30,395 matches
-
și pentru că pictorița reușete să facă să rimeze afinitățile cu influențele pe care o serie de modele artistice le exercită asupra artei sale. Analiza câmpurilor de influență care își relevă magnetismul subtil într-o primă fază de formare a artistei sugerează un traseu artistic care se va îmbogăți cu experiențe noi, integrate însă într-o structură bine precizată. Există serii precum cea care are drept numitor comun personajul Salomeei și a căror temă, decapitarea sfântului Ioan, constituie mizanscena dramatică împrumutată atât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în măsură să confere relevanță accepției pe care o poate lua simbolismul în pictură la confiniile cu o manieră alegorică de a concepe compoziția. Termenul de "paralelism" invocat de Hodler în relație cu dezvoltarea unor recurențe ale unui motiv vegetal, sugerează o apropiere de decorativismul Art Nouveau. Hodler urmărea însă aceste armonii și la nivelul unei coregrafii simboliste, unde unul și același personaj sau personaje degeminate dezvoltă o gesticulație afină. "Hodler și-a amplificat efectul, reprezentând mai multe figuri, performând o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alta își ascunde privirea și-și întoarce capul, astfel încât să nu-i putem vedea chipul. Aici avem de-a face cu o substituție semnificativă a privirii ca expresie a vizibilului -, tranzitivă, cu un gest, cel al ascunderii privirii, menit să sugereze taina. Jocul acesta între vizibil și invizibil nu rămâne aici, și a treia femeie privește, însă privirea sa nu angajează direct spectatorul, ci ușor oblică, deviază orice posibil contact. Ierarhia se dezvoltă și prin intermediul privirii, însă aceasta nu înseamnă că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate decela influența lui William Blake, romantic târziu cu certe note decadente, spre exemplu, Vârtej de îndrăgostiți (1824-1827), ilustrație la Infernul lui Dante. Fiecare dintre personajele feminine din tabloul lui Burne-Jones posedă un instrument muzical, vioară, trompetă, flaut etc. sugerând o orchestră angelică, tavanul spart lasă să se vadă o pereche de porumbei și, în plus, nu există o mare varietate fiziognomică, nicidecum una vestimentară, astfel că toate aceste personaje împărtășesc o condiție surorală. Spre deosebire de Blake, unde corpurile par să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tânără, ci și la novismul mișcărilor secesioniste occidentale: Jugendstil în Germania, Arte Joven în Spania etc. Societatea beneficia și de sprijinul principesei Maria 495, care expune lucrări de artă decorativă. Dacă Petre Oprea este reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o lume saturată metafizic, plină de sugestii și corespondențe secrete. Trăsăturile, simetria feței ovale, precum și gestualitatea educată, totul degajă un fel de armonie, de distincție. Maxima depeizare a acestei figuri, "țiganca", se realizează în cadrul a două tablouri, care, prin titlu, sugerează constante universale, Static și Dinamic. Figurile par fixate în delicate asane, inspirând ideea de armonie, de echilibru între elemente. Staza și dinamismul sunt sugerate de poziția mâinilor, urmând convenția aceleiași coregrafii abstruse, de atitudini meditative. Serafina Brukner urmărește spectrul acestei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
distincție. Maxima depeizare a acestei figuri, "țiganca", se realizează în cadrul a două tablouri, care, prin titlu, sugerează constante universale, Static și Dinamic. Figurile par fixate în delicate asane, inspirând ideea de armonie, de echilibru între elemente. Staza și dinamismul sunt sugerate de poziția mâinilor, urmând convenția aceleiași coregrafii abstruse, de atitudini meditative. Serafina Brukner urmărește spectrul acestei armonii recognoscibile în toată pictura cu "țigănci" a Ceciliei Cuțescu-Storck. "În trăsăturile chipului, ca și în atitudinile corpului, artista nu se oprește la accidental
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la simbolism și decadentism la avangardism, fapt care-și va găsi propria expresie în artele plastice. Prezența personajului Salomeea în literatura română ne comunică interesul publicului în acest sens, interes mai longeviv decât curentul simbolist. Exemplele oferite sunt menite să sugereze un anumit tip de feminitate, care și-a găsit ecoul nu numai în literatură, ci și în artele plastice. Ibolya lui Nicolae Davidescu reprezintă o reîncarnare estetică în decor modern a Salomeei 535. La Lucia Ion Totu, în "Pocăința Salomeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o senzuală asană, cu brațul susținut de genunchi și capul sprijinit de încheietură, nudul care o reprezintă pe Salomeea devine expresia unei grații coregrafiate atent, preparate parcă într-un laborator fotografic. Această caligrafie posturală, care-i scoate