30,622 matches
-
piața cu amănuntul și creează un trafic suplimentar de consumatori nu numai pentru ei, dar și pentru comercianții din jurul său, situați În același centru comercial sau În imediata apropiere. Magazinele mai mici caută de multe ori locuri care sunt adiacente magazinelor din alte domenii care generează un trafic ridicat. Prin urmare, mixul de chiriași este adesea un factor important În determinarea nivelului chiriei și se bazează adesea pe aspectul fizic al centrului comercial. Succesul unui centru comercial poate depinde de locație
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
domenii care generează un trafic ridicat. Prin urmare, mixul de chiriași este adesea un factor important În determinarea nivelului chiriei și se bazează adesea pe aspectul fizic al centrului comercial. Succesul unui centru comercial poate depinde de locație, mixul de magazine, capacitatea de a atrage ancore de top sau poziționare. Un ingredient la fel de important este Însă și profesionalismul managerilor desemnați să administreze un complex de acest tip. Odată cu creștea concurenței, rolul managerilor și al companiilor specializate În operarea centrelor comerciale va
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
care un chiriaș o plătește pentru spațiul de vânzare este fie chiria de bază, sau fie un procent din cifra de afaceri, oricare dintre acestea este mai mare. Cea mai bună metodă de a determina cifra de afaceri pentru un magazin este de a folosi bonurile fiscale, care sunt raportate În scopuri fiscale de către proprietar În vederea stabilirii impozitul pe profit. Pe lângă chiria spațiului respectiv, separat vor fi evidențiate și alte categorii de cheltuieli. Cheltuielile pentru zona comună, cele pentru Întreținere și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de depozitare sunt dezavantajate dacă: a. sunt departe de căile de transport; b. nu au sisteme de protecție asigurate; c. nu asigură fluență În manipularea mărfurilor; d. toate cele de mai sus. 4. Care dintre următoarele forme de dispunere a magazinelor nu se Încadrează În tiparul uzual al centrelor comerciale: a. formă de „U”; b. formă de alveolă; c. formă de triunghi; d. formă neregulată. 5. Suprafața de vânzare a unui raion nu depinde de: a. volumul și structura asortimentului de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
5. Suprafața de vânzare a unui raion nu depinde de: a. volumul și structura asortimentului de mărfuri comercializat; b. formele de expunere și vânzare, În interdependență cu tipul și dimensiunile mobilierului utilizat; c. puterea de cumpărare a populației; d. amplasarea magazinului și particularitățile sale constructive. Capitolul 7 Managementul proprietăților rezidențiale 7.1. Locuirea ca fenomen de viață umană 7.2. Apariția și dezvoltarea blocului de locuințe 7.3. Când o proprietate rezidențială devine comercială? 7.4. Marketingul proprietăților rezidențiale 7.5
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
locuiau În domus-uri, locuințe de mari dimensiuni pentru o singură familie, Însă cele două tipuri de locuințe s-au amestecat În oraș În cadrul aceluiași cartier. Nu existau cartiere distincte pentru fiecare tip de locuință. Parterul era folosit pentru taverne (tabernae), magazine și ateliere, iar etajul sau etajele, ca spațiu de locuit. Ca și locuințele moderne, o insula ar fi putut avea un nume, de obicei referindu-se la proprietarul clădirii. Augustus limitează prin edict imperial Înălțimea acestora la 21 de metri
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
pot fi foarte eficiente În zonele În care traficul de navetiști este mare. Persoanele care așteaptă Într-o stație de autobuz sau de tren au timp suficient pentru a citi diverse postere publicitare. Panourile publicitare din holurile anumitor instituții sau magazine sunt surse bune de atragere a viitorilor chiriași, În special cele din cadrul complexelor rezidențiale de mari dimensiuni. Deoarece există mulți manageri care se luptă pentru aceiași chiriași, aceștia dispuși să cheltuiască sume mari pentru publicitate, investind În printuri, machete etc.
