32,008 matches
-
capital cultural superior celui economic, care este atrasă de ambianța și estetica locurilor, această mișcare de gentrificare este astăzi explicit favorizată de politicile urbane 519 ale municipalității, grijulii, în cadrul proiectului ei urban, să facă să revină în centrul orașului clasele mijlocii și superioare. Miza este aceea de a pune în valoare patrimoniul urban, care constituie un ingredient esențial al imaginii de marcă a unui oraș. Metropola difuzează o imagine a urbanității ("aerul orașului te face liber") care poate trece imediat drept
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
siguranță, periurbanul rămâne un spațiu social complex, unde se află gospodării care dispun de mijloace de a locui la distanță de centrul orașului fără a renunța la ofertele urbanului. Totuși, așa cum subliniază Marie-Christine Jaillet, "o parte din ce în ce mai mare a claselor mijlocii se stabilește acolo fiindcă nu are încotro, sub efectul unor constrângeri din ce în ce mai mari: prețul locuințelor din oraș nu încetează să crească, piața devine din ce în ce mai selectivă. Or, acestea se stabilesc din ce în ce mai departe de orașul-mamă, până la punctul în care idealul de viață
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clase medii își modifică traiectoriile după șansele obiective de reușită mai bine decât tinerii periferiilor, care fac eforturi mari în școală ca să nu se mai întoarcă acolo, dar sunt descurajați că nu-și pot proiecta un viitor decent. Aceste clase mijlocii nu sunt cu adevărat precare, și cu atât mai puțin în situație de excludere, dar vulnerabilitatea le face să creadă că ele suportă esențialul poverii precarității ce afectează societatea. Private de atracțiile mondializării, amenințate cu pierderea statutului lor, în conflict
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceștia vor să interzică circulația mașinilor în cartierele în care stau -, înfuriați pentru că depind de periurban, convinși de faptul că ei contribuie cu cea mai mare parte din impozitele pe care puterile publice le distribuie cu larghețe tineretului turbulent, clasele mijlocii periurbane manifestă prin votul extremist "un refuz global și multiform al scenei politice și al mizelor pe care aceasta le propune cetățenilor"521, și în general neliniștile privind locul ei în societate. Metropolizarea orașelor incită și mai mult mișcarea de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cât prin înmulțirea comportamentelor de evitare. Din moment ce mobilitatea socială devine mai curând asociată cu spectrul declasării sociale decât cu speranța promovării, această logică a evitării se potrivește cu restabilirea unor bariere între indivizi și teritorii urbane pe care hegemonia claselor mijlocii în societate părea să le fi dărâmat. Soliditatea acestor bariere se poate măsura prin amploarea crizei urbane, din moment ce, așa cum spune Jacques Donzelot, se face mai puțin pentru înțelegerea cauzelor decât pentru explicarea efectelor 524. Fiind vorba de originile "nenorocirii periferiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
economiei, care permite bogaților să se îmbogățească într-o țară care global sărăcește, dispare chiar interesul de a intra în conflict cu această mână de lucru inutilă. În loc de confruntare, se preferă strategii de evitare care se materializează prin fuga claselor mijlocii din cartierele sensibile, prin tendința celor mai favorizați de a se regrupa în periferii rezidențiale, în rezidențe bine securizate. Sigur, ghetourile în care stau săracii și vilele securizate ale bogaților sunt situații excepționale, dar ele relevă existența unor "gesturi de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scară optimă pentru a propune programe în care unii ar urmări facilitarea mobilității către locuri de muncă pe care le au deja, iar pentru alții ar putea crea locuri de muncă acolo unde locuiesc. În această nouă configurație urbană, clasele mijlocii pun mai multe probleme decât soluții privind edificarea coeziunii sociale. În epoca industrială, "mijlocizarea" societății apărea ca un mod de dezamorsare a antagonismului dintre capital și muncă. Ea simboliza victoria Statului-providență asupra luptei de clasă, iar noile clase mijlocii salariate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clasele mijlocii pun mai multe probleme decât soluții privind edificarea coeziunii sociale. În epoca industrială, "mijlocizarea" societății apărea ca un mod de dezamorsare a antagonismului dintre capital și muncă. Ea simboliza victoria Statului-providență asupra luptei de clasă, iar noile clase mijlocii salariate, distincte de vechea clasă mijlocie comerciantă mai conservatoare, încarnau adevărații agenți ai transformării societății. Votul protestatar periurban, așa cum am menționat mai înainte, lasă să se întrevadă astăzi ostilitatea claselor mijlocii față de politicile care afișează ambiția de a ajuta locuitorii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât soluții privind edificarea coeziunii sociale. În epoca industrială, "mijlocizarea" societății apărea ca un mod de dezamorsare a antagonismului dintre capital și muncă. Ea simboliza victoria Statului-providență asupra luptei de clasă, iar noile clase mijlocii salariate, distincte de vechea clasă mijlocie comerciantă mai conservatoare, încarnau adevărații agenți ai transformării societății. Votul protestatar periurban, așa cum am menționat mai înainte, lasă să se întrevadă astăzi ostilitatea claselor mijlocii față de politicile care afișează ambiția de a ajuta locuitorii cartierelor să treacă de barierele care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
