31,146 matches
-
în onoarea părinții săi, cu una dintre cele mai frumoase epitafurile renascentiste din Germania - un monument alabastru înalt de 12 metri bogat sculptat. În plus, el a fondat Gimnaziul Casimirianum, a extins castelul familiei pentru a include moștenirea lui de colecții de cărți și l-a angajat în 1603 pe compozitor Melchior Franck ca "Hofkapellmeister". În timpul domniei sale, procesele de vrăjitoare și arderile au atins apogeul. El a permis continuarea a 178 procese de vrăjitoare. În 1593 Ducele Johann Casimir a divorțat
Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/335328_a_336657]
-
Cea mai însemnată colecție de picturi religioase realizate de către Mișu Popp se regăsește în Biserica Adormirii Maicii Domnului din Comuna Satulung (astăzi orașul Săcele) de lângă Brașov. În interiorul bisericii au fost executate de către artist un set de picturi murale, compus din 67 de scene distribuite
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
o poveste și un scenariu de Franklin Coen și Frank Davis, bazat pe o carte de non-ficțiune "Le front de l'art" de Roșe Valland, carte despre operele de artă depozitate după ce au fost jefuite de germani din muzee și colecții private de artă. Este o coproducție internațională, fiind realizat de studiouri de film din SUA, Franța și Italia. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Burt Lancaster, Paul Scofield, Jeanne Moreau și Michel Simon. Povestea filmului are loc în august
Trenul (film din 1964) () [Corola-website/Science/335308_a_336637]
-
din 1961 "Le front de l'art" de Roșe Valland, istoric de artă la Galerie naționale du Jeu de Paume. Valland s-a documentat în privința operelor de artă depozitate acolo și care au fost jefuite de naziști din muzee și colecții de artă particulare din întreaga Franța și care au fost alese pentru expediere în Germania nazistă în al doilea război mondial. În contrast cu acțiunea și dramă descrisă în film, transportul de artă pe care germanii au încercat să-l scoată din
Trenul (film din 1964) () [Corola-website/Science/335308_a_336637]
-
până în 1973. Acolo a realizat câteva filme cu caracter militant sau alternativ precum "Lenin vivo" (1970) sau "I tupamaros ci parlano". A realizat și câteva filme documentare despre regimul politic din Portugalia. După întoarcerea în Spania a coordonat scrierea unei colecții de cărți despre cinema, s-a dedicat traducerilor literare și a lucrat ca scenarist al lui Vicente Aranda la filmele "Cambio de sexo" (1977), "El Lute: camina o revienta" (1987) și "El Lute ÎI: mañana seré libre" (1988), precum și la
Joaquim Jordà () [Corola-website/Science/335374_a_336703]
-
el. I-a mai scris ulterior și lui Leonte Răutu și a abordat-o și pe Ana Pauker în timpul vizitei delegației guvernamentale române la Mosova din 2-4 februarie 1948, dar fără vreun rezultat. Prima carte publicată de el a fost colecția de eseuri "Гитлер в Румынии" ("Hitler în România"), lansată în 1941. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din URSS în 1955. În cursul anilor 1960 a scris o trilogie autobiografică formată din romanele "Первый арест" ("Prima arestare", 1960), "Возвращение в
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
decembrie 1457 - ianuarie 1458 Villon se nimerește la Blois, unde participă la „Concursul de la Blois” de poezie () de la curtea ducelui-poet Charles d’Orléans, care i-a acordat adăpost, clemența și protecția sa și i-a publicat trei balade într-o colecție de versuri într-unul dintre manuscrisele sale <poem> "En mon pays suis en terre loingtaine (...)" "Je riz en pleurs et attens sans espoir (...)" "Bien recueully, debouté de chascun." </poem> Ulterior, prin octombrie-noiembrie 1458, Villon a încercat, după spusele lui Pinkernell
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
în originalul în ) apărută - probabil - postum, în 1480 sau, conform cercetărilor publicate de Pierre Champion în 1913, prima ediție ar fi apărut în 1495 și care-l prezintă pe Villon ca pe un ulițar chefliu. „Semincerul” („Le Lais”) este o colecție de versuri - mai ales, balade și rondeluri - scrisă în anul 1456 cu titlul inițial „Micul testament al maestrului François Villon făcut în 1456” (în ), sub semnătura "François de Montcorbier", deși poetul se recomandă din capul locului: „În o mie patru sute
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
calea spre o poziție socială care i se cuvenea. Argoul folosit, jocurile de cuvinte, aluziile la personaje și fapte cunoscute lor dar, nu și nouă, ne îngreunează înțelegerea sensului, nonsensului și dublu-sensului care abundă în poeme. Villon a scris această colecție cu intenția de a lăsa în urma sa, un gaj, un memento, înainte de a fugi din Paris, în urma jafului Colegiului Navarra, pentru a nu fi dat uitării de prieteni. În această operă de debut se întrezărește viitorul "„Stil villonian”" din marile
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