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
servicii de alimentație la restaurant sau cafe-bar etc. Majoritatea acestora dispun de săli de conferințe, apartamente, asigură serviciu de cameră (room-service) și organizarea de Întâlniri și mese festive. De asemenea, pot oferi servicii de spălătorie, dispun de centre de relaxare, magazine de incintă, saună, piscină și centre sportive. Hotelul de aeroport. Anii ’50-’70 ai secolului trecut marchează apariția și dezvoltarea acestui tip de hotel și are la bază intensificarea turismului pe rute mai lungi, cu utilizarea transportului aerian. Popularitatea lor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
cele de Întreținere corectivă. Operațiunile de gestionare includ și serviciile de curățenie. Unele hoteluri oferă servicii de curățenie zi cu zi, iar altele mai rar. Alte domenii de interes sunt cele care se referă la securitate, locurile de parcare, recepție, magazine de suveniruri, restaurante și zone de agrement. Managerul proprietății imobiliare are nevoie de o experiență specială pentru a se ocupa de toate aceste tipuri de facilități. Pornind de la ideea că hotelurile reprezintă clădiri care oferă condiții de ospitalitate pentru clienți
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
efortul lor spre frumos și adevăr de un gând comun.” Colaborează cu versuri Otilia Cazimir, Ștefan Baciu, N. Țațomir, Ion Manolescu, Em. Florens ș.a. În primul număr apare o cronică la romanul Nea Nae al lui N.D. Cocea. La rubrica „Magazin” se consemnează apariții editoriale și revuistice. P. acordă atenție prezentării grafice, reproducând lucrări de Șt. Dimitrescu, Otto Briese, N. Tonitza ș.a. Glumele, epigramele și noutățile cinematografice completează sumarul unei publicații care s-ar fi putut impune în istoria presei românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288748_a_290077]
-
Școala Populară de Artă. În răstimp are loc debutul său editorial cu romanul Amar (1963), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei. Succesul îi redeschide porțile presei, F. colaborând destul de frecvent la „Scânteia”, „România liberă”, „Munca”, „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Magazin” ș.a., îndeosebi cu reportaje literare, ce vor fi strânse ulterior în volumele Pământul oțelului (1964), Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972). În cadență regulată îi apar și romanele Desen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
directă: • se face o listă cât mai amănunțită a atracțiilor specifice pentru regiunea respectivă și a atributelor lor (de exemplu ce tip de mediu istoric, cultural și natural este de interes major pentru vizitatori, de fel de servicii și de magazine sunt disponibile, ce resurse speciale pentru recreere pot fi utilizate etc.); • se face o clasificare a acestor puncte de atracție, specificându-se cele principale, în funcție de importanța pe care le-o acordă vizitatorii. Această parte poate fi completată de experți în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
utilizării terenului Zonele de dezvoltare turistică destinate pentru stațiuni turistice integrate, orașe - stațiune, turism urban și atracții turistice necesită planuri de utilizare a terenului. Acest nivel mai detaliat de planificare indică ariile specifice pentru hoteluri și alte tipuri de cazare, magazine și alte facilități turistice, zone de recreere, conservare și parcuri, sistemul de drumuri, alei și alte elemente cum ar fi aeroportul local, linia de cale ferată, gara și planificarea pentru infrastructura rețelei de alimentare cu apă, energie electrică, canalizare și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ajunge la destinație, cât și pentru deplasările din cadrul stațiunii / localității turistice. 4. Suprastructura. Include principalele construcții de suprafață servite de infrastructură, cum ar fi locurile de recreere, hoteluri, moteluri, restaurante, centre comerciale, locuri de distracție, muzee, obiectivele istorice, centrele sportive, magazine și altele. 5. Resursele în materie de ospitalitate. Reprezintă toată bogăția culturală care face posibilă primirea corespunzătoare a turiștilor. Exemple ar putea fi atitudinea de bun venit specifică anumitor locuri, atitudinea rezidenților față de turiști - de politețe, cordialitate, sincer interes, dorința
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
punctelor de belvedere, captări de izvoare termale etc.), dar și pentru protejarea acestora (îngrădiri pentru zonele protejate, panouri informative etc.). Alte facilități și servicii În afară de aceste facilități imediate, turistul va solicita un număr de servicii adiacente. Vor fi necesare diverse magazine, unele dintre ele fiind orientate în mod special spre turist, cum ar fi magazinele de suveniruri sau de articole sportive, iar altele oferind bunuri de uz general: de exemplu, farmacii, alimentare sau magazine de îmbrăcăminte. Alte servicii necesare includ restaurante
