30,387 matches
-
Salomeea apare umanizată, conștientă de gravitatea actului său, ceea ce deschide nu vechiul contencios decadent al femeii fatale și al războiului sexelor, ci o posibilitate de expiere a păcatului, prin propria suferință. Personajul care duce lira se face ecou al acestei suferințe, pe chipul femeii se poate descifra tristețea. Celelalte personaje alcătuiesc un grup al curioșilor, un zid uman care dublează zidurile propriu-zise ale cetății și care închide perspectiva pentru o mai bună focalizare a prim planului, dar și orice posibilitate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de pliuri, după canonul picturii bizantine, servesc asimilării imaginii sale cu cea a rolului protector, matern, sau a rolului asumat ulterior de Maria Magdalena, prostituata pocăită. Atitudinea sa umilă, încovoiată, precum și un volum mai redus al corporalității sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de orice urmă de senzualitate, pictat în culori închise, terne, fără strălucire, este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Confidentul a preluat însă culoarea cruzimii, a păcatului, roșul, ceea ce nu reprezintă un transfer de responsablitate, ci o punere în prezență, o cezură, precum și o desolidarizare a Salomeei de actul crud. Ea apare ca îndoliată, ca o bocitoare retrasă în suferința sa, fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o manieră bizantină de a trata capul Sfântului Ioan. Trăsăturile sale par și mai difuze, se dizolvă într-o masă neclară, din acest cap nu a rămas decât o mască, el este aproape aplatizat. Cecilia Cuțescu-Storck focalizează, mai degrabă, intensitatea suferinței, un bocet mut al femeii îngenunchiate la picioarele piedestalului. Ea atinge cu una din mâini chipul sfântului, lipindu-și fața de fața lui. Lipsește atât sângele, cât și gestul blasfemic al sărutului pe gură. Salomeea își ține ochii închiși, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femeii îngenunchiate la picioarele piedestalului. Ea atinge cu una din mâini chipul sfântului, lipindu-și fața de fața lui. Lipsește atât sângele, cât și gestul blasfemic al sărutului pe gură. Salomeea își ține ochii închiși, o formă de interiorizare a suferinței. Și aici intervine ceva maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a perdelei aflate în spatele său. Salomeea este redusă la numitorul comun al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck introduce personajul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ochii închiși, o formă de interiorizare a suferinței. Și aici intervine ceva maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a perdelei aflate în spatele său. Salomeea este redusă la numitorul comun al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck introduce personajul în anonimatul unei ritualități funerare, eliminând latura de senzualitate morbidă sau de perversitate proprie personajului tratat conform esteticii decadente. Asemeni unei țărănci care-și bocește soțul sau copilul mort, Salomeea se apleacă asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
introduce personajul în anonimatul unei ritualități funerare, eliminând latura de senzualitate morbidă sau de perversitate proprie personajului tratat conform esteticii decadente. Asemeni unei țărănci care-și bocește soțul sau copilul mort, Salomeea se apleacă asupra capului Sfântului, căruia moartea și suferința i-au dizolvat trăsăturile într-o mască de anonim hieratism, în cheia iconografiei bizantine. Chipul sfântului seamănă cu cel cristic, al primitivilor italieni, în special la Giotto, față de care artista nutrea o mare admirație. Cecilia Cuțescu-Storck a utilizat culori foarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de purificare. În concluzie, așa cum anunța în autobiografia sa, Cecilia Cuțescu- Storck reinterpretează tema disociindu-se de bagajul esteticii decadente, operând o inversiune fundamentală, prin care Salomeea devine o precursoare a figurilor mariale, a mironosițelor, a femeilor pioase participând la suferința Mântuitorului, dintre care Maria Magdalena este poate cea mai apropiată ca model. XI.5. Frederic Storck Salomeea O dovadă că tema era atractivă și pentru sculptori este Frederic Storck. Interesant însă că atracția vine la Storck pe filieră muzicală. Meloman
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corporală iese din sfera apolinică, cu accent pe o armonie a formelor care înscrie o perfecțiune a proporțiilor pentru a se integra celei dionisiace, în expresia ei rodiniană, ca spațiu de manifestare a afectelor, de la exuberanță, extaz, la tristețe sau suferință. Din tensiunea dintre cele două apare acest reflex simbolist, afectul apare incarnat, frumusețea corpului, feminitatea, scoasă în evidență prin pozarea șoldului, se conjugă acum cu o état d'âme. În Salomeea rămâne doar una dintre posturi, cea pe care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