victoria Statului-providență asupra luptei de clasă, iar noile clase mijlocii salariate, distincte de vechea clasă mijlocie comerciantă mai conservatoare, încarnau adevărații agenți ai transformării societății. Votul protestatar periurban, așa cum am menționat mai înainte, lasă să se întrevadă astăzi ostilitatea claselor mijlocii față de politicile care afișează ambiția de a ajuta locuitorii cartierelor să treacă de barierele care-i constrâng să rămână acolo. Oare toate eforturile lor nu au avut la bază dorința de a nu fi nevoiți să trăiască în apropierea populației
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afișează ambiția de a ajuta locuitorii cartierelor să treacă de barierele care-i constrâng să rămână acolo. Oare toate eforturile lor nu au avut la bază dorința de a nu fi nevoiți să trăiască în apropierea populației imigrate? Intoleranța claselor mijlocii în fața intrării în mediul lor a unor oameni din cetatea în care trăiesc și ei este cu atât mai vizibilă cu cât ele se consideră la rândul lor respinse de populațiile "gentrificate", care ignoră temerile pe care ele le resimt
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
numai în măsura în care acești periurbani vor putea spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării riscă să ducă metropolele spre o confruntare fățișă între clasele superioare atașate de aceste orașe în virtutea caracterului mondializat al pieței muncii și populațiile captive în teritoriile cele mai defavorizate. După cum constată Laurent Davezies în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
globalizării riscă să ducă metropolele spre o confruntare fățișă între clasele superioare atașate de aceste orașe în virtutea caracterului mondializat al pieței muncii și populațiile captive în teritoriile cele mai defavorizate. După cum constată Laurent Davezies în Île-de-France, această fugă a claselor mijlocii costă mult și poate compromite competitivitatea aglomerației urbane. "160 000 de oferte de locuri de muncă nu sunt satisfăcute astăzi în Île-de-France, în timp ce șomajul este în creștere. Devine din ce în ce mai dificil a prevedea locuri de muncă pentru profesiile intermediare, indispensabile vieții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
șomajul este în creștere. Devine din ce în ce mai dificil a prevedea locuri de muncă pentru profesiile intermediare, indispensabile vieții aglomerației (din acest motiv, a trebuit să se facă apel anul acesta la infirmiere spaniole pentru spitalele pariziene!)"536. "Uitate" de mondializare, clasele mijlocii dispun totuși, pentru a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui "o forță politică non-socială", desolidarizată de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spaniole pentru spitalele pariziene!)"536. "Uitate" de mondializare, clasele mijlocii dispun totuși, pentru a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui "o forță politică non-socială", desolidarizată de destinul cetății. Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației Ar trebui să ne temem atunci când constatăm cum cultura politică a Franței frânează constituirea unor dispozitive susceptibile să ofere ansamblului locuitorilor posibilitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la utilizarea ei politică. Consensul în jurul valorii de mixitate poate justifica politici cu intenții foarte variate; unele apar chiar la antipodul profețiilor republicane. În numele acestei mixități, municipalitatea a angajat în centrul orașului un program de renovare susceptibil să atragă clasele mijlocii superioare și, ca efect, să alunge categoriile cele mai nevoiașe. În numele mixității și al corolarului său, "pragul de toleranță", o comună sau un organism HLM vor refuza primirea familiilor "cu probleme" sau, pur și simplu, imigrante, instigând astfel la procese
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în pericol de depolitizare și corupție / 255 Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare / 262 Iluzionarea republicană și orașul mondializat / 266 Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității / 266 Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat / 272 Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației / 278 Concluzie. Căile urbane ale democrației moderne / 287 Exigența unei guvernări mai reprezentative a orașului / 288 Promisiunile evaluării democratice / 290 Abrevieri / 297 Bibliografie / 301 Index / 319 CLUBUL
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
