33,912 matches
-
Nikolai Ivanovici Vavilov (în , n. 13 noiembrie 1887, Moscova, Imperiul Rus - 26 ianuarie 1943, Saratov, RSFS Rusă, URSS) a fost un renumit savant sovietic, genetician, botanist, biolog, geograf, membrul al Academiei de Științe din URSS, al Academiei RSS Ucraiene și al Academiei de Științe Agricole. A deținut mandatele de președinte (1929 - 1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante posturi în instituțiile ștințifice: președinte al Societății geografice
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
Nikolai Ivanovici Vavilov (în , n. 13 noiembrie 1887, Moscova, Imperiul Rus - 26 ianuarie 1943, Saratov, RSFS Rusă, URSS) a fost un renumit savant sovietic, genetician, botanist, biolog, geograf, membrul al Academiei de Științe din URSS, al Academiei RSS Ucraiene și al Academiei de Științe Agricole. A deținut mandatele de președinte (1929 - 1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante posturi în instituțiile ștințifice: președinte al Societății geografice unionale (1931 - 1940), fondator (1920) și
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
Ivanovici Vavilov (în , n. 13 noiembrie 1887, Moscova, Imperiul Rus - 26 ianuarie 1943, Saratov, RSFS Rusă, URSS) a fost un renumit savant sovietic, genetician, botanist, biolog, geograf, membrul al Academiei de Științe din URSS, al Academiei RSS Ucraiene și al Academiei de Științe Agricole. A deținut mandatele de președinte (1929 - 1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante posturi în instituțiile ștințifice: președinte al Societății geografice unionale (1931 - 1940), fondator (1920) și director al Institutului Unional al
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
Rusă, URSS) a fost un renumit savant sovietic, genetician, botanist, biolog, geograf, membrul al Academiei de Științe din URSS, al Academiei RSS Ucraiene și al Academiei de Științe Agricole. A deținut mandatele de președinte (1929 - 1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante posturi în instituțiile ștințifice: președinte al Societății geografice unionale (1931 - 1940), fondator (1920) și director al Institutului Unional al Fitotehniei (1930 - 1940), director al Institutului de Genetică al Academiei de Științe din Uniunea Sovietică
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante posturi în instituțiile ștințifice: președinte al Societății geografice unionale (1931 - 1940), fondator (1920) și director al Institutului Unional al Fitotehniei (1930 - 1940), director al Institutului de Genetică al Academiei de Științe din Uniunea Sovietică (1930 - 1940), membru al Comisiei Expediționare Marine a Academiei URSS, membru al Comisariatul Poporului al URSS, a deținut și alte funcții în cadrul sistemului instituțional sovietic. Vavilov Nicolai a organizat și a participat la diverse expediții
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
instituțiile ștințifice: președinte al Societății geografice unionale (1931 - 1940), fondator (1920) și director al Institutului Unional al Fitotehniei (1930 - 1940), director al Institutului de Genetică al Academiei de Științe din Uniunea Sovietică (1930 - 1940), membru al Comisiei Expediționare Marine a Academiei URSS, membru al Comisariatul Poporului al URSS, a deținut și alte funcții în cadrul sistemului instituțional sovietic. Vavilov Nicolai a organizat și a participat la diverse expediții botanice și agronomice, a călătorit pe majoritatea continentelor. A demonstrat teoria centrelor mondiale ale
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
au murit în copilărie. Fratele său mai mic, Serghei Vavilov (1891 - 1951) a devenit fizician, a participat la primul război mondial, a fost și el academician al URSS (1932), fondator al Școlii științifice de optică fizică în URSS, președinte al Academiei de Științe URSS între 1945 - 1951, și a murit de infarct miocardic. Sora mai mare, Alexandra (1886 - 1940) a fost medic si a participat la organizarea rețelei sanitare de la Moscova. Lidia, sora mai mică, (1891 - 1914) a devenit microbiolog și
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
fost înmormântat într-o groapă comună. Pe 20 august 1955 Colegiul Militar al Curtii Supreme a URSS a infirmat verdictul din 9 iulie 1941 și a pus capăt procedurii întreprinse împotriva lui Vavilov, toate acuzațiile fiind retrase. După reabilitare Prezidiul Academiei de Stiințe a URSS l-a repus pe listele de academicieni. Reabilitare sa științifică și socială a fost realizată însă abia în anii '60. Pentru a onora memoria fraților Nikolai și Serghei Vavilov, astronomul sovietic Nikolai Stepanovici Cernîh a numit
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
Ucraina, președinte al Israelului în perioada 24 mai 1973 - 19 aprilie 1978. Din cauza staturii sale ca om de știință a fost propus de Partidul Muncii și apoi ales de către parlament ca președinte al Israelului. A fost, între altele, membru al Academiei Naționale de Științe a S.U.A, al Societății Regale din Londra și membru de onoare al Academiei Române (din 1991). Efraim Katzir s-a născut ca Efraim Kaczalski (ulterior in ortografie engleză Katchalski) la 16 mai 1916 la Kiev unde familia