în evidență feminitatea, sugerează aparent reversul senzualității, o atitudine meditativă, abstrasă, cu atât mai mult cu cât sculptorul a scos din scenă prețiosul trofeu al nimfetei, capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară decorativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sacrificiului. Bărbatul care-și întinde brațele în gol, după axele unui cruci, poate să-l reprezinte foarte bine pe Iisus Hristos. În datele sale expresive, acest chip se constituie ca ecou al imaginii terifiante din primul volet, iar gestul său sugerează atât crucificarea, cât și o binecuvântare, așa cum florile care servesc drept element decorativ, dispuse în jurul capului sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mâna pare pictată parcă după canonul iconografiei bizantine, întreaga scenă este organizată pentru a păstra atmosfera hieratică într-un nucleu dens. În spatele Salomeei se află un cortegiu de femei curioase, una dintre ele duce în mână un instrument cu corzi, sugerând faptul că prețul acestui cap este dansul pe care fiica Herodiadei îl oferise lubricului tetrarh. În grația Salomeei putem bănui virtuți coregrafice, se distinge de toate celelalte personaje înveșmântate prin culorile vii ale singurului veșmânt pe care-l poartă, pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu o mulțime de pliuri, după canonul picturii bizantine, servesc asimilării imaginii sale cu cea a rolului protector, matern, sau a rolului asumat ulterior de Maria Magdalena, prostituata pocăită. Atitudinea sa umilă, încovoiată, precum și un volum mai redus al corporalității sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de orice urmă de senzualitate, pictat în culori închise, terne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anonim hieratism, în cheia iconografiei bizantine. Chipul sfântului seamănă cu cel cristic, al primitivilor italieni, în special la Giotto, față de care artista nutrea o mare admirație. Cecilia Cuțescu-Storck a utilizat culori foarte vii, pastelate, cămașa Salomeei are albul cămășilor țărănești, sugerând simplitatea, dar și o dorință de purificare. În concluzie, așa cum anunța în autobiografia sa, Cecilia Cuțescu- Storck reinterpretează tema disociindu-se de bagajul esteticii decadente, operând o inversiune fundamentală, prin care Salomeea devine o precursoare a figurilor mariale, a mironosițelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unei linii caracteristice Art-Nouveau-ului. Este o modalitate de a înfățișa extraordinara suplețe a dansatoarei elogiată și în Herodiada lui Flaubert care acompaniază trofeul sângeros? Mai degrabă poziția mâinilor, anatomic imposibilă sculptorul a evidențiat și elongația nefirească a gâtului Salomeei sugerează transferul actului crud în spațiul corporalității, transformând-o în același timp pe Salomeea dintr-o dansatoare-gimnastă de o mobilitate ieșită din comun, deopotrivă într-un obiect decorativ și într-o ființă controsionată interior. Elementul literar este jucat prin acest transfer
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deopotrivă într-un obiect decorativ și într-o ființă controsionată interior. Elementul literar este jucat prin acest transfer al actului atroce în fluiditatea deplină a arcului grațios al figurii coregrafice. În plus, capelura nimfetei, un breton sever, băiețesc, pare să sugereze caracterul androgin al figurii care ne este prezentată. În Salomeea lui Storck, postura dă măsura nu unei contradicții ireconciliabile, ci, mai degrabă, a unei tensiuni perpetue, suspendate în încordarea de arc a corpului care pare că nu se va elibera
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Jules Bois, din revista franceză, despre scriitorul-dandy și interioarele caselor sale. Articolul este relevant pentru relația pe care estetul o întreține cu propria sa locuință, schimbarea ei aduce o schimbare de "mină", de personalitate. Cu privire la Jean Lorrain, criticul francez sugerează efectul terapeutic al schimbării locuinței-muzeu, a mediului decadent cu unul mai puțin încărcat artistic, fără a renunța însă la numitorul comun al celor două spații: recluziunea. De la "azilul de flăcău" cu Boticelli, Watteau, Burne-Jones și Moreau, "în cadre dulcege", la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
