30,283 matches
-
Poetica. Ei scriu o Apărare sau o Apologie a poeziei : echivalentul literar a ceea ce în teologie se numește "apologetică". *18 Scriind în acest scop și adresându-se acestui public, firește că ei .pun accentul mai mult pe "utilitatea" decât pe "plăcerea" literaturii ; și de aceea astăzi, ar fi ușor, din punct de vedere semantic, să se identifice "funcția" literaturii cu relațiile ei extrinsece. Dar de la mișcarea romantică încoace, poeții au dat adesea un răspuns diferit atunci când au fost provocați de societate
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
din 31 mai 1925. Tematica este concepută ca un ciclu al anotimpurilor, și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu decorativ, în care apar noțiuni abstracte precum viață, vis, plăcere, poezie, glorie"177. Seria de teme de ecou hedonist-poetic evocă o perspectivă simbolistă asupra concepției panourilor decorative, pe care, în opinia criticului, pictorul a derealizat-o. Însă poezia și visarea nu sunt eliminate din aceste schițe care respiră o emoție decantabilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din toate părțile. Ionel însă clătea numai din cap " Nu ne urî!" strigă una. Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie"234. Ca urmare a reiterării refuzului, care echivalează cu afront care reclamă pedeapsa maximă, păstorul este salvat in extremis de către gnomi, pe care Carmen Sylva îi împrumută eposului nordic al Edei, Kalevalei sau Cântecului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păstorii îl vor înhuma acolo unde l-au descoperit, numind locul Vârful cu dor. În basmul inventat de Carmen Sylva, remarcabil este tocmai această șarjă erotică desfășurată pe portativul invariant al seducției. Vârful cu dor este și un vârf al plăcerilor, în substanța regretului, a dorului, coexistând într-o ambiguitate delectabilă plăcerea și durerea. Nu lipsit de semnificație, în varianta românească pe iubită o cheamă Ileana, nume cu o mai mare rezonanță atât pentru basm, cât și pentru faptul că era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vârful cu dor. În basmul inventat de Carmen Sylva, remarcabil este tocmai această șarjă erotică desfășurată pe portativul invariant al seducției. Vârful cu dor este și un vârf al plăcerilor, în substanța regretului, a dorului, coexistând într-o ambiguitate delectabilă plăcerea și durerea. Nu lipsit de semnificație, în varianta românească pe iubită o cheamă Ileana, nume cu o mai mare rezonanță atât pentru basm, cât și pentru faptul că era purtat de societatea artiștilor tineri, secesioniști și de revista din care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amoroase: Nu înțelegem, desigur, să limităm exercițiul criticii absolut la controlul aparențelor, al formelor, dar, pentru relevarea unor suflete de femei (pe tinerii artiști îi tulbură grozav femeia-demon) contorsionate de deliruri bahice, a unor suflete ce plutesc între crimă și plăceri se cere o artă care cunoaște și jocul mușchilor (...) carnea, adică, anatomicește specificat mușchii evidențiază activitatea viermilor ce sînt nervii și care chinuiesc ființa pradă pasiunii (...). În mijlocul acestor artiști bolnavi imaginari de neurastenie expune, din sentiment paternel probabil, d-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al elementarelor Liebenstriebe/Todestriebe freudiene, fie prin selectarea din cuplul de forțe jungian anima/animus a unei anime benevolente, creatoare. Oricum, este evident că, spre deosebire de himerele și sfincșii decadenți, a dispărut la Paciurea elementul care le edifica, tensiunea dintre principiul plăcerii și pulsiunile tanatice, care configurau un erotism contrariant, deviant, morbid. Formalismului decorativist, sau ceea ce John Reed definește ca Stil decadent, Paciurea îi opune un formalism ontologic. Sorin Alexandrescu focalizează ceea ce el numește emergența formei, efortul generic, ineluctabil al materiei de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Madona își desface brațele într-un gest extatic, expunându-și trupul. Vocația definitorie a femeii fatale pe care Munch o întâlnise în persoana norvegienei Dagny Juell (Ducha) sau a lui Tulla Larsen nu este maternitatea și fecundația, ci