3,598 matches
-
mergem. IV De când ieșise din spital și revenise la regiment, atmosfera apăsătoare care cuprinsese Bucureștiul de la începutul bombardamentelor anglo-americane l-a făcut pe Marius să regrete frontul. Acolo prea puțin s-a gândit la moarte, în focul încleștărilor pericolul te îmbată ca un pahar de șampanie băut pe stomacul gol, instinctul de conservare aproape că dispare pentru că nu ai de ales decât între luptă și moarte. Dar aici, într-o aparentă stare de acalmie, mult mai înnebunitoare decât cea mai intensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cotlon al memoriei, răsare chipul lui Valentin Papadopol. Tocmai luaseră bacalaureatul și sărbătoreau fericitul eveniment în fața primului lor Cointreau. Ridicase paharul la buze, dar Vali nu-l lăsase să dea pe gât băutura. "Bea măi cu dreapta, că altfel te îmbeți!" îi spusese el, cu zâmbetul lui fin. Izbucniseră în râs atunci ca de o glumă bună și toată seară băuseră cu mâna stângă, curioși să vadă dacă superstiția vehiculată printre stâlpii cafenelelor avea un sâmbure de adevăr. De îmbătat nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
te îmbeți!" îi spusese el, cu zâmbetul lui fin. Izbucniseră în râs atunci ca de o glumă bună și toată seară băuseră cu mâna stângă, curioși să vadă dacă superstiția vehiculată printre stâlpii cafenelelor avea un sâmbure de adevăr. De îmbătat nu se îmbătaseră, adevărul că nici nu consumaseră prea mult, în schimb a doua zi se treziseră cu o groaznică durere de cap. Ținând în palma mâinii stângi gâtul sticlei, Marius face gestul de a da noroc cu cineva nevăzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
spusese el, cu zâmbetul lui fin. Izbucniseră în râs atunci ca de o glumă bună și toată seară băuseră cu mâna stângă, curioși să vadă dacă superstiția vehiculată printre stâlpii cafenelelor avea un sâmbure de adevăr. De îmbătat nu se îmbătaseră, adevărul că nici nu consumaseră prea mult, în schimb a doua zi se treziseră cu o groaznică durere de cap. Ținând în palma mâinii stângi gâtul sticlei, Marius face gestul de a da noroc cu cineva nevăzut. Dragă prietene, sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
doua zi se treziseră cu o groaznică durere de cap. Ținând în palma mâinii stângi gâtul sticlei, Marius face gestul de a da noroc cu cineva nevăzut. Dragă prietene, sper să ai dreptate! Vreau ca în noaptea asta să mă îmbăt ca un porc și fie ca virtutea să se încline în fața viciului dacă asta îmi aduce uitarea! Speranță deșartă. Adoarme cu greu, abia spre dimineață. Se trezește brusc din somnul greu cu gura năclăită și amară, având mintea încă sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
iubesc! Te iubesc! Eu nu mai știam ce să spun, căci dumnezeirea clipei Îmi buimăcise mintea, și În timp ce ridicîndu-se În picioare Începu cu adevărat să-și lepede puținele haine de pe ea lăsîndu-le să cadă pe moalele covor persan, eu mă Îmbătam la statura ei pe care, mutînd-o acum din Întîia clipă a lumii, o atribuiam artei antice și În momentul acela simții, mutat sub lumina lumii eline, adierea brizelor egee. Rămaserăm În amurgul acela fantastic pînă cînd Înserarea intră În Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
zice: " Ia stați oameni buni! Voi plătiți profesori cari nici vă învață copiii, nici carte știu; plătiți judecători nedrepți și administratori cari vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă amețesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toți poruncesc, și nimeni n-ascultă. Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creîndu-și locuri și locușoare, deputății, primării, comisii și multe altele pe care voi le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care facem progrese zilnice, nu sânt decât rezultatul organizației noastre de pîn-acuma, nepotrivită nici cu firea, nici cu gradul de dezvoltare morală, intelectuală și economică a poporului nostru. {EminescuOpX 319} Românii sânt din nenorocire, un popor deprins a se îmbăta cu vorbe goale, a se amăgi cu forme deșarte, a crede că o circulară ministerială, numai prin faptul că a înregistrat patrioticește nevoile publice, le-a și înlăturat, că cu un discurs democratic se poate tămădui de mizeria lui economică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atâtea vorbe și