flăcău" cu Boticelli, Watteau, Burne-Jones și Moreau, "în cadre dulcege", la saloanele burgheze ale locuinței din Auteuil, păstrând totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând o convalescență estetică. "Nu mai era nimic din acel straniu și delicios asil de flăcău, plin de artă, unde Boticelli, Watteau, BurneJones, Moreau, în cadre dulcege, puneau pe pereți gestul naiv și pervers, angelismul efebilor primitivi, indiferența ascultătoare a mondenelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale. Criticul-romancier înregistrează efectul de atmosferă solemn-sumbră prin pletora de plușuri, cât și atenția acordată detaliului menit să ofere un cadru de ceremonial ocult sau de curte bizantină cenaclului macedonskian. Luxul, ca și materialele fine, imitațiile de pietre prețioase, aromele, sugerează o condiție princiară, Excelsior-ul macedonskian, pe care Poetul îl recomandă de pe tronul său. Poezia reprezintă o încununare aristocratică a unor calități de ordin estetic. Regimul nocturn al desfășurării de incantatoriu medieval al cenacului are și o notă liturgică, poetul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reconstituire a catalogului colecției Alexandru Bogdan-Pitești o face Theodor Enescu 576. Din păcate, colecția a fost dispersată și elementul de coeziune care o structura s-a pierdut. Catalogul reunește piese ale marilor și micilor artiști ai vremii sale, fără a sugera înclinația decisivă a colecționarului către un anume curent estetic, în ciuda sensibilității sale simbolisto-decadente. În lumea artei, inclusiv granițele sensibilității catolice a seniorului se dizolvă pentru a face loc și obiectelor de cult ortodoxe, ca și artizanatului oriental. Biroul lui Bogdan-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un anume curent estetic, în ciuda sensibilității sale simbolisto-decadente. În lumea artei, inclusiv granițele sensibilității catolice a seniorului se dizolvă pentru a face loc și obiectelor de cult ortodoxe, ca și artizanatului oriental. Biroul lui Bogdan- Pitești este omul însuși 577, sugerează naratorul din romanul Lunatecii, al lui Ion Vinea. Scriitorul încă simbolist pe vremea când frecventa salonul maestrului a lăsat întipărită în substanța romanului tabloul biroului său. "Într-adevăr, biroul lui Alexandru Lăpușneanu, îi semăna, cu deosebire: picturi de meșteri români
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recluziune. Un discret reflex narcisic se precizează nu numai prin prezența tablourilor fratelui pictor, dar și prin bustul criticului realizat tot de Paciurea. Atmosfera crepusculară este contrabalansată programatic de deschiderea spre idilismul spiritualizat din tablourile lui Verona, spre pastoralele rococo sugerate de un tablou precum Copilul cu fluturele, pretins de Greuze, de un derivat cu parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia, Vârful cu Dor. Pereții sunt decorați în simil și pergament galben, culoarea preferată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unic ocupant îl constituie deopotrivă stăpânul casei și prizonierul ei"583. Portretul sorei sale, Margueritte (1887), expus în camera albastră, o reprezintă pe cealaltă divinitate tutelară a templului lui Khnopff. Oaspetele este introdus în interiorul vilei prin intermediul unor compartimente succesive, ceea ce sugerează o gradare a asimilării unei realități diferite, a unui spațiu inițiatic, asimilare la care contribuie și îndepărtarea oricărui obiect domestic. Nu există nimic pe care să te poți așeza, orice punct de sprijin este retras vizitatorului. Atelierul-sanctuar nu este un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
are toate datele unei puneri în scenă decadente, unde sacrul este invocat pentru o mesă neagră. "Pictura în Villa Stück, cu rama sa aediculară, aurită a fost parte din ceea ce a fost numit "altarul artistului""585. În spatele "altarului", așa cum o sugerează de altfel și pictura, se dezbracă femeile care urmează să-i servească drept model. Desemnat astfel, altarul evocă un cult păgân având drept preoteasă o femme fatale, o Evă decadentă, care preia atributele falice. Prin acest procedeu à l'envers
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu este lăsată, cu adevărat, să pătrundă în casă, ci această natură se transformă după regulile unei scenografii decadente într-un artificiu, într-un efect. Des Esseintes, eroul romanului lui Huysmans, face o selecție riguroasă, alegând numai plantele tropicale care sugerează decisiv dizlocarea în regn sau contrafacerea, artificialul, plante care mimează regnul animal sau, mai precis, o serie de organe, dintre care cele genitale sunt privilegiate. Estetul decadent are respingere de tot ceea ce este venust, natural și sănătos, confuzia regnurilor fiind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plante care mimează regnul animal sau, mai precis, o serie de organe, dintre care cele genitale sunt privilegiate. Estetul decadent are respingere de tot ceea ce este venust, natural și sănătos, confuzia regnurilor fiind subliniată și de capacitatea plantelor de a sugera maladii dermato-venerice. Cecilia Cuțescu-Stock utilizează o altă metodă de "transplantare" care nu se acomodează câtuși de puțin cu fixația morbidă a lui Des Esseintes. Distanța de referent este cu atât mai mare, cu cât natura servește drept model, dar o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]