304,830 matches
-
Moraru a întocmit teza de doctorat, cât și sprijinul permanent acordat de prof. V. Mihăilescu au făcut posibilă conturarea direcției științifice a lui Neamu cu prioritate către topoclimatologie și climatologie regională, domenii abordate preferențial în cei 37 de ani de cercetare. Astfel, în anii elaborării tezei de doctorat, cât și după susținerea ei, au fost abordate personal sau colectiv, aspectele teoretice și practice din domeniul topoclimatologiei, ramură nouă a climatologiei; legitățile acestei noi ramuri au fost conturate în primele trei decenii
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Pole - 1985; Varșovia - 1994 și 1995; Sofia - 1991 și 1993; Thessaloniki - 1993; Toulous - 1994; Tsukuba - 1991; Liege - 1995 etc. În anul 1987 Neamu a fost organizatorul colectivului internațional de climatologie, desfășurat în România. Cea mai mare parte din activitatea de cercetare din cadrul Institutului de Geografie a fost realizată pe bază de contracte încheiate cu Ministerul învățământului sau cu Academia Română sau terți beneficiari (Institutul de cercetări și proiectări Delta Dunării, Proiect Brașov, ISCAS - București sau Ministerul Apelor Pădurilor și Protecției Mediului). De peste
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
fost organizatorul colectivului internațional de climatologie, desfășurat în România. Cea mai mare parte din activitatea de cercetare din cadrul Institutului de Geografie a fost realizată pe bază de contracte încheiate cu Ministerul învățământului sau cu Academia Română sau terți beneficiari (Institutul de cercetări și proiectări Delta Dunării, Proiect Brașov, ISCAS - București sau Ministerul Apelor Pădurilor și Protecției Mediului). De peste 20 de ani Neamu este membru al Comisiei de lucru de topoclimatologie din cadrul Uniunii Internaționale de Geografie și de peste 10 ani, membru al Asociației
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Diploma de onoare a Societății de Geografie (1975), Premiul Academiei Române „Gheorghe Munteanu Murgogi” pentru lucrarea Geografia Antarctidei (1982), Diploma de onoare și medalia de argint, cu ocazia centenarului Institutului Meteorologic (1984). Cel mai important moment din activitatea științifică și de cercetare a lui Neamu l-a constituit invitația de participare a sa la a XVII-lea expediție internațională de cercetare a Antarcticii și de semnarea sa de către Institutul de geografie, în calitate de climatolog-meteorolog al expediției. În această calitate a efectuat măsurători meteorologice
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
de onoare și medalia de argint, cu ocazia centenarului Institutului Meteorologic (1984). Cel mai important moment din activitatea științifică și de cercetare a lui Neamu l-a constituit invitația de participare a sa la a XVII-lea expediție internațională de cercetare a Antarcticii și de semnarea sa de către Institutul de geografie, în calitate de climatolog-meteorolog al expediției. În această calitate a efectuat măsurători meteorologice direct în Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Oceanul Înghețat de Sud, cât și pe continentul Antarctida (în stațiunile de cercetare Mirnîi, Vostok
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
internațională de cercetare a Antarcticii și de semnarea sa de către Institutul de geografie, în calitate de climatolog-meteorolog al expediției. În această calitate a efectuat măsurători meteorologice direct în Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Oceanul Înghețat de Sud, cât și pe continentul Antarctida (în stațiunile de cercetare Mirnîi, Vostok, Molodiajnaia, cât și în oazele Obrucev și Bunger). După cele 6 luni de observații și cercetări Neamu a donat: o colecție de roci culese din Antarctica de Est și două exemplare nepreparate dintre speciile rare de pinguini, Muzeului
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
această calitate a efectuat măsurători meteorologice direct în Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Oceanul Înghețat de Sud, cât și pe continentul Antarctida (în stațiunile de cercetare Mirnîi, Vostok, Molodiajnaia, cât și în oazele Obrucev și Bunger). După cele 6 luni de observații și cercetări Neamu a donat: o colecție de roci culese din Antarctica de Est și două exemplare nepreparate dintre speciile rare de pinguini, Muzeului „Grigore Antipa” din București, peste 20 de specii de mușchi și lichenii colectate din oazele antarctice, Grădinii botanice
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
submarină în sud-vestul României, în „Terra” nr. 1, București, 1970; Harta topoclimatică a R.S. Română, București, 1970; • Regimul înghețurilor în Dobrogea, în „Analele Dobrogei” nr. 1, 1971; • Microclimat et topoclimat, București, 1965; Caracteristicile continentale ale climei Deltei Dunării, București, 1970; • Cercetări actuale și de perspectivă în Antarctica, în „Progresele științei” nr. 11, București, 1972; • Efectele biologice ale poluării și problema mediului în zona Bărsești - Tg. Jiu, în colaborare, în „Studii și cercetări de biologie” nr. 3, București, 1973; • Oazele Antarctidei. Caracteristici
