30,628 matches
-
mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane". Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane. Când legiuitorul a vrut să ocrotească o singură persoană, ca subiect pasiv, a făcut-o prin titlul I intitulat "Infracțiuni contra persoanei", cap. II intitulat "Infracțiuni
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept motivat de succesiunea în timp a normei penale și de modul în care legiuitorul a înțeles să incrimineze în conținutul art. 371 din Codul penal o parte din conținutul constitutiv al infracțiunii din vechea reglementare a art. 321 din Codul penal, respectiv dacă pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal se impune în mod necesar ca violențele, amenințările sau atingerea gravă adusă demnității să vizeze una sau
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
prevăzute de art. 193 din Codul penal, ori de amenințare, prevăzute de art. 206 din Codul penal. A interpreta altfel s-ar putea ajunge la situația imposibilă ca una și aceeași faptă să fie încadrată în același timp în conținutul constitutiv a două infracțiuni de sine stătătoare, fără a exista între ele cerința reglementată de art. 38 alin. (2) din Codul penal privind concursul formal de infracțiuni. Aceasta cu atât mai mult cu cât persoana agresată fizic sau verbal este ocrotită
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor. S-a mai susținut că, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluralitatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Aceasta a fost și interpretarea dată art. 321 din Codul penal anterior de către instanțele naționale, prin Decizia penală
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
chiar dacă acțiunea de exercitare de violențe este îndreptată împotriva unei singure persoane, însă aceasta se răsfrânge asupra mai multor persoane prezente. Într-o altă opinie, la care s-a raliat și Tribunalul Caraș-Severin, s-a susținut că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane. Curtea de Apel București și instanțele arondate au comunicat că există două opinii. În opinia majoritară s-a arătat că elementul material al laturii
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane" folosit la plural, nu la singular. Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane, pentru existența infracțiunii fiind necesară pluralitate de subiecți pasivi. Când legiuitorul a vrut să ocrotească o singură persoană ca subiect pasiv, a făcut-o în titlul
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Târgu Secuiesc, Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Carei, Judecătoria Moreni, Judecătoria Segarcea, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, au apreciat că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluritatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Curtea de Apel Iași a trimis mai multe hotărâri pronunțate de instanțele arondate Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Iași, Judecătoria
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri", legiuitorul noului Cod penal a indicat generic, dar precis, valorile sociale a căror vătămare tulbură ordinea și liniștea publică dacă faptele sunt săvârșite în public. Față de conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzute de art. 321 alin. 1 din Codul penal anterior, a operat o dezincriminare în condițiile art. 4 din Codul penal și art. 3 din Legea nr. 187/2012
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
amenințări este de natură să provoace indignarea și revolta persoanelor existente în spațiul respectiv, tulburându-se ordinea și liniștea publică. Specialiștii din cadrul Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca - Catedra de drept penal au susținut că pentru realizarea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal nu este necesar ca acțiunea din structura laturii obiective să fie îndreptată asupra mai multor persoane ori bunuri. Cu alte cuvinte, deși legiuitorul a folosit pluralul în conținutul normei de incriminare
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
acțiunea din structura laturii obiective să fie îndreptată asupra mai multor persoane ori bunuri. Cu alte cuvinte, deși legiuitorul a folosit pluralul în conținutul normei de incriminare referindu-se la "persoane" și "bunuri", nu înseamnă că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii atunci când acțiunea de lovire ori de amenințare vizează o singură persoană, atâta vreme cât se poate identifica pe lângă acestea și urmarea cerută de art. 371, respectiv fapta persoanei care, în public, prin violențe, tulbură ordinea și liniștea publică. Legat de
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
reprezinte și o atingere adusă bunelor moravuri, de natură să constituie infracțiunea prevăzută de art. 321 din Codul penal". Inclusiv raportat la infracțiunea de huliganism (art. 471 din Codul penal Carol II), practica judiciară a considerat ca fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii atunci când inculpatul a vătămat corporal o persoană prin utilizarea unui cuțit în centrul orașului, provocând astfel indignare și spaimă în rândul cetățenilor aflați la fața locului. Elementul esențial rămâne, la fel ca în legislația penală anterioară, tulburarea ordinii
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
precum și cei cărora le-a fost retrasă o autorizație sau licență în sectorul gazelor naturale, într-o perioadă de 5 ani anteriori înregistrării cererii. ... Articolul 6 (1) Pentru acordarea licenței provizorii solicitantul are obligația să prezinte următoarele documente: ... a) actul constitutiv al societății comerciale, în copie legalizată; ... b) certificatul de înregistrare a societății comerciale la oficiul registrului comerțului, în copie legalizată; ... c) date privind situația financiară a solicitantului, conform anexei nr. 4 la Regulamentul pentru acordarea autorizațiilor și licențelor în sectorul
REGULAMENT din 22 martie 2004(*actualizat*) pentru acordarea licenţei provizorii în sectorul gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271787_a_273116]
-
351 din Codul penal. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 351 din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât noțiunea de "îndeletnicire" din cuprinsul acestora nu permite stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infracțiunii reglementate. Se arată, în acest sens, că din formularea normei de incriminare a cametei nu reiese frecvența cu care trebuie realizată darea de bani cu dobândă sau câte acte materiale trebuie realizate pentru a se putea aprecia că
