6,582 matches
-
pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv, concretizat prin emiterea de ipoteze pornind de la observarea realității, este ineficient: el va pune în evidență legi, însă nu va genera teorii. Teoria presupune îmbinarea inducției cu deducția, pornind de la o idee novatoare, care ar trebui să se refere, sub o formă sau alta, la conexarea părților disparate din cadrul tabloului simplificat, în așa fel încât să se poată spune lucruri noi și relevante despre acel
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
lipsit de lumină electrică, iar această parte a blocului este denumită în proiect adăpost antiaerian. Mai sunt și alte probleme. Țevile de canalizare, apă rece sunt de plastic. Acest lucru n-ar deranja dacă țevile nu ar fi lipite pe la îmbinări cu un lipici de proastă calitate care a cedat, apa infiltrându-se în pereți. La reclamații s-a răspuns (citez): acesta este lipiciul pe care ni-l dă partidul. Dacă nu-ți place, reclamă-mă mai sus, dar o să ți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru mine întâlnirea cu Corneliu Georgescu. El, pe vremea aceea, era concentrat ca ofițer la un regiment de artilerie cu garnizoana în apropierea Clujului. A venit să mă vadă. Parcă niciodată de când l-am cunoscut, n-am observat mai bine îmbinarea perfectă dintre figura lui masivă de mocan din Poiana Sibiului cu aceea a luptătorului și a legionarului. De douăzeci de ani a stat mereu în fața furtunii și nu l a putut dezrădăcina nici o opintire de vânt Prigoana cu pierderea Căpitanului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe peretele din spatele lui. Părea un perete obișnuit, dar s-a deschis deodată. Doamne, câte enigme! A scos un dosar cu acte și a închis ușa. În momentul acela, a redevenit perete alb, obișnuit. Nu se vedea nici urmă de îmbinare. Am răsfoit cele șapte pagini pline de cifre și nu mi s-a părut nimic ieșit din comun. Erau cifre pur și simplu. — Trebuie să operez doar spălarea creierului, nu? Analogiile frecvente nu au cum să conducă la formarea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înalți de ambele părți, lăsându-ne impresia că or să ne strivească în orice clipă. Nu se mișca însă nimic. Liniștea era profundă. Parcă ne aflam pe fundul unei fântâni. Nu se auzea decât ecoul tălpilor noastre de cauciuc, la îmbinarea dintre pereți. Ridicam din când în când privirile fără să vreau. Acolo, printre Întunegri, mă așteptam parcă să văd stelele și luna. Dar nu se vedea nimic. Simțeam greutatea beznei care mă apăsa. Nici o adiere de aer proaspăt. Nici n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-au inspirat, raportându-se astfel la meleagurile încărcate de amintiri ale fiecăruia dintre privitori. Descrierea peisajului este pudică, nimic
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-au inspirat, raportându-se astfel la meleagurile încărcate de amintiri ale fiecăruia dintre privitori. Descrierea peisajului este pudică, nimic
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
stricte, destine. Romanul Baraj (1985) este mai puțin istoria unui șantier în care se ridică un mare obiectiv, cât îndeosebi aceea a paralelismului dintre construirea barajului și scrierea romanului, evenimente ce se interferează sub ochii cititorului, nu fără complicități ironice. Îmbinarea ironismului și a realismului este continuată și în Zodia berbecului (1987), roman care evocă la suprafață viața crescătorilor de oi, dar care profită substanțial de viziunea modernă asupra textului ca intersecție de texte. Stilistica motivului în proza literară (1981) este
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
se cere înființarea de teatre „populare”, cu un repertoriu de calitate, „naturalist și contemporan”. Literatura oferită gazetei provine în bună parte de la autori botoșăneni. Versuri dau Corneliu Botez, Râul Stavri, I. Păun-Pincio și A. Smelț. Tot Smelț scrie proza, reușită îmbinare de sentimentalism și ironie, alături de V. G. Morțun, Corneliu Botez și Victor Miclescu. Un W. S. traduce din Baudelaire (Une gravure fantastique, La Mort des amants), iar din Turgheniev se tălmăcește o nuvelă sub titlul Borșul. Poetul Dimitrie Anghel trimite
CUGETAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