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
comemorare a 500 de ani de la alungarea evreilor din Spania . Dupa 1992 Navon a condus mai multe organizații publice, între care societatea Neot Kedumim care se ocupă cu reconstituirea peisajelor si a vegetației descrise în textele Scripturii și în Talmud, Academia de muzică și dans din Ierusalim, Autoritatea națională pentru cultivarea limbii ladino, de asemenea, el a prezidat Fondul "Keren Avraham" destinat încurajării înțelegerii și coexistenței evreo-arabe în Israel. În 1996 a fost chemat să prezideze comisia care a anchetat scandalul
Ițhak Navon () [Corola-website/Science/306045_a_307374]
-
Săptămâna financiară afirma că firma AVI, patronată de Berceanu, furnizează diverse produse unor companii mari care, la rândul lor fac afaceri cu statul. Mai exact cu Metrorex și CFR, societăți aflate în subordinea Ministerului Transporturilor. În 13 noiembrie 2009, ziariștii de la Academia Cațavencu au surprins o întâlnire între , pe atunci Ministru al Transporturilor, și Bogdan Buzăianu, omul de afaceri care deține compania Buzmann Industries - cel mai deștept "băiat deștept" al afacerilor cu energie. Întâlnirea dintre Buzăianu și Berceanu a avut loc în
Radu Berceanu () [Corola-website/Science/306053_a_307382]
-
adjunct șef de direcție), urcând în ierarhie până la funcția de șef al direcției învâțământ al Ministerului de Interne. Între anii 1974-1977 a fost comandantul Școlii Militare de Ofițeri a Ministerului de Interne. Mai târziu, din această instituție vor lua naștere Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza și Institutul Național de Informații. În perioada 1977-1984 a fost secretar de stat la Ministerul de Interne, iar între anii 1984-1987 este adjunct al ministrului de Interne. Din 1987 și până la căderea regimului comunist din
Iulian Vlad () [Corola-website/Science/306075_a_307404]
-
și Copilului, actualmente instituție științifică modernă, apreciată și recunoscută de prestigioase organizații și instituții de peste hotare, activând și ca director al acestuia între anii 1988-2003. În anul 2000, profesorul Eugen Gladun a fost ales în funcția de membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Prof. dr. Eugeniu Gladun este membru al Academiei Internaționale în domeniul Șștiințelor Energoinformaționale, membru al Societății Europene și Mondiale a Obstetricienilor-ginecologilor, redactor-șef al revistei “Buletin de perinatologie” etc. A fost președinte al Asociației medicilor obstetricieni-ginecologi
Eugeniu Gladun () [Corola-website/Science/306073_a_307402]
-
și instituții de peste hotare, activând și ca director al acestuia între anii 1988-2003. În anul 2000, profesorul Eugen Gladun a fost ales în funcția de membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Prof. dr. Eugeniu Gladun este membru al Academiei Internaționale în domeniul Șștiințelor Energoinformaționale, membru al Societății Europene și Mondiale a Obstetricienilor-ginecologilor, redactor-șef al revistei “Buletin de perinatologie” etc. A fost președinte al Asociației medicilor obstetricieni-ginecologi din Republica Moldova (1999-2004) și vicepreședinte al Asociației medicilor obstetricieni-ginecologi din România (2001-2003
Eugeniu Gladun () [Corola-website/Science/306073_a_307402]
-
a evoluat mult datorită comerțului cu Germania, Veneția și Constantinopol, având mai multe manufacturi, în jur de 70 de biserici, bănci, o tipografie (o altă tipografie nu mai exista în Imperiul Otoman decât la Constantinopol) și chiar o universitate ("Noua Academie" sau "Hellênikon Frôntistêrion", fondată în 1744). La Moscopole a apărut o adevărată efervescență culturală, mulți autori publicându-și lucrările atât în greacă (limbă a culturii din Balcanii la acel moment) cât și aromână scrisă în alfabetul grec. În 1770, aici
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
Afaceri Corporative și Conformitate; Comunicare și Sustenabilitate; Juridic; Strategie, Dezvoltare Corporativă și Relația cu Investitorii; Sănătate, Siguranța Muncii, Securitate și Mediu; Resurse Umane; Achiziții Operaționale; Afaceri Publice Corporative și de Reglementare. Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relații Internaționale la Academia de Studii Economice București în 1979, Facultatea de Drept, Universitatea București în 1989 și Programul de Finanțe Corporative la London Business School în 1995. Și-a început cariera în 1979, deținând diverse funcții în cadrul a două companii românești, Policolor și
Mariana Gheorghe () [Corola-website/Science/306107_a_307436]
-
cu opt etaje (în zone precum Piața Palatului și Calea Griviței). Printre clădirile mai importante construite în această perioadă se numără (anii indicați sunt cei ai inaugurării): Acestora se adaugă peste treizeci de institute de studii și cercetări (în majoritate subordonate Academiei R.P.R), școli elementare, școli medii (liceale, toate inaugurate în anii 1959 și 1960 - nr. 2 „Tudor Vladimirescu”, nr. 5 „Mihail Sadoveanu” [astăzi, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”], nr. 23 „Dimitrie Bolintineanu”, nr. 27 [astăzi, Școala cu clasele I-VIII nr.
