302,248 matches
-
un milion de mărci germane în portbagaj și fug din spital. Un meteorolog de la o televiziune din Statele Unite a avut o parte de o întâmplare amuzantă imediat ce a intrat în direct. Dar acest articol apare într-un ziar care poartă numele unui celebru personaj al celui mai mare dramaturg din literatura română, ziar al cărui președinte este un poet important pe nume Mircea Dinescu. Atât a plătit un medic stomatolog din Canada pentru un molar la o licitație. Cei care sunt
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
parte de o întâmplare amuzantă imediat ce a intrat în direct. Dar acest articol apare într-un ziar care poartă numele unui celebru personaj al celui mai mare dramaturg din literatura română, ziar al cărui președinte este un poet important pe nume Mircea Dinescu. Atât a plătit un medic stomatolog din Canada pentru un molar la o licitație. Cei care sunt de părere că au puțin timp liber, în majoritatea cazurilor, declară starea lor ca fiind mizerabilă - dar adolescenții ce dețin mult
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
oamenii au strigat cât i-au ținut plămânii că vor intra înăuntru, dacă moțiunea nu trece, câțiva dintre ei nu au mai avut răbdare și au forțat intrarea dinspre Parcul izvor. Era anul când erau țărăniștii în vârf. Cred că numele de familie al său ține de predestinare. Așa că directoarea le-a înregistrat pe asistente când înjurau, țipau și loveau copiii. De remarcat că foarte multe persoane influente, cunoscând de mult de potențialul turistic al zonei au achiziționat terenuri în zonă
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
CRĂCIUN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.59) Satul Crăciunești din comuna Drăgușeni, ținutul Vaslui își are numele de la un oștean pe care-l chema Crăciun. Aceste locuri i le-a dăruit Ștefan cel Mare ca răsplată pentru vitejiile lui.
Cr?ciun [Corola-other/Imaginative/83516_a_84841]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui Ștefan cel Mare. De la frații Mircești a rămas și numele satului.
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-un război.
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui în slujba ce-a avut.
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului GÂRCENI.
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis și aici
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta se vede înspre Prut și până cine știe unde peste Prut. De aici Ștefan cel Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
TABĂRA DIN BOGDANA de Ioan Antonovici <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 29. footnote> Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul acesta. Și veneau aici oameni nu numai
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan cel Mare.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
este acum Mânăstirea Bisericani și unde, ca amintire, s-a așezat într-un stejar bătrân, o icoană a Maicii Domnului. Sihastrii s-au întors apoi înapoi, urmându-și nevoințele lor schimnice ca și mai înainte și dând ca aducere aminte numele lor munților în care și-au petrecut viața, și anume: Metodie, Varnava, Verchie, Simon, Gherman, Piru și Grecul.
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu” care o purta Gheorghe, din pricină c-
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
factori culturali de circumstanță (este și cazul festivalurilor). Programul din 8 septembrie, în fruntea Filarmonicii “George Enescu”, nu a fost un compromis, ci expresia concordiei firești și explicabile. Creația lui Beethoven poate deschide orice program de festival; Filarmonica ce poartă numele muzicianului omagiat astfel, așijderea; un dirijor cu renume poate colabora cu aceasta (a mai făcut-o și, mai mult ca sigur, o va mai face) și cu un grup solistic (Romanian Piano Trio) care s-a afirmat autoritar în ultimii
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
Al doilea “secol” Continuatoare a unei frumoase tradiții a jurnalului cu același nume, revista „Actualitatea muzicală” arată - de 10 ani - excelent. Full colour, cu texte - editoriale, cronici, reportaje, recenzii și interviuri - la zi, fotografii frumoase, semnături importante, apariție lunară, editare de lux. Faptul că dedică jumătate din numărul paginilor muzicii ușoare îi conferă
Al doilea "secol" by Costin Popa () [Corola-other/Journalistic/83604_a_84929]
-
din Lausanne și Viena. În cel de al treilea final de săptămână, vineri 25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin Stanciu, viola. Nu s-au prezentat alături de Valentin Gheorghiu cum se anunțase inițial... Pe podium
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
superlativi. În ochii publicului domnii Cristian Mandeal, Nicolae Licareț, doamna Anda Petrovici, au avut un rol însemnat în amprenta imprimată manifestărilor prestigioasei instituții. Ca atare, este greu de răsturnat această imagine cu rezonanțe atât de puternice. Cristian Mandeal este un nume de talie internațională, un nume emblematic al muzicii noastre, de care viața muzicală are atâta nevoie. Acest adevăr nu trebuie desconsiderat. Filarmonica dispune de un admirabil dispozitiv de artiști instrumentiști, unul și unul ca valoare, a căror contribuție a fost
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
Cristian Mandeal, Nicolae Licareț, doamna Anda Petrovici, au avut un rol însemnat în amprenta imprimată manifestărilor prestigioasei instituții. Ca atare, este greu de răsturnat această imagine cu rezonanțe atât de puternice. Cristian Mandeal este un nume de talie internațională, un nume emblematic al muzicii noastre, de care viața muzicală are atâta nevoie. Acest adevăr nu trebuie desconsiderat. Filarmonica dispune de un admirabil dispozitiv de artiști instrumentiști, unul și unul ca valoare, a căror contribuție a fost și rămâne esențială în proiectarea
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]