304,830 matches
-
Roma are vreun merit, acesta este întâietatea în a se răzvrăti împotriva ignoranței sinucigașe a omenirii cu privire la adevărata ei condiție.” afirma fondatorul Clubului, Aurelio Peccei. Scopul principal al grupului este de a rezolva problemele legate de industria națională și internațională. Cercetările pe care inițiatorii Clubului de la Roma le-au întreprins cu privire la viitorul industriei și al economiei, ignorarea unor tendințe mondiale nefaste, în special cele legate de risipa de resurse care sunt principala cauză a crizei actuale, au dus la acuzarea lor
Clubul de la Roma () [Corola-website/Science/326105_a_327434]
-
timp al unor nume precum Pitagora, Aristotel, Copernic, Newton, Kant, Hegel, Einstein sau Whitehead. Filosoful își încheie lucrarea cu propria sa teză asupra studiului cosmologiei: orice demers de înțelegere și abordare a științelor naturii trebuie să fie strâns legat de cercetarea istorică. Aceasta pentru că orice fapt care intră în sfera cosmologică nu poate fi cu adevărat înțeles independent de țesătura de fapte istorice care îl presupun. Așadar, viitorul cosmologiei este cel al „trecerii de la ideea de natură la ideea de istorie
Robin George Collingwood () [Corola-website/Science/326151_a_327480]
-
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul acvaculturii subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este situat în municipiul Galați și a fost înființat în 2002, continuând activitatea din
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați () [Corola-website/Science/326156_a_327485]
-
Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este situat în municipiul Galați și a fost înființat în 2002, continuând activitatea din domeniul pisculturii desfășurată anterior în alte două intituții de cercetare din domeniu: "Institutul de Cercetări Piscicole", înființat în 1947, care a fost restructurat în 1981 devenind "Centrul de Cercetare Proiectare pentru Piscicultură, Pescuit și Industrializarea Peștelui Galați". Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor laboratoare: axându-se pe următoarele direcții
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați () [Corola-website/Science/326156_a_327485]
-
Ionescu-Șișești” din România. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este situat în municipiul Galați și a fost înființat în 2002, continuând activitatea din domeniul pisculturii desfășurată anterior în alte două intituții de cercetare din domeniu: "Institutul de Cercetări Piscicole", înființat în 1947, care a fost restructurat în 1981 devenind "Centrul de Cercetare Proiectare pentru Piscicultură, Pescuit și Industrializarea Peștelui Galați". Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor laboratoare: axându-se pe următoarele direcții : Activitatea de dezvoltare este realizată
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați () [Corola-website/Science/326156_a_327485]
-
în municipiul Galați și a fost înființat în 2002, continuând activitatea din domeniul pisculturii desfășurată anterior în alte două intituții de cercetare din domeniu: "Institutul de Cercetări Piscicole", înființat în 1947, care a fost restructurat în 1981 devenind "Centrul de Cercetare Proiectare pentru Piscicultură, Pescuit și Industrializarea Peștelui Galați". Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor laboratoare: axându-se pe următoarele direcții : Activitatea de dezvoltare este realizată în două ferme:
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați () [Corola-website/Science/326156_a_327485]
-
din domeniul pisculturii desfășurată anterior în alte două intituții de cercetare din domeniu: "Institutul de Cercetări Piscicole", înființat în 1947, care a fost restructurat în 1981 devenind "Centrul de Cercetare Proiectare pentru Piscicultură, Pescuit și Industrializarea Peștelui Galați". Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor laboratoare: axându-se pe următoarele direcții : Activitatea de dezvoltare este realizată în două ferme:
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați () [Corola-website/Science/326156_a_327485]
-
pe raza comunelor Cătina și a satelor Sibiciu, precum și a orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări actual identificate. Deși majoritatea acestor construcții cu dispunere izolată par să fi fost săpate în rocă în perioada medievală, cercetările arheologice au evidențiat uneori o serie de urme de locuire care merg până în epoca bronzului - cultura Monteoru sau începutul primei epoci a fierului (Hallstatt). Primele atestări documentare ale acestor construcții au apărut de abia în secolul XVI, moment în care
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