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
care a fost unul din colaboratorii lui Gavriil Musicescu, a condus corul Mitropoliei din Iași. Străbunicul său a fost printre primii absolvenți ai Conservatorului înființat de Al.I. Cuza. Studiile le-a început la Iași, întâi la Conservatorul Municipal (1944-1945), Academia de muzică George Enescu (1945-1947), Institutul de Artă (1947-1949) și Liceul de Artă (1949-1951), apoi la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București (1962-1966) cu Constantin Constantinescu (teorie și solfegiu), Achim Stoia (armonie, contrapunct, forme muzicale), George Pascu (istoria muzicii, muzică de
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
In anii 1721 / 1722 izbucnește "războiul vamal" cu Prusia terminat în anul 1725 în favoarea Prusiei.August întărește deja în 1682 armata saxonă, proces continuat în 1700 / 1701 și cu o reorganizare în 1712, iar în anul 1723 lasă înființarea unei academii militare, toate acestea fiind măsuri de prevedere în situația unor conflicte militare cu Prusia sau Austria, lăsând de asemenea să aibă loc o paradă militară (1730) apreciată și de regele Prusiei ("regele soldat" Frederic Wilhelm I 1688-1740) care este jignit
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]
-
laboratorul de anatomie al profesorului Emil Repciuc și examinând la microscop secțiuni din cortexul cerebral în laboratorul de histologie al profesorului Ion T. Niculescu. După absolvirea facultății în 1952, își începe cariera științifică la Institutul de Neurologie "I.P. Pavlov" al Academiei RPR, fiind admis la aspirantură sub conducerea profesorului Arthur Kreindler. În 1955 obține titlul de "candidat în științe medicale" (corespunzător aproximativ titlului actual de doctor în științe medicale), cu o dizertație asupra legăturilor cerebelo-corticale. Rezultatele obținute în urma acestor cercetări au
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
Search Online". Pe 7 aprilie 2003 a participat în București la Sesiunea Științifică a Academiei Române închinată lui Gheorghe Marinescu, cu care ocazie a prezentat referatul ""Creier și Stări de Conștiință"". Cu acest prilej a fost numit Membru de Onoare al "Academiei de Științe Medicale din România".
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
al Saftei (Elisabeta), fata preotului Toader Cima. La vârsta de 7 ani începe școala domnească din Roman. Aici este „botezat” Ionescu (fiul lui Ion) de către dascălul Verescu, astfel că prenumele Ion a devenit nume patronimic. A studiat în țară la Academia Mihăileană din Iași, apoi a urmat în Franța agronomia, științele naturii și științele economice. La Paris, Ion Ionescu de la Brad a închegat o strânsă prietenie cu alți tineri români aflați la studii, animați toți de năzuința îmbunătățirii condițiilor materiale și
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
România. El a stabilit, de asemenea, relații cu multe personalități progresiste ale societății franceze, trăind în mijlocul frământărilor care au premers și au pregătit revoluția de la 1848. Reîntors în patrie, el a fost primul profesor de științe agricole din țară la Academia Mihăileană din Iași(1842-1848). În mai 1845, luând contact la Mânjina cu Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, C. Negri, V. Alecsandri și cu alți patrioți români, a aderat cu însuflețire la programul de eliberare națională și socială dezbătut cu acest prilej
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
logodnică, care s-a căsătorit ulterior cu generalul rus Iakov Bulan. Tatiana Bulan a reușit să dețină funcția de Viceministru al Învățământului și a fost decorată cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. Ea s-a pensionat ca director al Academiei de partid Ștefan Gheorghiu. Ștefan Foriș s-a căsătorit cu Victoria Sârbu. Victoria Sîrbu-Foriș după moartea soțului a fost condamnată cu închisoarea și fiica lor din cauza experiențelor prin care a trecut a fost traumatizată psihic pe viață. A primit o
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
prin 1938-1943, un conac impozant, în stil românesc, cu zidărie din piatră și cărămidă aparentă, cu acoperiș din șindrilă, proiectat de arhitectul Octav Doicescu, intenționînd să-l transforme într-un azil pentru bătrîni. În 1947, a fost nevoit să doneze Academiei moșia de la Bilcești, care a funcționat ca stațiune pomicolă de cercetare pînă în anul 2002. Conacul, gândit și ca o reședință pentru Regele Mihai, în cursul partidelor sale de vânătoare din zonă, a fost naționalizat, ajungând casă de odihnă și
Dumitru Alimănișteanu () [Corola-website/Science/306169_a_307498]