30,283 matches
-
are un ascendent asupra celor din jur. La Întrebarea "de ce mergi la shopping?", pusă unui grup de studente cu vîrsta Între 20-30 de ani, care au mărturisit că practică shoppingul, răspunsurile au reliefat pe lîngă funcțiile conturate mai sus și plăcerea, relaxarea, starea de bine, uneori euforică, detensionarea, activarea, creșterea stimei de sine și ieșirea din stări depresive, cauzate de stress sau oboseală ca efecte ce sunt factori susținători ai comportamentului lor de mers la cumpărături. "Este ca o terapie fără
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi mai deschiși, mai siguri și mai laisse-faire cu propriii bani decât introverții. Totuși, aceste variabile sunt slabi predictori ai atitudinilor și comportamentelor față de bani. Rezultate similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: În situația actuală, el alege, Își face cunoscute dorințele, Își dă avizul În problema cumpărăturilor, iar părinții țin cont de dorințele lui și-i transmit un stil de consum finalizat prin plăcere. Este vremea copilului hiperconsumator, personaj ascultat, cu drept de a alege el Însuși, dispunând de o părticică din puterea economică și controlând direct sau indirect o parte a cheltuielilor gospodăriei. Nu mai e vorba, ca În faza I, de eliminarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În faza I, de eliminarea unor cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e conceput ca un instrument al plăcerii, al trezirii și al dezvoltării autonomiei copilului. Simultan, el ține, În ce-i privește pe părinți, de o logică experiențială, fiind, În mod esențial, un moment de bucurie procurat de spectacolul plăcerii Încercate de copii. Faza III este universul În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
noastre, consumul e conceput ca un instrument al plăcerii, al trezirii și al dezvoltării autonomiei copilului. Simultan, el ține, În ce-i privește pe părinți, de o logică experiențială, fiind, În mod esențial, un moment de bucurie procurat de spectacolul plăcerii Încercate de copii. Faza III este universul În care prevalează „consumul-iubire", consumul sărbătoare al celor mici, ca și al celor mai În vârstă. În momentul În care se afirmă „copilul-rege” informat, factor de decizie și prescriptor, consumul apare ca un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi. Pogor și Rosetti se formează În școlile Franței. Ceilalți se Întorceau de la studii din universitățile germane. Al cincilea emul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clar, sunt transmise pe calea sugestiei. Sugestia este o cale de exprimare a corespondențelor, a relațiilor ascunse dintre obiecte, prin cultivarea senzațiilor coloristice, muzicale, olfactive, imagini complexe (sinestezii). Mallarme afirmă: „A numi un obiect Înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ți-o dă un poem, plăcere care constă În bucuria de a ghici Încetul cu Încetul; să sugerezi, iată visul nostru." El denumește prin această afirmație starea de inefabil și inexprimabil necesare poeziei. Cultivarea simbolului are, de asemenea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o cale de exprimare a corespondențelor, a relațiilor ascunse dintre obiecte, prin cultivarea senzațiilor coloristice, muzicale, olfactive, imagini complexe (sinestezii). Mallarme afirmă: „A numi un obiect Înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ți-o dă un poem, plăcere care constă În bucuria de a ghici Încetul cu Încetul; să sugerezi, iată visul nostru." El denumește prin această afirmație starea de inefabil și inexprimabil necesare poeziei. Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importanță majoră În cadrul acestui curent. Utilizat În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
făptură cu o mare capacitate de metamorfozare. El „este o semidivinitate erotică de tipul incubilor (demon masculin), un daimon arhaic de factură malefică. Simbolizează toate formele de sexualitate, de la cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