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pentru zonele protejate, panouri informative etc.). Alte facilități și servicii În afară de aceste facilități imediate, turistul va solicita un număr de servicii adiacente. Vor fi necesare diverse magazine, unele dintre ele fiind orientate în mod special spre turist, cum ar fi magazinele de suveniruri sau de articole sportive, iar altele oferind bunuri de uz general: de exemplu, farmacii, alimentare sau magazine de îmbrăcăminte. Alte servicii necesare includ restaurante, bănci, saloane de coafură și centre medicale. Multe dintre aceste servicii și facilități auxiliare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de servicii adiacente. Vor fi necesare diverse magazine, unele dintre ele fiind orientate în mod special spre turist, cum ar fi magazinele de suveniruri sau de articole sportive, iar altele oferind bunuri de uz general: de exemplu, farmacii, alimentare sau magazine de îmbrăcăminte. Alte servicii necesare includ restaurante, bănci, saloane de coafură și centre medicale. Multe dintre aceste servicii și facilități auxiliare pot deservi o clientelă predominant rezidentă în zonă. Cele utilizate zilnic - lăptării, cafenele, aprozare etc. - vor fi cele mai
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
servicii și facilități auxiliare pot deservi o clientelă predominant rezidentă în zonă. Cele utilizate zilnic - lăptării, cafenele, aprozare etc. - vor fi cele mai numeroase și printre primele care se vor deschide, în timp ce serviciile de ordin mai înalt, ca de exemplu magazinele de bijuterii sau de blănuri vor apărea mai târziu, atunci când clientela va fi mai numeroasă. Totuși, în prezent, dezvoltarea stațiunilor poate fi atât de rapidă, încât unele servicii de lux sunt oferite din start. Resursele naturale exercită însă cu siguranță
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cu publicul și publicitatea programate pentru a convinge localnicii de importanța turismului pot fi de mare utilitate. Este foarte util să fie oferite cursuri în școlile de turism pentru toate persoanele care au un contact direct cu vizitatorii: vânzătorii din magazine, lucrătorii din stațiile de benzină, recepționerii din hoteluri și alte persoane care au contact direct cu turiștii și înțeleg importanța acestei industrii pentru comunitate. Însă aceste resurse în materie de ospitalitate alcătuiesc componenta „soft” a ofertei turistice și nu intră
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mai multor teme dominante, în jurul cărora se organizează toate caracteristicile parcului tematic. Este important ca tema să fie prezentă în fiecare componentă a parcului: aceasta înseamnă că decorul, clădirile, jocurile, spectacolele, numerele de circ, facilitățile care oferă hrană și băuturi, magazinele și costumele personalului trebuie proiectate în conformitate cu tema. Printre temele alese frecvent se numără istoria, poveștile pline de aventuri, fanteziile și lumea viitorului (Witt, Moutinho, 1994, p.14-16). Predecesorii parcurilor tematice datează din secolul al nouăsprezecelea, când parcurile de distracții ca
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de aventuri, fanteziile sau lumea viitorului și, în funcție de numărul de teme, pot fi unitematice sau multitematice. O altă clasificare se poate realiza în funcție de dimensiunea parcurilor, exprimată în termeni de număr de vizitatori, spațiu, venit anual sau număr de plimbări, spectacole, magazine și restaurante oferite. De asemenea, parcurile tematice mai pot fi clasificate în funcție de locație: unele se găsesc în zone turistice, altele sunt aproape de marile orașe. Parcurile tematice din zonele turistice sunt vizitate în principal de turiști ca parte dintr-o călătorie
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Distracții Familial (FEC în original) în spațiu închis din lume. Măsurând 484000 m2, WEM este și cel mai mare mall din lume. Triple Five Corporation l-a creat în trei etape. În 1981 a fost construit mall-ul însuși, cu magazinele principale. A doua etapă a inclus parcul de distracții Fantasyland, cuprinzând numeroase plimbări, simulatoare, teatre și Palatul de Gheață (un complex pentru patinaj); acestea au fost terminate în 1983. În 1985 au fost terminate alte facilități de distracții și recreere
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ani, astfel încât cheltuielile majore pentru o nouă plimbare sau un nou spectacol sunt suportate într-un an, iar promovarea va avea loc în anul următor. Pentru a menține competitivitatea parcului, este tot mai necesar ca produsele sale - distracții, alimente oferite, magazine - să rămână permanent la același nivel calitativ. Exercitând un control total asupra tuturor elementelor componente ale parcului - plimbări, magazine, alimente, personal, curățenie - conducerea parcului poate asigura mai ușor un standard constant al calității. Uneori, facilitățile de tipul catering și cumpărături
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
va avea loc în anul următor. Pentru a menține competitivitatea parcului, este tot mai necesar ca produsele sale - distracții, alimente oferite, magazine - să rămână permanent la același nivel calitativ. Exercitând un control total asupra tuturor elementelor componente ale parcului - plimbări, magazine, alimente, personal, curățenie - conducerea parcului poate asigura mai ușor un standard constant al calității. Uneori, facilitățile de tipul catering și cumpărături sunt concesionate altor companii, încetând să se mai afle sub controlul direct al conducerii parcului. Atunci când își stabilesc politica
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]