The Moment of Truth". Wright are pagina proprie la Next Models Agency.Ea a fost numită câștigătoarea la Most Edgy Look Award at the 2011 Rodial Beautiful Awards. Wright a participat ca model pentru designerul de modă Katie Eary pentru colecția de toamnă / iarnă 2011 în timpul Săptămânii Modei de la Londra. Wright a participat la diferite ședințe foto și interviuri : Entertainment Weekly, The Times Luxx Magazine, The Daily Mail You Magazine, InStyle Magazine, Nylon Magazine, Vanity Fair și Dirty Glam Magazine. În
Bonnie Wright () [Corola-website/Science/331589_a_332918]
-
în "Lista celor Șaizeci de Cărți", o listă greacă din secolul a 7-lea. Aceste liste sunt considerate martori independenți. În 1698, John Ernest Grabe a găsit o cuvântare necunoscută a lui Iisus, atribuită Apostolului Barnaba, printre manuscrisele grecești din colecția Barocciană din Biblioteca Bodleian, despre care a speculat că ar putea fi un citat din această evanghelie pierdută. Ulterior, alți savanți care au examinat textele italiene și spaniole nu au fost în măsură să identifice citatul la care făcea referire
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
VII-lea când Cairo a devenit noua capitală a Egiptului, patriarhul Christodolos și-a mutat reședința în anul 1047 la . Importanța bisericii nu este dată doar de faptul că a fost catedrală patriarhală, ci și de faptul că deține o colecție importantă de icoane. Ele sunt în număr de 110, iar cea mai veche datează din secolul al VIII-lea. Una dintre cele mai importante icoane este cea a Sfântului Mercurius, care datează din secolul al XVIII-lea.
Biserica Sfânta Maria din Cairo () [Corola-website/Science/331691_a_333020]
-
Arca lui Noe”, “Actualitatea”, “Fluidul roditor”, “Ad Mutrium”, “Opinia”, “Oglinda Motrului”, “Ardealul literar și artistic”, “Gorjeanul”, “Serile la Brădiceni”, “Cuvântul Liber”, “Civica”, “Meridian”, "Gazeta de Mâine" și “Oglida Gorjului”. Lucrările sale de grafică și pictură sunt prezente în muzee și colecții particulare din România, Franța, Italia, Austria, Iugoslavia, Liban, Brazilia, Cuba, SUA Republica Moldova și Slovenia. 1990 - debut plastic în “Cuvîntul Libertății” cu lucrarea “Condiția creatorului”; Nu știu cum s-a întâmplat, dar cei mai mulți prieteni ai mei sunt olteni. S-ar putea spune că
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei și permite propagarea unor colecții patologice între cele două compartimente. De pe fața posterioară a retinaculului se desprinde o lamă despărțitoare (sau sept fibros) sagital, care se inseră pe oasele carpiene (scafoid, trapezoid și capitat), și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
cele patru sezoane de "Ed, Edd n Eddy" comandate inițial de Cartoon Network. Sezonul poate fi achiziționat de pe iTunes Store, si a aparut neoficial și în Thailanda. În 2006, episodul „Don't Rain on My Ed” a făcut parte din colecția "Cartoon Network Halloween Volume 3: Sweet Sweet Fear" lansată pe DVD. Distribuția rămâne aceeași că și cea din sezonul 3; Matt Hill, Samuel Vincent și Tony Sampson au dat glas personajelor Ed, Dublu D și Eddy. David Paul Grove l-
Ed, Edd și Eddy (sezonul 4) () [Corola-website/Science/331762_a_333091]
-
Chișinău: Ed. Lumină, 2010; ed. a doua (aparte), Chișinău: Ed. Lumină, 2012. „Utenok”, „Șenok”, „Kotenok”, „Zabavnye țifry; „Goluboi țvetok” (traducere din N. Batzaria); Ed. Prut internațional, 2003, 2007; „Strana Bucvaria”, Chișinău: Ed. Litera, 2012; 30 de volume de povești din colecția Disney traduse în limba rusă după versiunea română, Ed. Litera, 2012; Traduceri din limba ucraineană: Tatiana Nakonecinaia, „Micuța Margo” și „Aventurile duhului casnic Tioma”, Ed. Lumină, 2012. „Literaturno-hudojestvennyi dialog” („Dialog literar-cultural”), monografie colectivă sub egida Academiei de Stiinte Rusiei și
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Compoziție“, pe care o absolvă ca șefă de promoție. Se angajează apoi la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, începându-și activitatea de cercetător. Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În anul 1984 obținute doctoratul în muzicologie. În 1987 a primit Premiul Academiei Române, an în care devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În anul 1984 obținute doctoratul în muzicologie. În 1987 a primit Premiul Academiei Române, an în care devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța. În 2006, unul dintre discuri, conținând muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului. A scris numeroase cărți, articole, studii de muzicologie, publicate în țară și în
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
păstrate se numără tablourile "Portretul lui Napoleon al III-lea", copie executată după tabloul lui în 1868, pe când se afla la studii la Paris, în prezent expus la Muzeul de Artă din Timișoara, și "Țărancă", ulei pe pânză aflat în colecțiile Muzeului Național de Artă al României din București. Verussi a executat și pictura murală interioară a Bisericii „Sfântul Gheorghe” - Eternitate din Iași.