va reveni mai pe larg În partea a treia a poeziei. Poetul anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul „osemintelor” și al „sudorii muncii sutelor de ani”, adică poezia, și-a decantat amărăciunile și s-a transformat În plăcere. Cuvintele potrivite ale poetului nu sunt neliniștitoare, ci dimpotrivă „leagăne urmașilor stăpâni” Frământându-le „mii de săptămâni”, poetul a dat cuvintelor sale puterea de a reprezenta pe cei din viitor: „Le-am prefăcut În versuri și-n icoane”, printr-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viitoarea țiitoare a postelnicului este fiica ciohodarului Mihale, un fel de frumusețe cu Înclinații către depravare. Postelnicul Îi face toate mofturile, o Îmbracă, Îi oferă o casă, dar ea nu se mulțumește numai cu amorul fanariotului. Întreținuta caută și alte plăceri, descoperite În brațele unui calemgiu calic, din care cauză postelnicul devine gelos. Între timp, Dinu Păturică intră În grațiile postelnicului și urcă rapid pe scara funcțiilor administrative. Mai Întâi este trimis la Școala Domnească pentru a Învăța elinica (limba greacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dramatizează acțiunea prin dialog. La nivel fantastic, personajele sunt umanizate nu numai prin comportament și mentalitate, ci și prin limbajul ce permite o localizare. Personajele devin astfel niște țărani care vorbesc În grai moldovenesc. Alta dominantă a scrisului o reprezinta plăcerea de a spune, verva și optimismul. Pentru a obține o veselie contagioasa, Creangă apeleaza la o variată gama de mijloace artistice: exprimarea poznașă, mucalită („Sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri”), ironia realizată prin folosirea diminutivelor („buzișoare”, „bauturică”), zeflemisirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țigani care cântau; lui Lică i-a venit poftă de joc; a invitato pe Ana, dar femeia l-a refuzat. Ghiță ii spune să joace, că nu-i ia ceva din frumusețe. Dar când și-a văzut nevasta Îmbujorată de plăcerea jocului, iar pe Lică strângând-o În brațe și sărutând-o, Ghiță fierbea În el de gelozie, rănit În mândria lui de soț. Pe la han treceau mai des jandarmii de la Ineu. Ghița Îi primea cu bucurie, Îi cinstea și nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din cauză că nu avea bani să cumpere niște porci care-i fuseseră furați; a doua oară a ucis ca să se mângâie pentru cel dintâi. Pentru el sângele cald e o boală care Îl apucă din când În când, e o adevărată plăcere. Lică Îi destăinuie lui Ghiță că principiul lui călăuzitor este acela că un om poate fi stăpânit, dacă-i descoperi slăbiciunile, iar cea mai periculoasă este slăbiciunea pentru femei, mai ales pentru una singură. Aluzia lui Lică era clară, ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pământului din haos etc și din acest monolog nervos se desprinde Încetul cu Încetul o viață sufletească, indeterminată dar reală, un soi de simfonie intelectuală, care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se Întrețes, care te incită prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice.” Stările de conștiință legate de război, precum și personajele legate de luptele propriu-zise, schițate de poetul Camil Petrescu În „Ciclul morții”, sunt reluate, la o dimensiune amplă În romanul „Ultima noapte de dragoste, Întâia noapte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
distinctă de caracter. Ironia lui Moromete nu este Însă răutăcioasă. El are de cele mai multe ori un suflet curat, apare ca un om drept, nevinovat de ceva anume, mai curând el este o victimă a propriei sale comportări. Are Însă o plăcere deosebită de a se distra și amuza pe seama celor care Își ies din fire, nu se pot Înfrâna În gesturile lor. Nu-i scapă din sfera ironiei scurtimea de minte, zăpăceala, gesturile pripite. Un exemplu Îl constituie momentul pătrunderii În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din fiertură și scoate un răcnet sălbatic. La fel de calm, tatăl Îi Întinde botca plină cu apă: „Na, Paraschive, bea apă... Te-ai ars rău? Eu credeam că e rece.” Apoi, prefăcându-se uimit: „De unde să știu eu că arde?” Pentru plăcerea de a păcăli pe cineva, el este dispus să suporte chiar o pagubă și asta numai pentru a-i arăta cuiva că e netot. Așa Își bate joc de pofta de Îmbogățire a fiilor săi, lăsându-i să cumpere porumb