orgasmul, escaldarea plăcerii fizice fără scopuri procreative. Cu alte cuvinte, o pulsiune elementară, caracterizată în termeni de o misoginie implacabilă de către Baudelaire 355 pentru o viață de consum erotic, cum este cea a prostituatei. În locul Madonei, Munch o pictează pe Marea Prostituată a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ipostază a "corpului isteric" sau a isteriei înseși. Corpul se află într-o tensiune nervoasă care exercită o presiune teribilă, fracturându-l spasmotic. Gestul ambiguu de mângâiere pe care-l afișa în prima ipostază Judith, semnalizând de fapt și sursa plăcerii sale, capul tranșat al lui Holofern, devenit fetiș sângeros, se transformă aici în gestul mâinilor crispate asemeni unor ghiare, evocând animalul de pradă. Această lectură devine posibilă pe fondul investigațiilor freudiene, a popularității de care se bucura neurologul Charcot la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romanul omonim al lui Flaubert. Dar adesea, ea se remarcă și în calitatea Marii Prostituate cultice, pregătite pentru un rit sacrificial. Femeia fatală ca înger al morții este poate cea mai nimerită întruchipare a relației dintre Eros și Thanatos, Principiul plăcerii (Lustprinzip) enunțat pentru prima oară în 1848 de către psihologul experimentalist german, Gustav Theodor Fechner este dublat la Freud de o pulsiune tanatică, distructivă și autodistructivă. Wagner le sintetizează în ceea ce el numește Liebestod, dragostea-moarte, concept transpus dramatic în opera sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
instinctualității. Din cochilia albă a florii iese pistilul galben, floarea este asociată cu o asumată concupiscență sexualității feminine, ilustrând metonimic actul sexual. Pictate pe un fundal nedefinit de verde, florile par lipsite de lujeri și alături de trupul femeii luminează tabloul. Plăcerea rezidă în acest contact sau în iminența acestui contact în care floarea nu mai joacă un rol ornamental, sau unul al transcenderii corporalului, o spiritualizare a datelor fizice, ci dimpotrivă, se încarcă de senzualitate și carnalitate. Este o floare sexualizată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
treilea panou va oferi contrapondere acestei sexualizări agresive și seductive, a răului la puterea femininului. Corul de îngeri protejează o unio mistica definită în termenii unei sexualități eliberate de constrângeri, sau la nivelul unei lecturi freudiene, ca eliberare a principiului plăcerii, sublimat prin artă de constrângerile materiale ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei cea mai liberă, a unui erotism jubilatoriu, în viziunea particulară a soteriologiei estetice klimtiene. Carl Schorske observă aici reluarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Tripticul cu țigănci (pictură în ulei, 1911) construit în maniera unei frize decorative, și căruia Léon Thévenin îi oferă următoarea interpretare: "Viziuni stranii de ființe umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele lor. Plăcerea de a trăi sau nepăsare, sau doar îngrijorare maternă. În centru, idealul, inspirația"528. Criticul francez subliniază o dimensiune esențialistă a acestei picturi de reflex vizionar, din care este eliminat orice reziduu anecdotic și care reprezintă o concentrare idealistă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o lume în care elementul animal lipsește sau este îndepărtat. Ceea ce transformă activitatea banală a culesului într-un ceremonial cu o semnificație superioară este personajul central, care pare să oficieze în cadrul unui cult solar. Cecilia Cuțescu-Storck găsește la aceste țigănci plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să răspundă euritmiilor gestuale ale femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori exotici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moment înscris emblematic în ritualul-coregrafic al dansatoarei, transformată în preoteasă a unui cult păgân. Fiecare văl circumscrie fascinul Salomeii într-un registru cosmologic, așa cum zaimful lui Tanit reprezintă condiția sacerdotală a lui Salammbô, în romanul omonim al lui Gustave Flaubert. Plăcerea și cruzimea se asociază în cocktailul decadent, scenariul erotic își are parcursul sado-masochist. Sărutul post mortem al ochilor sfântului are un sens expiator pentru crima din dragoste, acest sărut dizolvă senzualitatea nimfetei pentru a-i croi un alt veșmânt decât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