iubește țara și iubește societatea". Cercetând imaginarul locuinței sociale în romanul francez al secolului al XIX-lea, Roger-Henri Guerrand descoperă în Zola pe unul dintre cei mai talentați propagandiști ai ideologiei pavilionare "care ar fi trebuit să contamineze toată clasa mijlocie" (p. 230) (R.-H. Guerrand, op. cit., 1992). 10 Citat de L. Houdeville, op.cit., 1969, p. 187. 11 Louis Houdeville povestește o anecdotă relatată în jurnalul Combat din 12 ianuarie 1952: "[...] Domnul Claudius-Petit, când i-a întrebat pe patronii care construiau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în 1978 a unui supra-minister al Mediului și Cadrului vieții, care recupera atribuțiile vechiului Minister al Echipamentului, consacră sfârșitul politicii de dotare cu orice preț. 5 De exemplu, relevă Jean-Claude Nemery, "executarea angajamentelor statului în contractele de amenajare a orașelor mijlocii este supusă rezervei taliei: circulara din 4 iulie 1974 stipula că plata subvențiilor prevăzute în contract se va înfăptui sub forma unor conturi succesive, "în limita creditelor disponibile", ceea ce însemna că, în cazul în care creditele ar fi fost epuizate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fost epuizate, angajarea statului ar fi devenit caducă. Era vorba de o rezervă cu mare greutate în cadrul contractual. Era o putere de a-l modifica unilateral, fără contrapartea colectivității contractante (Jean-Claude Nemery, op.cit., 1981, p. 263). 291 În dosarul orașului mijlociu, precizează Philippe Lerustre, "obiectivul care preceda acțiunea ocupa, practic, tot atâta loc în dosar cât conținutul acțiunii. Încă o dată, importantă era nu minuțiozitatea, ci garanția întemeierii proiectului" (P. Lerustre, op. cit., 1975, p. 46). 292 Această neîncredere este explicită în regulile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sindroame parțiale, fața de AVC trombotice. Toate AVC embolice se dezvoltă rapid, în intervalul de câteva secunde sau minute. Creierul este locul de predilecție pentru embolismul cardiac. În infarctul embolic (fig. 3) se dezvoltă variate sindroame neurovasculare. Ramurile arterei cerebrale mijlocii sunt cele mai frecvent implicate. Din infarctele embolice, aproape o treime devin hemoragice. De remarcat că deficitul neurologic se remite mai rapid decât în AVC trombotic, existând totuși amenințarea unui embolism recurent. Tratamentul și prognosticul pacienților cu stroke embolic este
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
reversibile dacă circulația se restabilește. La un FSC de 12-23ml/100g/min, importantă este durata ischemiei combinată cu fluxul rezidual . De interes este că nu toți neuronii din marginea ariei necrotice sunt distruși (s-a confirmat în ocluzia arterei cerebrale mijlocii, hipoperfuzie în zone apărând infarctizate la CT-scan cerebral și hiperperfuzie în zonele marginale) (14). Important pentru salvarea parenchimului cerebral ischemiat este menținerea FSC în zona de hipoperfuzie marginală. Este cunoscut că în condiții de ischemie parțială țesutul cerebral poate supraviețui
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
de teste a lui Torrance este, poate, cea mai larg utilizată pentru copiii de nivel școlar, deși sunt studii care contestă, de exemplu, validitatea sa. Datele longitudinale sprijină ideea stabilității pe termen lung a performanțelor de gândire divergentă în copilăria mijlocie și de-a lungul adolescenței. Alte studii subliniază, însă, influența contextului condițiilor de testare și a factorilor motivaționali asupra performanțelor. Obiectivul testului este evaluarea procesului creativității prin care devenim sensibili la probleme, la ceea ce lipsește, la lacunele în cunoaștere, la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
globală) HG Hotărâre de Guvern HRSG Heat Recovery Steam Generator (Ciclu combinat fără ardere suplimentară) HFC Hidrofluorocarburi IPCC Intergovernmental Panel on Climate Change (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice) IET International Emission Trading (Comercializarea internațională a emisiilor) IMM Întreprindere mică sau mijlocie IEA International Energy Agency (Agenția Internațională pentru Energie) IU Încalzirea urbană IGCC Integrated Gasification Combined Cycle (Ciclu combinat de gazeificare integrată) INEGES Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră JI Joint Implementation (Implementare în comun) LEC Levelised
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
investițiile care au ca rezultat economisirea energiei nu sunt obligatorii în concordanță cu standardele comunitare aplicabile și în cazul în care sunt neprofitabile, și anume atunci când costul energiei este mai ridicat decât beneficiul economic privat. În cazul întreprinderilor mici și mijlocii ar putea fi necesară acordarea unor stimulente, întrucât aceste societăți subestimează adesea beneficiile economiei de energie pe termen lung, și prin urmare nu investesc suficient în măsuri de economisire a energiei. 2.2.4.1.2. Ajutor pentru surse regenerabile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]