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este „un țăran filosof” dar, deopotrivă, și „un filosof țăran”. Chiar semenii lui Îl judecă astfel. Țugurlan, adversar ceva mai Înainte, Îl apreciază: „era sănătos, avea copii sănătoși, avea două loturi de pământ, era un om deștept care Îți făcea plăcere să stai cu el de vorbă... și pe lângă toate acestea mai era și un om bun...” Ilie Moromete Își găsește fericirea Într-o mulțumire filosofică elementară de „a-și ajunge lui Însuși cu ce avea.” Este poate o afirmare a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori purtat de o voință ocultă, Gavrilescu ajunge „la țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă. Nu reușește să treacă probele la care este supus și drept urmare, este nevoit să rătăcească printr-un labirint al obiectelor, pe care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În exclusivitate În favoarea intereselor personale ale pretinșilor candidați. Arta literară a dramaturgului atinge În aceste pagini o cotă valorică excepțională. Discursul lui Cațavencu este Întrerupt de către Trahanache pentru a anunța numele candidatului. Știind că el va fi, Cațavencu acceptă cu plăcere, dar rămâne trăsnit când „prezidentul” pronunță un nume necunoscut, cel al lui Agamemnon Dandanache. Cațavencu face scandal, dar oamenii lui Pristanda, la ordinul lui Tipătescu, Îl temperează. Întrunirea publică se Încheie cu huiduieli. Conflictul se stinge Într-un anumit fel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
corupte, meschine, perfide, folosind, În principal, sarcasmul. De aceea, spectatorii, cititorii iubesc la rândul lor personajele lui Caragiale, deși unele sunt de-a dreptul grotești (Agamemnon Dandanache), ba chiar, multe dintre replicile lor sunt rostite și astăzi cu veselie și plăcere, Întrucât ele nu și-au pierdut deloc vigoarea. Modalitati artistice de caracterizare Principalele mijloace artistice de caracterizare a personajelor sunt sursele comicului, foarte variate și sugestive În conturarea trăsăturilor, măiestria care-l individualizează pe Caragiale În Întreaga literatura română. Comedia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră”, „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”, „Un pedagog de școală nouă” etc. În unele nuvele, I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
consecutiv" în care România avea "cea mai dinamică economie din estul Europei"1000. În "Wall Street Journal" a apărut, în mai, un articol despre Mamaia, o stațiune românească de vacanță de pe litoralul Mării Negre, unde comuniștii "puteau gusta în voie din plăcerile barurilor de noapte, ale plimbărilor pe mare și ale recitalurilor de operă", fără teama de a aluneca în "moravurile capitalismului"1001. Tonul acestor articole indica o schimbare, chiar dacă nesemnificativă, a modului în care România era receptată de către Statele Unite. Oamenii de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să răspundă Moscovei printr-o "înțepătură" și acceptă invitația pe care i-o făcuse mai demult Ceaușescu de a vizita Bucureștiul 1313. Pe 9 iunie, îi comunică ideea lui Bob Haldeman, șeful său de la Personal 1314. Președintele își amintea cu plăcere de primirea călduroasă de care avusese parte cu ocazia vizitei sale în România, din 1967. Vestea a ajuns și la urechile reprezentanților Administrației, însă puțini erau cei ce aderau la ideea președintelui. Departamentul de Stat era categoric împotriva vizitei în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Flanigan s-a întîlnit din nou cu Mills și s-a interesat de stadiul proiectului de lege comercială și de posibilitatea acordării "Clauzei" Uniunii Sovietice. Mills a rămas, însă, ferm pe poziție. Dacă președintele îl solicita telefonic, el fixa cu plăcere audierile în jurul datei de 30 aprilie, după ce Congresul și-ar fi reluat lucrările. Problema "Clauzei națiunii celei mai favorizate" era mai complicată. Pe Mills îl preocupau taxele sovietice pentru vizele de emigrare. Flanigan a încercat să schimbe centrul de greutate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]