craniu este nu doar rezultatul final al oricărei ficțiuni glorios-eroice, ci și obiectul pe care tânăra fată îl ține în poala sa, precum capul unui iubit. Expresia fetei este tulburătoare, păstrând în ambiguitatea ei o frontieră fragilă între voluptate și suferință. Corporalizează ea întrucâtva enigma morții, reprezintă ea o altă figură, decadentă, a deșertăciunii, cu a cărei filozofie ne familiarizează toate acele amare memento mori din Ecleziastul? Regăsim acest topos al melancoliei în "nocturnele" lui Georges de La Tour, ca o simbioză
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fire, să fie blocat În dezvoltarea sa personală. Lise Bourbeau, practician În dezvoltare personală, În lucrarea “Cele cinci răni care ne Împiedică să fim noi Înșine” (2006) consideră că rănile provocate de trădare, umilință, respingere, abandon, nedreptate stau la baza suferințelor noastre și “de fiecare dată când una dintre aceste răni se reactivează Întreaga noastră ființă se simte trădată” și, În consecință, dorind să ne ascundem de noi Înșine și de ceilalți ceea ce nu putem să rezolvăm, ne punem o mască
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și social sunt prezente În mod persistent, intermitent sau recurent. Criterii diagnostice pentru abuzul de substanțe psihoactive (Mini - DSM IV.,1996, p. 113): Mod de utilizare neadecvată a unei substanțe ce conduce la o alterare a funcționării sau a unei suferințe clinic semnificative, caracterizată prin prezența cel puțin al uneia dintre următoarele manifestări În decursul unei perioade de 12 luni: ¾ Utilizarea repetată a unei substanțe conducând la incapacitatea de a realiza obligațiile majore la muncă, la școală sau acasă (absențe repetate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sindrom confuzional, delirant - halucinator sau a unor sindroame psihotice afective, schizofreniforme, paranoide, diferite de psihosindroamele cu determinism predominant endogen. Comportament adictiv sau dependent: reprezintă modul de utilizare dezadaptat a unei substanțe conducând la o alterare a funcționării sau a unei suferințe, clinic semnificative, caracterizată prin prezența a trei sau mai multe dintre manifestările următoare, la un moment oarecare a unei perioade de 12 luni (Șelaru, M., 1998, p. 50): Toleranța, definită prin nevoia unei cantități notabil mai crescute de substanță pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi depășită de situație: Vezi mamă, ce mă doare! Și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obraji-mi se pălesc...” Tabloul „suferințelor” se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra copilă nu și le poate explica: „ Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a zice poetul, dar pedepsește pe toți. „Izbăvirea pedepsitoare” a „crimei tuturor” prin artă, „E-ndreptățirea ramurei obscure / Ieșită la lumină din pădure”, altfel spus, e puterea poetului de a exprimă prin izbândirea lui mesajul secular al colectivități umane, mesaj de suferință și nedreptate istorică: „dând În vârf, ca un ciorchin de negi, / Rodul durerii de veci Întregi.” Și ultimele versuri ale poeziei trebuie să primească o interpretare oarecum diferită de cea tradițională: „Robul a scris-o, Domnul o citește/ Făr-a cunoaște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din impas. Înfrângerea propriilor slăbiciuni În procesul devenirii Îl conduce la dobândirea conștiinței de sine și a libertății sale morale. Eroul, individualizat si prin nume, are de infruntat primejdii ; fără ele destinul sau de conducător Înțelept, receptiv la durerile și suferințele celor mulți, nu s-ar fi Împlinit. Lui Harap Alb i se opune Spânul, simbol al forțelor răului. Ca și În cazul celorlalte personaje, scriitorul Își menține atitudinea realistă. Prefăcut, schimbându-și Înfățișarea, Spânul oferă o falsă comportare. El Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unei Îngrijiri mai atente, la intervenția lui Felix, dar urmează un alt atac și rămâne paralizat. Aglae se reîntoarce și reia supravegherea, dar, pândind un moment când bătrânul rămăsese singur, Stănică Rațiu Îi ia banii ascunși sub salteaua patului de suferință și se face nevăzut. Pierderea banilor i-a provocat bătrânului un puternic șoc și așa și-a dat duhul. Moartea lui moș Costache pune capăt agoniei provocată de moștenire. Acesta este și primul plan al acțiunii romanului. Personajele Înscrise În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