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
statele arabe mici din Golful Persic (Bahrain, Kuweit, Dubai). În timp ce mare parte din Arabia Saudita respectă legile Hanbali, provincia de est este cunoscută de secole că un bastion Maliki. Școala Maliki derivă din activitatea lui Malik ibn Anas. Muwatta este o colecție de hadisuri ce sunt considerate ca fiind de sunet și își găsesc locul lor în Sahih al-Bukhari, cu unele comentarii ale lui Malik cu privire la practicile oamenilor din Medina și unde acestea sunt în conformitate sau în contradicție cu hadisurile raportate
Maliki () [Corola-website/Science/331853_a_333182]
-
din Ungaria, susținută de Academia Maghiară de Științe. Este așezată în Vácrátót, la aproximativ 30 de km de la Budapesta. Grădina așezată pe 27 hectare este cea mai mare din Ungaria, și cuprinde aproape 13.000 specii botanice. Deosebit de bogată este colecția de plante lemnoase (3300 de arbori și arbuști). Instituția, împreună cu Wikimedia Ungaria, participă la proiectul QRpedia, legând plantele cu articolul lor din Wikipedia. Grădina botanică a luat ființă în secolul al XIX-lea, având la bază parcul castelului. Se presupune
Grădina Botanică din Vácrátót () [Corola-website/Science/331861_a_333190]
-
Vigyázó. El l-a însărcinat pe Vilmos Jámbor - cunoscut după lucrările de arhitectură peisagistică - cu reproiectarea grădinii. Lucrările au început în primăvara anului 1872, sub conducerea lui Henrik Band, care apoi a fost grădinarul șef până la moartea sa din 1913. Colecția serei a fost onorată în anii 1880 cu mai multe diplome la expozițiile naționale de horticultură. Sándor Vigyázó a dispus în testamentul său ca pentru cazul în care ar muri fără ca familia să aibă descendent masculin, moștenitorul să fie Academia
Grădina Botanică din Vácrátót () [Corola-website/Science/331861_a_333190]
-
Academiei. Academia însă, nevrând să se ocupe de întreținerea grădinii, l-a restituit Mariettei Bolza, nepoata lui Sándor Vigyázó, care a apelat împotriva testamentului. În 1936 Marietta Bolza a vândut castelul și parcul unui avocat din capitală. Sub noii proprietari colecțiile botanice s-au pierit, iar castelul a fost demolat. În perioada celui de al doilea război mondial și în perioada imediat următoare grădina a suferit multe avarii. În mai 1946 grădina a fost dată Muzeului Național de Științe Naturale cu
Grădina Botanică din Vácrátót () [Corola-website/Science/331861_a_333190]
-
a fost deschisă publicului la 1 mai 1961. În primul an ea a avut doar 6000 de vizitatori, dar în mijlocul anilor 1970 numărul vizitatorilor a ajuns la 110-130.000 pe an. Pe o suprafață de 1,5 hectare se găsește colecția taxonomică cuprinzând 3000 de specii, așezată conform sistemului de clasificare elaborat de Rezső Soó. Pe punctul cel mai înalt al dealului au fost plantate speciile cu trăsături arhaice din familiile "Berberidaceae" și "Ranunculaceae", iar depărtându-ne de deal, urmează familiile
Grădina Botanică din Vácrátót () [Corola-website/Science/331861_a_333190]