a trimis spre completare primăriilor din Vechiul Regat. Ca urmare a unei reacției prompte a elaborat un "„Proiect de Campanie pentru Explorațiuni Arheologice în Districtul Buzău”", pe care l-a pus în practică în același an, când a făcut primele cercetări din această zonă însoțit fiind de pictorul elvețian Henri Trenk. Cei doi au realizat un album de relevee și acuarele, păstrat la Cabinetul Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Primul cercetător care a analizat cu atenție așezările rupestre încercând totodată să le
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
a culmii. Podeaua este din pământ. Din întreg ansamblul s-a păstrat doar o peșteră naturală ("Fundul Peșterii" ) modificată de om. Dovezile arheologice indică mai multe perioade de locuire, epoca bronzului - cultura Monteoru, Hallstadul târziu, iar ultima în secolele XVII-XVIII. Cercetări recente demonstrează că grota a început să fie folosită în scopuri culturale cu mare probabilitate în neoliticul tîrziu sau eneoliticul timpuriu. Prima mențiune documentară a apărut în 1639 și ultima în 1733, dar dovezile arheologice indică funcționarea sa pînă în
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în saga, coloniștii s-ar putea întâlni doar la latitudinea statului american Massachusetts. Fiul lui Torfinn, Snorri care s-a fost născut într-o toamnă, în Vinland, a fost aparent primul copil, născut în America, de părinți albi. După ample cercetări a acestui teritoriu timp de trei ani, tot de-atîtea ori însă și-au schimbat locul de iernare, din cauza atitudinii ostile a amerindienilor "Skræling". Torfinn revene în Groenlanda, probabil în 1006 sau 1007, și apoi în Islanda. Cu el a venit
Thorfinn Karlsefni () [Corola-website/Science/326154_a_327483]
-
secție române a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, al Asociației pentru Apărarea Monumentelor Istorice din România. Din 1977 a colaborat cu posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Radio France Internaționale, Radio Canada etc. În 2012 era director de cercetare la CNRS (centrul național de cercetări științifice), Paris. Interviuri
Matei Cazacu () [Corola-website/Science/326179_a_327508]
-
Drepturilor Omului, al Asociației pentru Apărarea Monumentelor Istorice din România. Din 1977 a colaborat cu posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Radio France Internaționale, Radio Canada etc. În 2012 era director de cercetare la CNRS (centrul național de cercetări științifice), Paris. Interviuri
Matei Cazacu () [Corola-website/Science/326179_a_327508]
-
(n. 29 iunie 1902, Giurgiu, județul Vlașca - d. 26 noiembrie 1983) a fost un inginer și geolog român, profesor universitar și unul dintre întemeietorii cercetării geofizice din România. A absolvit în 1925 - după studii strălucite - Secția de Mine a Școlii Politehnice din București, fiind angajat în același an ca inginer în secția de prospecțiuni a Institutului Geologic al României, unde a desfășurat o muncă de
Toma Petre Ghițulescu () [Corola-website/Science/326171_a_327500]
-
(n. 1887 - d. 1953) a fost un profesor american de istoria religiilor, J. T. Addison a scris numeroase cărți și eseuri asupra creștinismului, islamului și budismului. A scris cercetări și studii de specialitate asupra cultului strămoșilor la diferite popoare (în special China și Indochina). Fără îndoială, "Life Beyond Death" este lucrarea sa cea mai cuprinzătoare, autorul conducându-și cercetarea asupra concepțiilor referitoare la viața postumă nu cu intenția "de
James Thayer Addison () [Corola-website/Science/326192_a_327521]
-
cărți și eseuri asupra creștinismului, islamului și budismului. A scris cercetări și studii de specialitate asupra cultului strămoșilor la diferite popoare (în special China și Indochina). Fără îndoială, "Life Beyond Death" este lucrarea sa cea mai cuprinzătoare, autorul conducându-și cercetarea asupra concepțiilor referitoare la viața postumă nu cu intenția "de a cântări argumentele de ieri sau de azi cu privire la adevărul ideilor concepute de unii oameni", ci doar de a expune aceste credințe "oricui este dispus să creadă într-o asemenea
James Thayer Addison () [Corola-website/Science/326192_a_327521]
-
Icarus at the Edge of Time", "The Fabric of the Cosmos" ("Textura Universului"), "The Hidden Reality". A apărut într-o emisiune specială a canalului PBS și în episodul „The Herb Garden Germination” al serialului The Big Bang Theory. Aria de cercetare a lui Greene este teoria corzilor, ca o candidată pentru teoria gravitației cuantice. Teoria corzilor încearcă să explice diferitele specii de particule din modelul standard al fizicii particulelor că aspecte diferite ale unui singur tip de coardă vibratoare unidimensionala. O