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968 a fost preluată în cuprinsul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul de procedură penală în vigoare doar condiția lipsei vinovăției prevăzute de lege, ca element constitutiv al unei infracțiuni, lipsa elementului material al laturii obiective neregăsindu-se în cuprinsul textului criticat printre condițiile în care poate fi dispusă achitarea. 7. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
legislația în materie, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Se arată că, în aceste condiții, nespecificarea de către legiuitor a frecvenței sau a numărului în care trebuie înfăptuite pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de camătă nu conferă normei un caracter echivoc, imprecis sau imprevizibil, ci, dimpotrivă, subliniază că repetarea unui act de dare de bani cu dobândă determină caracterul penal al faptei. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
cazurile prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. a)-e). Cazul de achitare prevăzut la art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968 se referea la situația în care faptei îi lipsea unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Potrivit art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală, achitarea inculpatului se pronunță în cazul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d). Dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
cazul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d). Dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală nu mai prevăd expres, ca temei pentru achitare, situația în care faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, art. 16 alin. (1) lit. a)-d) se referă la situațiile în care: a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; c) nu
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
a legiuitorului în reglementarea materiei penale, Curtea a apreciat că trebuie analizat dacă situația de achitare precizată de autorul excepției de neconstituționalitate se încadrează în una dintre cele prevăzute expres de noua reglementare. Astfel, Curtea a reținut că prin elementele constitutive ale unei infracțiuni se înțelege atât realizarea condițiilor preexistente infracțiunii, cât și a conținutului constitutiv propriu-zis - latura obiectivă și latura subiectivă. Potrivit art. 17 alin. 1 din Codul penal din 1969, "Infracțiune este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
achitare precizată de autorul excepției de neconstituționalitate se încadrează în una dintre cele prevăzute expres de noua reglementare. Astfel, Curtea a reținut că prin elementele constitutive ale unei infracțiuni se înțelege atât realizarea condițiilor preexistente infracțiunii, cât și a conținutului constitutiv propriu-zis - latura obiectivă și latura subiectivă. Potrivit art. 17 alin. 1 din Codul penal din 1969, "Infracțiune este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală". În ceea ce privește Codul penal actual, acesta la art. 15 definește
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege". Pentru a interveni răspunderea penală trebuie să existe o concordanță între trăsăturile faptei concrete și trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare, adică, cu alte cuvinte, când au fost realizate toate elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, Curtea a apreciat că absența oricărui element constitutiv al infracțiunii lipsește acțiunea penală de temeiul său de drept, putându-se afirma că lipsa de corespondență între trăsăturile faptei concrete și trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
penală trebuie să existe o concordanță între trăsăturile faptei concrete și trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare, adică, cu alte cuvinte, când au fost realizate toate elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, Curtea a apreciat că absența oricărui element constitutiv al infracțiunii lipsește acțiunea penală de temeiul său de drept, putându-se afirma că lipsa de corespondență între trăsăturile faptei concrete și trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare determină neprevederea faptei de către legea penală. 25. Având în vedere
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
România, precum și subunitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi. ... (4) Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislația pieței de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat și alte entități organizate pe baza Codului civil au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară. ... (5) Persoanele fizice care desfășoară
LEGE nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a contabilităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267330_a_268659]
-
de investiții se adresează în principal marilor investitori privați din Europa (precum: corporații, fonduri de investiții, sectorul financiar), trebuie acordată o atenție sporită sectorului IMM-urilor, deoarece există riscul inhibării acestora și a micilor antreprenori privați; - menționarea explicită, în cadrul actelor constitutive ale BNP-urilor, că activitatea acestora se va concentra asupra corectării disfuncționalității piețelor care nu sunt servite de băncile comerciale sau alte instituții financiare de promovare; - monitorizare atentă și permanentă, astfel ca operațiunile BNP-urilor să fie concentrate în sectoarele
HOTĂRÂRE nr. 109 din 14 decembrie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu: Lucrând împreună pentru locuri de muncă şi creştere economică: Rolul băncilor naţionale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiţii pentru Europa COM (2015) 361. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267384_a_268713]
-
făcut obiectul aplicării legilor fondului funciar, procedura de emitere a certificatului prevăzut la alin. (8) nu este aplicabilă. (5) Posesia notată în cartea funciară și efectele juridice ale acesteia pot fi dobândite în temeiul actelor juridice între vii, translative sau constitutive, încheiate în formă autentică, inclusiv prin măsuri de executare silită sau pentru cauză de moarte, care se notează în cartea funciară. ... (6) Ultimul posesor notat în cartea funciară va beneficia de intabularea dreptului său de proprietate, din oficiu, la împlinirea
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
b) înscrise în evidențele de carte funciară, indiferent dacă situația cadastral-juridică a fost actualizată sau nu. ... (7) Modificarea primei înregistrări sistematice poate fi efectuată din oficiu, în baza unui referat, în cazul în care nu afectează drepturile părților. ... (8) Efectul constitutiv de drepturi cu privire la un imobil ce a făcut obiectul înregistrării sistematice operează de la data efectuării primei înscrieri subsecvente ce are la bază acte juridice constitutive sau translative de drepturi reale încheiate ulterior deschiderii din oficiu a cărților funciare, pentru întreaga
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]