determină schimbări majore În sfera atitudinilor. Comportamentul poate să nu se manifeste, Însă atitudinea se păstrează. Relația dintre subiect și obiect nu este neutră. Este un vector care prezintă În egală măsură direcție și intensitate. Exprimând o atitudine, ne manifestăm plăcerea sau neplăcerea. A fi neutru sau indiferent Înseamnă a nu avea o atitudine. Formarea unei atitudini se bazează pe experiența deținută În legătură cu obiectul, În mod normal pe experiența directă. Conducând o anumită marcă de automobil sau purtând o anumită marcă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2005, 347), copiii Își Însoțesc părinții la cumpărături chiar din fașă, sau din cărucior. Faptul că părinții Îi “premiază” pe copii pentru cumințenia de care dau dovadă În magazine, cumpărându-le ceva, Îi determină pe aceștia să cunoască de timpuriu plăcerile statutului de consummator. S-a dovedit chiar, că de foarte mici, copiii au deja propriile preferințe de consum pe care le semnalează părinților atunci când ies Împreună la cumpărături și știu să compare prețurile și să prefere anumite mărci ale produselor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opțiuni multiple poate fi o operațiune foarte stresantă și cu un grad mare de risc. Această tendință prefigurează orientarea spre integrarea armonioasă a mai multor dimensiuni distincte În găsirea soluției. Astfel, considerarea simultană a mai multor criterii, cum ar fi: plăcere, securitate, confort etc., garantează bunăstarea psihologică a consumatorului. 3. Tendința de diferențiere: identitatea nu mai este percepută ca o stare permanentă, ci Într-o perpetuă mișcare. Aspirațiile individului se orientează spre explorarea și depășirea limitelor spațiale, temporale, contextuale pentru a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
explorarea și depășirea limitelor spațiale, temporale, contextuale pentru a se simți unic și purtător al unor simboluri distinctive. 4. Tendința spre provocare: pentru a obține maximum de satisfacție din experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prezentă În comportamentul consumatorului, În unele cazuri transformîndu-se În atitudine compulsivă. Ce Înțelegem prin acest fenomen? Shoppingul este comportamentul de a merge la cumpărături, zilnic sau săptămînal, nu numai din nevoia de a Îndeplini trebuințe de bază, ci și din plăcerea de a le cumpăra. Înainte de 1989, a merge la cumpărături Însemna a-ți rezerva timp pentru cozi și a te Înarma cu răbdare, pentru a face față fie aglomerației, fie atitudinilor preferențiale sau necuviincioase ale vînzătorilor, fie certurilor inerente unei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a cumpăra ceva, uneori fâcând turism În localități din țară sau de pe lângă graniță pentru cumpărături. Am putea numi tranziția la nivelul atitudinilor consumatorului de la aprovizionarea pentru a avea, la cumpărături pentru o viață mai bună, pentru activarea existenței, pentru plăcerea de a cheltui bani sau de a colecționa obiecte. Trebuința de a duce o viață activă, variată, se suprapune În fenomentul shoppingului peste trebuințele și nevoile de viață, fenomenul discutat Îndeplinind o mulțime de funcții ce conduc la lărgirea sferei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
e considerat o experiență plăcută, statul la cozi interminabile neconstituind o problemă prea mare. Așadar. În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
interminabile neconstituind o problemă prea mare. Așadar. În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care, obosiți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni la o ceașcă de cafea sau chiar o masă copioasă, este clar de ce mulți vin În marile magazine de plăcere și nu neapărat din necesitate. Tot În sprijinul ideii de socializare, supermarketul este și un loc unde poți Întîlni un vechi prieten sau un fost coleg de serviciu, ori un coleg de școală, după caz, cu care să mai stai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]