Brian Greene () [Corola-website/Science/326222_a_327551]
-
atribute negative consideră ai că-i caracterizează și la ce aspiră ei. O temă dificilă, pe care o abordezi știind că vei fi afirmat poate, dar și contrazis." Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligență noastră, Aurora Liiceanu Cercetarea lui Dorin Bodea se vrea cu o viziune largă, apelând la ceea ce s-a mai scris despre români, dar și la concepte care explică percepția de sine a unui grup mare și percepția grupului mult mai mare în care acest
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
concepte care explică percepția de sine a unui grup mare și percepția grupului mult mai mare în care acest grup se înscrie. Românii sunt grupul mare, eșantionul este o parte a acestui grup. Aici, chiar autorul menționează limitele metodologice ale cercetării lui. Eșantionul este mare (1132 subiecți chestionați), dar ei reprezintă mediul urban, pește 90% dintre participanți au studii superioare, ponderea mare a eșantionului sunt femei, peste 50% dintre participanți au între 20-25 de ani, iar geografic vorbind , Transilvania este supra
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
deloc civilizați - aceasta trăsătură fiind aproape pe ultimul loc în portretul schițat de fiecare român celorlalți români. Trăim, carevasăzică, într-un teribil mal de civilisation... ” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche Aspirațiile cele mai intens exprimate de către participanți includ următoarele caracteristici culturale: . Cercetările din Statele Unite ale Americii și Europa de Vest evidențiază faptul că oamenii au tendința firească de a se considera mai buni, măi onești decât ceilalți, dar nu și mai inteligenți. În ceea ce ne privește pe noi, românii, putem sa afirmăm, în conformitate cu rezultatele
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
Comedie fantastică este un film românesc din 1975, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Dem Rădulescu, Cornel Coman, Vasilica Tastaman și George Mihăiță. Subiectul filmului îl reprezintă cercetarea efectuată de un robot extraterestru de pe planeta Lepton de a găsi o sursă nouă de energie pe planeta Terra. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„Un computer electronic, cercetând imensul Cosmos, a constatat că numai 19.000
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
în formă primară. Pe alte planete, civilizația a atins culmi nebănuite. Ființele acestor planete evoluate suferă. Suferă din lipsă de energie. Telescoape uriașe cercetează Universul. Și oriunde apare o idee nouă, despre un nou combustibil, este trimis de urgență, spre cercetare, un robot realizat cu grijă după chipul și asemănarea inventatorilor.”". Pe mai multe planete din Univers există forme de viață sub diferite forme. Unele din acest forme de viață duc lipsă de surse de energie. În acest sens, un robot
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
sectorul din dreapta Batalionului 2 din Regimentul 34 Infanterie. S-a îndreptat pe șoseaua Otaci-Călărașeuca. În timpul inspectării trupelor sale din zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către oamenii din banda lui G.I. Bărbuță. A fost omorât, iar cadavrul batjocorit. Cercetările ulterioare au stabilit că generalul Stan Poetaș a fost ochit de către un bandit rusificat din banda lui G.I. Bărbuță - un oarecare S. Fosu. Acest S. Fosu a fost prins, judecat și condamnat la moarte în anul 1929, iar G.I. Bărbuță
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
de Sistem (IIAAS), cu sediul în Laxenburg, Austria. Deschis în 1972, Institutul a servit ca o punte importantă între Europa de est și Occident. Printre fondatorii săi se numărau Academia Națională de Științe din S.U.A., Academia Sovietică de Științe, Consiliul Național pentru Cercetări Științifice din Italia și numeroase alte țări occidentale și comuniste cu instituții prestigioase. Institutul a devenit un loc de întâlnire al savanților și oamenilor de știință de pe întreg globul, constituind un liant pentru comunitatea științifică internațională din diverse domenii, printre
Aurelio Peccei () [Corola-website/Science/326277_a_327606]
-
de la 1000 la 3000, care indică nivelul de complexitate și cunoștințele anterioare necesare pentru a le urma. În plus față de cursuri, studenții sunt obligați să aleagă cursuri de competențe, inclusiv, dar nu limitat la, argumentare, etnografie, limbi și metode de cercetare. În al treilea rând, studenților li se cere să aleagă un proiect pe semestru. Aceste proiecte pot să fie inclusiv, dar nu limitat la, o dezbatere academică, a face parte de un Think Tank sau a scrie un jurnal academic
University College Maastricht () [Corola-website/Science/326283_a_327612]