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
1965; Caracteristicile continentale ale climei Deltei Dunării, București, 1970; • Cercetări actuale și de perspectivă în Antarctica, în „Progresele științei” nr. 11, București, 1972; • Efectele biologice ale poluării și problema mediului în zona Bărsești - Tg. Jiu, în colaborare, în „Studii și cercetări de biologie” nr. 3, București, 1973; • Oazele Antarctidei. Caracteristici geografice în „Terra” nr. 2, București 1974; Harta amplitudinilor termice, în Atlasul R.S. România, București, 1974; Harta cantităților maxime de precipitații în 24 de ore, în Atlasul R.S. România, București, 1975
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
sudul Oceanului Indian, București, 1974; Am fost în Antarctica, București, 1974; Harta topoclimatică a R.S.R., scara 1:1.500.000, în colaborare, în Atlasul RSR, București, 1977 (în colaborare); • Popasuri pe șase continente, București, 1979; • Geografia Antarctidei, București, 1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul precipitațiilor în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei prezintă urme de locuire încă din preistorie. Acest lucru îl atestă numeroasele descoperiri arheologice datând încă din perioada eneoliticului. Descoperiri aparținând culturii Cucuteni au fost făcute în situl de la Fulgeriș - "Trei Cireși" (cercetări intreprinse de arheologul Lăcrămioara Istina), iar epoca bronzului este documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl Pâncești - "Cetățuia", plasat greșit în unele lucrări ca fiind în satul Răcătău (com. Horgești
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
om pe nume Dorak, un nume slav originar din Europa Centrală. Acest lucru se potrivește cu călătoria secretă a profesorului la Praga. Holmes va afla mai târziu de la Mercer, "omul lui de utilitate generală" care-i face o serie de cercetări de rutină, că Dorak că este într-adevăr din Boemia, el fiind un om în vârstă care are un magazin universal mare. Înainte de a părăsi casa profesorului, Holmes aruncă o privire la fereastra dormitorului lui Edith și observă că singura
Aventurile omului-maimuță () [Corola-website/Science/324596_a_325925]
-
a Insulelor Galápagos. Apoi, "Beagle" urma să se deplaseze în Tahiti și de acolo la Port Jackson, Australia puncte cunoscute pentru verificarea cronometrelor. O altă misiune era efectuarea unui studiu geologic asupra unui atol circular de corali din Oceanul Pacific, inclusiv cercetarea profilului său și al mareelor. Anterioara expediție geografică în America de Sud a fost efectuată de vasele HMS "Adventure" și HMS "Beagle" sub comanda comună a comandorului australian Phillip Parker King. În timpul expediției, căpitanul lui "Beagle", Pringle Stokes, s-a sinucis și
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
nu e ca geologia; nici plăcerea primelor zile de vânătoare de potârnichi nu se pot compara cu găsirea unui lot frumos cu oase fosile, care-și spun povestea despre vremurile trecute de parcă ar fi vii și ar grăi”. Pentru el, cercetările geologice puneau în joc rațiunea și îi dădeau oportunități de a teoretiza. Deși studiase geologia în al doilea său an la Edinburgh și o găsise anostă, între Paștele și luna august a anului 1831 el a învățat multe de la Adam
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
de oaspete și egal al căpitanului, astfel că ofițerii de rang inferior i-au spus „sir” până ce căpitanul l-a poreclit pe Darwin "Philos" de la „filozoful vasului”, iar aceasta a devenit porecla sa. "Beagle" și-a executat apoi munca de cercetare de-a lungul coastelor Americii de Sud, trecând de mai multe ori prin aceleași locuri pentru a efectua măsurători atente și corecturi. Darwin și-a petrecut mare parte din timp plecat de pe navă, revenind, așa cum s-a convenit, atunci când "Beagle" revenea în
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
insulele Abrolhos, și de acolo la Rio de Janeiro unde Darwin a vizitat orașul după care a efectuat o expediție în interiorul continentului. În acel moment, Robert McCormick ajunsese să se simtă „foarte dezamăgit în așteptările mele de a-mi efectua cercetările istorice, în calea calea mersului meu pe uscat pentru a strânge colecții punându-se toate piedicile posibile” în timp ce Darwin primea toate invitațiile din partea demnitarilor de pe țărm și a primit ajutor la împachetarea colecțiilor. Cu permisiunea amiralului comandant, McCormick a părăsit
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