ficțiune se observă la mulți gânditori și mulți doctrinari politici actuali. În ceea ce privește acest raport între ideal și real s-a ajuns a se fixa astăzi trei metode posibile la care eu mai adaug una, ca a patra metodă posibilă de îmbinare a idealului cu realitatea. Acest raport vine să fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin”. Poetul îl constrânge pe actor la discreție și la meditație neexhibată. Căci condiția poetului este una a limitei, „pe mal, la îmbinarea apelor”, încercând fără răgaz să „lege umbra de lumină”, sensibil la metamorfozele vieții omului și a naturii: „Vei pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
sensibilitate artistică, cu o viziune dramatic-polemică. „Prinț al imaginației”, așa cum s-a autodefinit, poetul s-a supus „caznei demonice” de a „mușca metafore” din sinele propriu. Universul poeziei se constituie din situații-limită, din disonanțe și sisteme de opoziții izbitoare, din îmbinarea firească a elogiului cu remarca polemică. Pe autor îl interesează nu atât lucrurile în sine, cât reacțiile, rezonanța la aceste lucruri, nu atât cauzele, cât efectele și aparențele generatoare de înțelesuri revelatoare. Pune un accent deosebit pe componenta imaginativ-rațională a
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin subtilul și sugestivul cromatism al imaginilor, precum și prin îmbinarea datelor realității cu pitorescul exotic și parfumul trecutului istoric. Oniricul, de factură romantică, are un rol predominant, totul desfășurându-se între vis și viață. În Remember, observa Perpessicius, plutește peste tot o „sete de taină și de mister” care stăpânește
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
imaginație, în mirajul călătoriilor, descrise într-un stil înmiresmat, cromatizat, cu o muzicalitate elaborată, seducătoare, cu metafore și comparații de o rară expresivitate, ce transpun sugestiv pitorescul exotic și istoric. C. a creat în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant cizelate cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică, ritmată de armonii interioare, desfășurându-se în cadențe, în largi perioade fluide, muzicale, cu prelungi acorduri. De la concretețea dură a argoului de mahala, naratorul urcă fără efort, cu
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
numai Caragiale, ca, de exemplu, Arta compoziției, Omul-spectacol, Arta monologului, Ipostaze ale eului. În I.L. Caragiale față cu kitschul, C. apare într-o nouă ipostază, individualizându-se nu numai prin apetența teoretică, dar și prin frecventarea tuturor artelor, degajarea stilistică, îmbinarea spiritului „științific” de odinioară cu unul subtextual ironic și în același timp delectabil. După ce definește fenomenul kitsch, pornind de la teoria lui Abraham Moles și după ce îl argumentează cu bogate ilustrări din artele plastice și literatură, autorul ajunge la Caragiale, a
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre Craiova cu dragoste (2001), Din însemnările unui ambasador român la Paris (2002) ș.a., recurge la îmbinarea însemnărilor zilnice despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții, București, 1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
în circumstanțe diferite de cele din care ele proveneau. Instituțiile nu au evoluat și nu evoluează organic conform cu situațiile reale din România. La aceasta se adaugă sistemul legislativ care suferă de incoerență, el fiind un fel de struțo-camilă, adică o îmbinare între dreptul românesc și dreptul comunitar-european. Valorile civilizației și culturii occidentale nu au fost impuse ci ele au pătruns sau au fost adoptate de români pe calea aculturației spontane, după cum aderarea la Uniunea Europeană a fost o opțiune exprimată de cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Citim asemenea descifrări și vedem în ceea ce ne înconjoară astăzi, aceleași bogății de altă dată, în care s-a manifestat satul preistoric, realizat de om, case făcute din copacii pădurilor, prelucrați cu finețe, din bârne puse la locul lor, cu îmbinări ingenioase, cu podele la case și pereții acoperiți cu lut bătătorit, iar tavanele realizate fie din lemn, fie din același lut, ca și podelele, case