al fortului au fost scoase din funcțiune. Două dintre cele două poduri care trebuiau capturate de către subunitățile Sturmabteilung Koch au fost cucerite
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
6 morți și 19 răniți. Atacul aeropurtat asupra celor trei poduri și a Fortului Eben-Emael a fost un mare succes al Fallschirmjäger (parașutiștilor ) din Sturmabteilung Koch. Piesele de artilerie al fortului au fost scoase din funcțiune. Două dintre cele două poduri care trebuiau capturate de către subunitățile Sturmabteilung Koch au fost cucerite mai înainte ca geniștii belgieni să le arunce în aer. Cucerirea podurilor și neutralizarea artileriei fortului a permis infateriei și blindatelor Armatei a 18-a să depășească fără eforturi mari
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
parașutiștilor ) din Sturmabteilung Koch. Piesele de artilerie al fortului au fost scoase din funcțiune. Două dintre cele două poduri care trebuiau capturate de către subunitățile Sturmabteilung Koch au fost cucerite mai înainte ca geniștii belgieni să le arunce în aer. Cucerirea podurilor și neutralizarea artileriei fortului a permis infateriei și blindatelor Armatei a 18-a să depășească fără eforturi mari defensiva belgiană și să înainteze spre interiorul țării. Generalul Kurt Student avea să scrie după război cu privire la această operațiune că acțiunile parașutiștilor
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
noului format Regiment de Asalt Aeropurtat I. Acest regiment era formta din patru batalioane specializate în atacurile aeropurtate cu planoare. Hauptmann Koch a fost înaintat la gradul de maior și a fost numit la comanda Batalionului I al regimentului. În ceea ce privește podul Canne, aruncat în aer de belgieni, geniștii germani a construit un nou pod peste canal pe 15 septembrie 1944.
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
batalioane specializate în atacurile aeropurtate cu planoare. Hauptmann Koch a fost înaintat la gradul de maior și a fost numit la comanda Batalionului I al regimentului. În ceea ce privește podul Canne, aruncat în aer de belgieni, geniștii germani a construit un nou pod peste canal pe 15 septembrie 1944.
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
000 de persoane. În același timp, s-au pus bazele altor structuri defensive care au dus la înconjurarea întregului centru al orașului între râurile Nemunas și Neris. Până în 1890, fuseseră terminate șapte redute, fuseseră construite drumuri de suport, si un pod feroviar peste Nemunas a fost adaptat pentru transportul militar. Până acum, cheltuielile cu cetatea se ridicaseră la peste nouă milioane de ruble. Primele cărămizi ale au fost puse în 1891; ea a fost terminată în 1893. În anul următor a
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
așezarea, lățimea și adâncimea sa, trebuia sădevină un obstacol major împotriva înaintării Wehrmachtului. Sectorul dintre Candes-Saint-Martin (Indre-et-Loire) și Le Thoureil (Maine-et-Loire) a fost repartizată Școlii de cavalerie de la Saumur comandată de colonelul Charles Michon. În acest sector se aflau patru poduri care constituiau puncte de traversare de importanță crucială pentru germani. Pe data de 15 iunie 1940 însă, cadeții școlii de cavalerie au primit ordinul de evacuare a Saumurului și deplasarea spre Montauban. Colonelul Michon a refuzat însă să se retragă
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
aceeași zi, Maxime Weygand a anunțat că refuză depunerea armelor de către armata franceză. La datas de 16 iunie 1940, germanii ajunseseră la Orleans, un oraș părăsit de civili, care fusese bombardat de aviația germană în mod repetat până la acea dată.. Podurile rutiere fusesră distruse de geniștii francezi pentru împiedicarea înaintării germanilor spre sud. Dara podul de cale ferată de la Vierzon nu a fost distrus, ceea ce a permis în celor din urmă germanilor să traverseze Loara. La data de 17 iunie 1949
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
datas de 16 iunie 1940, germanii ajunseseră la Orleans, un oraș părăsit de civili, care fusese bombardat de aviația germană în mod repetat până la acea dată.. Podurile rutiere fusesră distruse de geniștii francezi pentru împiedicarea înaintării germanilor spre sud. Dara podul de cale ferată de la Vierzon nu a fost distrus, ceea ce a permis în celor din urmă germanilor să traverseze Loara. La data de 17 iunie 1949, mareșalul Pétain a adreasat un mesaj armatei franceze cerându-le să înceteze luptele pentru
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
tunuri de 75 mm, 10 tunuri vechi de 25 mm, 35 de mitraliere, patru mortiere de 81 mm, șapte mortiere de 60 mm, cinci tancuri vechi din prima conflagrație mondială și 3 mașini blindate, cu care trebuiau să apere patru poduri și un front lung de 40 km pe malul de sud al Loarei. Elementele înaintate ale Diviziei I de cavalerie, singura divizie de cavalerie a Wehrmachtului, a ajuns în dreptul Saumurului înaintea miezului nopții. Pe malurile râului au ajuns la început
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
deschis focul cu unul dintre tunurile de 25 mm împotriva blindatelor germane. Până în zori, fuseseră lovite șapte tancuri și două mașini blindate. Acesta a fost începutul unei lupte care avea să dureze până pe 20 iunie. Francezii au hotărât să distrugă podul rutier „Napoleon” de la Saumur și podul de cale ferată aflat la est de primul. Germanii au adus în zonă artileria și, în scurtă vreme, aproximativ 2.000 de proiectile au lovit orașul Saumur în următoarele două zile. La Gennes, mai
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
de 25 mm împotriva blindatelor germane. Până în zori, fuseseră lovite șapte tancuri și două mașini blindate. Acesta a fost începutul unei lupte care avea să dureze până pe 20 iunie. Francezii au hotărât să distrugă podul rutier „Napoleon” de la Saumur și podul de cale ferată aflat la est de primul. Germanii au adus în zonă artileria și, în scurtă vreme, aproximativ 2.000 de proiectile au lovit orașul Saumur în următoarele două zile. La Gennes, mai la vest de Saumur, podul rutier
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
și podul de cale ferată aflat la est de primul. Germanii au adus în zonă artileria și, în scurtă vreme, aproximativ 2.000 de proiectile au lovit orașul Saumur în următoarele două zile. La Gennes, mai la vest de Saumur, podul rutier a fost de asemena aruncat în aer imediat ce în zonă au apărut cercetașii germani. În seara zilei de 19 iunie, 50 transportoare germane au ajuns în zonă cu militari ai trupelor de asalt, care au încercat să forțeze cursul
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
francezii au reușit să apere cu succes malul sudic al Loarei. La est de Saumur, germanii au încercat în zorii zilei, la ora 5:00, să traverseze râul și, în ciuda unor piederi grele, au reușit să stabilească un cap de pod pe maul sudic al Loarei. În cele din urmă, germanii au fost opriți în înaintarea lor către Saumur de cadeții școlii de cavalerie și de cadeții unei școli de infaterie, care ajunseseră în zonă de puțin timp. În cele din
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
formând baza mică. Din pânza de ziduri din vremea lui Ștefan cel Mare s-a mai păstrat numai poarta cea mare. Aceasta este cu două etaje, cu două porți, una exterioară și alta interioară, cu câte două canaturi fiecare. Avea pod mobil, peste șanțul ce înconjoară cetatea. Clădirea porții este astăzi cuprinsă în incinta din sec. al XVIII-lea. Toate clădirile sunt înconjurate de zidurile puternice ale cetății, care ating o lungime de 2.5 km. La fiecare 40-45 m au
Cetatea Albă (cetate) () [Corola-website/Science/333882_a_335211]