economică sprijinul acordat de indivizi creșterii cheltuielilor guvernamentale sau menținerii acestora la un nivel ridicat este în scădere (Alt, 1979; Blomberg, Kroll, 1999; Mullard, Spiker, 1998; Lewis, 1982; Shivo, Uusitalo, 1995). Alt (1979) arată că alegerea altruistă, cea care reduce suferința altei persoane decât a celei în cauză, apare atunci când oamenii simt că își pot permite să o facă, adică atunci când bunăstarea personală este suficient de ridicată, astfel încât indivizii să se poată gândi și la situația celor din jur. Astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că, încă de la debutul conflictului sovieto-german, autoritățile române au "identificat", alături de regimul sovietic, populația evreiască din Basarabia și Bucovina de nord drept principalul element de susținere și răspândire al comunismului, acesta fiind considerat "responsabil" în bună măsură inclusiv pentru suferințele îndurate de populația românească în timpul ocupației sovietice. În consecință, factorii decizionali români au prezentat participarea României la ostilități în fața opiniei publice din țară, dar și a populației din Basarabia și Bucovina de nord nu numai ca o campanie destinată a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
familia a evreilor acuzați de abateri grave (sustragere de le muncă prin înșelăciune, cumpărare, neprezentare la chemări, relații intime cu româncele, etc)106. Instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 nu au îmbunătățit situația, ci, dimpotrivă, au provocat noi suferințe populației evreiești. Chiar și prevederile pozitive precum trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu în puține cazuri evreii înstăriți au putut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să-i știe, să le interzică circulația și să fie în măsură a face cu ei ceeace voi ordona, când va fi momentul oportun. Trebue să se pregătească serviciul, care să adune din Basarabia și Bucovina toate crimele și toate suferințele populației în timpul dominației bolșevice, pentru a fi imediat folosite la țară, în fabrici, cinematografe și în școli". Deasemenea, Domnia-Sa a aprobat toate propunerile făcute de Ministerul Propagandei Naționale, prin darea de seamă înaintată cu Nr. 83/M din 31
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Fălciu, Tutova, Vaslui, Tecuci, Putna. Inspect. Pol. Galați, Iași. Poliția: Brăila, Galați, Huși, Focșani, Bârlad Vaslui, Tecuci. Bat. 5 Jand. Comp. 54 Poliție Serviciul Pretoral. AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 21; Matatias Carp, Cartea Neagră. Suferințele evreilor din România 1940-1944 volumul III Transnistria, București, 1947, documentul nr. 4, p. 46 (În continuare se va cita Matatias Carp, Cartea Neagră, volumul III) Documentul nr. 21 ROMÂNIA Ministerul de Interne POLIȚIA ORAȘULUI ROMAN CĂTRE Armata 3-a Stat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a către MARELE CARTIER GENERAL Am onoare a vă aduce la cunoștință că Lagărul de internați evrei din comuna Vertujeni Județul Soroca raportează că acest lagăr, unde sunt internați până în prezent circa 23.000 evrei, se găsește într'o complectă suferință din toate punctele de vedere și anume: a/Cazare insuficientă, dat fiind că satul are o capacitate de adăpostire pentru circa 10-12 mii oameni, iar astăzi numărul internaților este dublu. b/Hrănirea nu se poate face aproape deloc din lipsă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Din bogata literatură de specialitate consacrată Holocaustului din România vom menționa în mod deosebit lucrările semnate de Matatias Carp, Cartea neagră. Suferințele evreilor din România. 1940-1944, volumele I-III, București, 1946-1948; Alexander Dallin, Odessa, 1941-1944. A Case Study of Soviet Territory under Foreign Rule, Santa Monica, 1957; Martin Broszat, Das Dritte Reich und die rumänische Judenpolitik. In: Gutachten des Instituts für Zeitgeschichte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
über Wahrnehmungen in Odessa, gez. Rodler; ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinetul Militar, dosar nr. 407/1941, f. 15-16. Nota informativă nr. 200 din 22.10.1941 a detașamentului SSI Odessa; Vezi documentul nr. 129. 63 Matatias Carp, Cartea Neagră. Suferințele evreilor din România 1940-1944, volumul III Transnistria, documentul nr. 118, p. 208. Telegrama generalului Constantin Trestioreanu către Armata a 4-a din 22.10.1941. 64 ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinetul Militar, dosar nr. 104/1941, f. 4. Telegrama
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]