mari, acoperite cu stuf, cum mai sunt și astăzi casele tradiționale, dar foarte călduroase iarna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obiectelor aflate în muzee, unde întâlnim expuse exemplare absolut deosebite: vase de ceramică și obiecte lucrate de ei cu o ingeniozitate care lipsește multor artiști în zilele noastre. Ei știau să facă în lemn și în ceramică sau în metal îmbinările cele mai sofisticate, iar lucrul lor realizat în os depășește închipuirile noastre. Aceasta înseamnă că ei știau să gândească, pentru că aveau timp pentru aceasta. Devine total lipsit de suport clișeul care ne-a tot fost oferit, al omului preistoric, primitiv
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deturnarea și o astfel de strategie recurge la artificiile podoabei, ale măștii, ale estetizării și ale unei arhitecturi frumoase. Casa care primește, spațiul arhitectural, constituie metafore ale trupului și explorarea labirintului casei este asemeni celei a trupului dorit, fiindcă prin îmbinarea camerelor, a tapiseriilor și tablourilor sale, prin mobilarea și stilul său ea dă o imagine a acestuia. De aceea există construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e vorba de palatele magicienei, de castelul unei prințese sau de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al lui Vivant Denon este o astfel de victimă: "am fost mirat, încântat, nu mai știu ce s-a întâmplat cu mine și am început cu adevărat să cred că e o vrajă"230. Efectul paradoxal al unei astfel de îmbinări voluptoase este că te poți rătăci într-atât încât să confunzi mijloacele și scopul: "Mă cuprinse curiozitate: nu pe Doamna T... o doream acum, ci chiar cabinetul ei"231. Deliciile surprizei Strategiile ospitalității erotice vor să provoace surprinderea într-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Coran) pentru credință lor că se constituie identitar ca popor ales, musulmanii opunându-se mai ales "drepturilor pe care evreii consideră că le au față de teritoriul sfânt".280 Jihadul,281 apărut în secolul al VIII-lea, a încercat printr-o îmbinare a religiei cu politica să atragă atenția asupra concepțiilor universaliste ale doctrinei islamiste, împărțind lumea în Dar-al-Islam282 (Casă Islamului) și Dar-al Harb283 (Casă Războiului). Conform doctrinei Jihadului islamul trebuia să fie prezent peste tot in lume, atât ca dogmatica
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
roșu, 2001, p. 142). Semnificația de bază a conceptului de strategie este aceea a modului în care se combină metodele între ele, metodele cu mijloacele de învățare dar și cu formele de organizare a activității. Strategia desemnează „modul optim de îmbinare a metodelor de învățare cu mijloacele și formele de organizare a activității didactice” (Cerghit I., Curs de pedagogie, 1988). Autorii în domeniu consideră strategia evaluativă ca pe un demers prealabil și orientativ, deosebit de important însă prin el însuși în
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
toate tipurile de competențe și toate conținuturile. Așadar, ele nu pot furniza un tablou cuprinzător, integral al schimbărilor și rezultatelor elevilor. Urmărirea și verificarea cât mai complexă a realizării obiectivelor vizate în procesul de instruire și educație se obțin prin îmbinarea diferitelor metode, tehnici și instrumente de evaluare și prin folosirea, celei mai potrivite. Metode de evaluare: 1. Metode tradiționale de evaluare; 2. Metode moderne de evaluare. Trebuie să avem în vedere remarca profesorului loan Cerghit care afirmă că „nu tot
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
îmbogățirea activității de învățare, realizată în clasă, prin lecții. 2. Proiecte cu caracter socio-cultural, desfășurate în afara orelor de clasă. Punctul de plecare în realizarea unui proiect este o temă de cercetare bine precizată și care urmează să fie realizată prin îmbinarea cunoștințelor teoretice cu activitatea practică. El poate lua forme variate în funcție de natura activității, de gradul de complexitate a temei, de vârsta școlară. Folosirea proiectului ca metodă de evaluare are avantajul că pune subiectul într-o situație autentică de cercetare și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]