necaz? Ce folos? Cu toate panglicele de fraze turnate în coloanele "Presei", el, Centrul așa rămâne ― mic mititel. Și așa și este Centrul și nici nu poate fi altfel. În zadar marele om de stat caută să îmbete lumea cu apă rece. Publicul nostru în scurt timp a făcut de multe ori trista experiență a acestui fel de îmbătare gratuită; astăzi, ca să întrebuințăm o expresie banală, un lieu comun, deși încă tânăr în viața constituțională, este din nenorocire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mi, Doamne, o stăpânire aspră și dreaptă, ca să mă scape [de] cei ce mă iubesc în gura mare! " Atunci când coconașii, unii flămânzi și alții îmbuibați, au venit cu "libertatea" și cu "fasoanele" de prin țările străine și au început să îmbete lumea cu vorbe frumoase, erau atunci oameni cu greutate și cu pricepere, care cunoșteau țara, obiceiurile și nevoile ei și care ne ziceau să nu prea grăbim cu "libertățile" și cu primirea așezămintelor străine, pentru ca nu cumva să ne pară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pom, abia atunci ați devenit ființe vii, ce dracu era de făcut în Eden de dimineața și până seara? Fără noi Dumnezeu s-ar plictisi, așa se mai distrează și el văzând cum unii îl înjură, alții ucid, alții se îmbată ca porcii și grohăiesc... Crezi că îi pedepsește pe cei care îl sfidează? Sau crezi că îi ocrotește pe cei care îl iubesc? Am optsprezece ani, dar am văzut destule ca să-mi dau seama că Dumnezeu, dacă există, nu răsplătește
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ești un destrăbălat, aici vin numai cei care au ceva pe suflet, o durere, o singurătate care îi chinuie, un vis care a fost sfărâmat; vei găsi ceea ce n-ai crezut că poate fi găsit, cu condiția să nu te îmbeți și să începi să urli, sau să arunci cu paharele în pereți... Mă uitai în jur. În timp ce Puloș vorbea ceva în șoaptă cu această femeie și chiar așa era, nimeni nu striga, nu cânta ca la beție, nimeni nu vorbea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de subtilități, cum făceau cei dintâi, și platoșa încă subțire, totuși platoșă, care le acoperea gândirea secretă (aveam să-mi dau seama curând că aveau o astfel de gîndire) sporea sensul cuvintelor obișnuite. Când Puloș spuse: ce părere aveți, ne îmbătăm?, ceilalți reflectară, apoi când Asanache răspunse, hai să ne îmbătăm, eu izbucnii în râs, fiindcă un humor irezistibil dar și involuntar țâșnea din patetismul lui sumbru. Distincția cu care Szekely spunea anecdote deșucheate și fără un surâs făcea mai mult
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
totuși platoșă, care le acoperea gândirea secretă (aveam să-mi dau seama curând că aveau o astfel de gîndire) sporea sensul cuvintelor obișnuite. Când Puloș spuse: ce părere aveți, ne îmbătăm?, ceilalți reflectară, apoi când Asanache răspunse, hai să ne îmbătăm, eu izbucnii în râs, fiindcă un humor irezistibil dar și involuntar țâșnea din patetismul lui sumbru. Distincția cu care Szekely spunea anecdote deșucheate și fără un surâs făcea mai mult decât aroganța neacoperită de nimic a celor care ar fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
patetismul lui sumbru. Distincția cu care Szekely spunea anecdote deșucheate și fără un surâs făcea mai mult decât aroganța neacoperită de nimic a celor care ar fi vrut ca eu să fiu în grupul lor un simplu figurant. S-au îmbătat, dar pe mine m-au prevenit că o să-mi facă rău și mi-au spus: "Nu-ți mai turnăm, să nu ne înjuri pe urmă". Și mi-au luat paharul din față. Știau, deci, erau mai mari ca mine cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era un om prea bun, prea iertător, când, voinic cum era, putea să-i facă pe toți pilaf), pe Szekely să închine într-un stil voit bombastic în cinstea domnișoarei Nineta Romulus, care, deși bea ca și ei, nu se îmbăta deloc, spre nedumerirea mea totală. "Odată, continuă Puloș după un timp, m-am încurcat cu o farmacistă din Costești care prima oară când ne-am pomenit desbrăcați în odaia ei, a spus că, nu, nu, nu se poate, ea nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reveni, o apucai de umeri, o întinsei în iarbă și îl regăsii într-o sărutare care ne sufocă pe amândoi. Un miros de viorele emana din ea sau dimprejur și o dorință inexorabilă de a fi în ființa ei mă îmbăta. Trăisem