insulele Falkland unde a sosit imediat după reocuparea lor de către britanici. Darwin a studiat relațiile dintre specii și habitatele lor și a mai găsit și alte fosile similare celor găsite în Țara Galilor. Fitzroy a adus un schooner să ajute la cercetările hidrografice, după care a revenit în Patagonia unde acestuia i s-a montat o nouă carenă de cupru și unde a fost botezat "Adventure". Darwin a fost ajutat de Syms Covington să conserve specimenele și a avut atât de mult
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
descriși de Darwin ca „naturaliști practici excelenți”. Unul i-a spus că nanduul pitic este singura specie care trăiește atât de la sud, în vreme ce speciile mai mari trăiau doar în nord, ele întâlnindu-se în zona bazinului Rio Negro. După alte cercetări în Țara de Foc, ei s-au întors la 5 martie 1834 să-i viziteze pe misionari, dar au găsit colibele părăsite. În canoe, s-au apropiat și au găsit că unul dintre băștinași era Jemmy Button, care își pierduse
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
catastrofă bruscă atunci când procesele normale se accelerau brusc. Scoicile găsite departe în interiorul continentului și care încă erau colorate i-au sugerat că procesul fusese unul relativ recent, și că ar fi putut afecta istoria umană. "Beagle" și "Adventure" au efectuat cercetări în strâmtoarea Magellan, după care au înaintat spre nord de-a lungul coastei vestice, ajungând la Insula Chiloé din umedul și des împăduritul arhipelag Chonos la 28 iunie 1834. După aceea, au petrecut următoarele șase luni cercetând coasta și insulele
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
urmă să-și retragă demisia și să-și reia misiunea. Artistul Conrad Martens a părăsit expediția și a luat un alt vas către Australia. După ce l-a așteptat pe Darwin, Beagle a călătorit la 11 noiembrie către arhipelagul Chonos pentru cercetări. De acolo, ei au văzut erupția vulcanului Osorno din Anzi. Apoi au înaintat spre nord, iar Darwin și-a pus întrebări despre fosilele găsite. Uriașii mastodonți și megatherium erau dispăruți, dar nu găsise niciun indiciu geologic despre un „dezastru diluvian
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
Concepción, Chile, și au sosit acolo la 4 martie, constatând că același cutremur devastase și acest oraș cu replici repetate și un tsunami, chiar și catedrala fiind în ruine. Darwin a observat ororile morții și distrugerilor, iar FitzRoy a efectuat cercetări hidrografice și a găsit că unele terenuri acoperite cu midii se aflau acum deasupra apei chiar și la flux, o dovadă clară că pământul s-a înălțat în urma cutremurului cu circa 2,7 m, măsurători confirmate după o lună. Ei
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
fost lăsat la țărm pe Insula Santiago timp de nouă zile împreună cu medicul Benjamin Bynoe și cu servitorii lor, și au colectat tot soiul de specimene în timp ce "Beagle" s-a întors la Insula San Cristobal pentru apă proaspătă. După alte cercetări, Beagle a plecat spre Tahiti la 20 octombrie 1835. Darwin și-a scris notițele, și a constatat cu surprindere că toate speciile de mimus capturate pe insulele Floreana, Isabela, Santiago și San Cristobal diferă de la insulă la insulă. El a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
lucrarea de doctorat la Universitatea Aix-Marsilia cu subiectul „Scris și dublă genealogie”, dublă genealogie fiind cea a Europei luminilor și cea a lumii arabo-islamice. De asemenea a ținut cursuri la Școală normală de electricitate și a condus un program de cercetări la Fundația Transcultura. Între anii 1992-1994 a condus revista „Intersignes” împreună cu psihanalistul Fethi Benslama și a fondat în 1995 propria să revista „Dédale” .Începând din 1995 a fondat o colecție cu același nume la editură Maisonneuve et Larose. Începând din
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
culturală a Iașului, fostul elev bucovinean, devine un student pasionat de o neobosită sete de cunoaștere a tainelor geografiei și geologiei. A fost reținut imediat ca asistent (1939-1950). Și-a susținut doctoratul în 1949, la Universitatea din București, cu teza „Cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava”. Din 1939 își începe activitatea didactică, în învățământul superior ca asistent. Parcurge toate treptele ierarhiei universitare: șef de lucrări (1950-1951); conferențiar (1951-1966), profesor (1966-1980), participând activ la toate formele procesului de învățământ până în 1980, când s-
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a fost investit cu sarcina de a conduce doctoratul începând cu anul 1968), pe care i-a îndrumat cu grijă pentru a descifra trăsăturile calitative și cantitative ale reliefului. Temporar a mai predat și cursuri de Hidrologie generală (1952-1957), Metodica cercetărilor de teren etc. Lucrările sale elaborate îi definesc calitățile de om de știință angajat în lărgirea bazelor teoretice și metodologice ale geomorfologiei, realizând legături puternice între învățământ, cercetare și activitatea economică. Și-a adus contribuții în geomorfologia generală, a evidențiat
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]