cu două fete, care erau acum uitate, aveam acum în brațe o femeie, o muiere al cărei corp îmi lua mințile. Începui să trag furios de rufăria ei intimă. O clipă avusei senzația că ea se împotrivea, doar o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fără frică, tăcea milc, chiar dacă îi era înjurată muierea, care se afla de față... Trăise cu vreo două care ținuseră la el, a treia însă îi venise de hac, semăna eu el, și pe ea o iubea mai mult. Se îmbăta el, se îmbăta și ea. O înșela el, îl înșela și ea. Dădea în ea, asta îl pocnea și ea cu ce nimerea, în moalele capului... M-a trimis tata să împrumut de la ei o teslă sau niște holțșuruburi. I-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
milc, chiar dacă îi era înjurată muierea, care se afla de față... Trăise cu vreo două care ținuseră la el, a treia însă îi venise de hac, semăna eu el, și pe ea o iubea mai mult. Se îmbăta el, se îmbăta și ea. O înșela el, îl înșela și ea. Dădea în ea, asta îl pocnea și ea cu ce nimerea, în moalele capului... M-a trimis tata să împrumut de la ei o teslă sau niște holțșuruburi. I-am găsit la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dat o lovitură formidabilă!" Grasul Calistrat urlă, gîjîind: "Patroane, o să te încoronăm împărat al șobolanilor, adică nu, jjj, râse el, o să te denumim Costaichie Bacaloglu Șobolanicus! N-am ce să-ți fac, ești genial, te pup în... azi o să mă îmbăt, o să-mi regulez nevasta, o să-mi bat copiii..." Bacaloglu rânji cu capul pe spate și burta înainte: ha, he! Asculta elogiile cu un scepticism pe jumătate scîrbit: erau elogii, îi plăceau, dar știa el câte parale fac... Famenul arăta o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
radio, în loc să-i lase în pace să descopere singuri ceea ce i-ar încînta să facă. Ideea din subtext era, desigur, grijulie, nu cumva omul fără timp liber organizat să facă vreo prostie, să agațe vreo fată pe stradă, să se îmbete sau să facă scandal. Aici e temerea: perfecta organizare a vieții omului de mâine, cu diminuarea puterii imaginative și dispariția artelor. De pe acum muzica simfonică a părăsit armonia și excelează în disarmonie, producând asupra ascultătorului nu vechea magie, ci o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ne lasă in frig și fără apă caldă -, îmi scria în paranteze această femeie care nu era o timidă ca fiică-sa, să nu-mi poată spune toate acestea prin viu grai, dacă nu-i dăm toți câte ceva să se îmbete, continua ea, n-avem nici o șansă să-l convingem să se țină de treabă, partea dv. 2 lei, cu toate că ar fi trebuit demult dat afară acest Costică, gândeam eu, fiindcă bacșișul nu ajuta la nimic, ba mai rău, abia atunci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gravă? Te pomenești că... Dar iat-o că vine spre mine... Ba nu, m-a văzut și nu vine, aleargă... Și ne îmbrățișam în plină stradă și îi simțeam, lipit de al meu, obrazul dulce, ud de ploaie, și mă îmbăta mirosul părului ei, și îmi părea fierbinte răceala urechilor si freamătul întregii ei ființe... o imensă tăcere voluptuoasă... O pace adâncă îmi inunda sufletul... V Abia în preajma Anului nou ploile și vântul se transformară în viscol și orașul fu acoperit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
n-o să-mi facă o surpriză rea. Și dacă totuși? O să vedem, fiindcă o surpriză totală și rea, adică tăcerea, nu pot să concep. Mă spălai îndelung și apa fierbinte (iată, cine spunea că de Revelion caloriferistul nostru o să se îmbete și o să ne lase fără căldură și apă caldă? trebuie să-i dăm și lui un bacșiș mai gras!), apa fierbinte, ca să zic așa, mă răcori, simțind că alături de seninătatea mea încrezătoare apăruse și o nepăsare senină. Important e, gândii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era vorba!... "Hă, hă, hă... făcu marele Vasile. Și iar, hă, hă, hă..." Mă întorsei acasă reconfortat. Zăpada înghețase și trosnea sub picioare. O lună de o albeață halucinantă lumina dinspre dealuri străzile orașului tăcut. Aerul rece și proaspăt mă îmbăta ca de o bucurie rară și secretă, iar eu știam ce e: deliciul vicios al singurătății! Aveam să ajung în odaia mea, să mă așez la planșeta albă și să lucrez relaxat până în zori. Eram liber, bogat, fără datorii, cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]