48,029 matches
-
de vedere politic în multe state suverane separate datorită mijloacelor de comunicație oferite de natură, care erau foarte bune în raport cu condițiile existente în era premecanizării; astfel, curentul fluviului Nil și vântul de nord, ce sufla în mod precumpănitor, au acționat împreună în Egipt pentru a înlesni unificarea politică a țării, de la bază cataractei întâi până la gurile Deltei.13 Chină, a cărei civilizație renumită este tributara tot unor cursuri de apă, de-a lungul cărora s-au dezvoltat marile orașe, cu ocazia
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
era membru nici în Pactul de la Varșovia, nici în CAER, într-o perioadă în care URSS dorea să elimine relațiile bilaterale.160 2.4.3. Dimensiunea negocierilor Dorința manifestată de către cele două state vecine RPR și RPFI de a realiza împreună un obiectiv situat pe granița comună dintre ele dovedește faptul că în mintea oamenilor aflați la conducerea celor două state se conturase ideea posibilității utilizării în comun a potențialului natural foarte favorabil oferit de fluviul Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cu caracter social-politic. Chiar și continuitatea negocierilor a fost întreruptă de acest eveniment, din iulie 1958, până în aprilie 1959 neavând loc nicio sesiune a Comisiei Mixte. Interesele din câmpul economic pe care ambele state le aveau posibilitatea de a produce împreună un obiectiv ce urma să asigure producția de energie electrică atât de necesară industrializării pe care doreau să o promoveze precum și flexibilitatea de care s-a dat dovadă, căutând să se justifice faptul că realizarea obiectivului nu însemnă adoptarea de către
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Walton și McKersie au făcut o distincție clară între negocierea distributiva, în care părțile se află în conflict și încearcă să obțină cea mai mare parte din ceea ce este de împărțit, si negocierea integrativa,255 în care părțile pot crește împreună beneficiul disponibil pentru amândouă,256 cu ocazia întâlnirii de la București din iunie 1956 între delegațiile RPR și RPFI s-a făcut referire la dorința acestor țări de a înlătura prin eforturi comune tulburările anterioare dintre ele, o soluție pentru aceasta
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în negociere, facilitează stabilirea unor relații de încredere între părți, care contribuie apoi la dezvoltarea unei bogate comunicări, nesupusa unor constrângeri, care asigură în final succesul negocierilor în cauză. Pe de o parte, principiul egalității părților care urmau să construiască împreună Sistemul de la Porțile de Fier și să se angajeze într-un efort comun reiese și din analiza mărimii populațiilor, care erau aproape egale în cele două țări (România avea în jur de 20 000 000 locuitori, la fel si Iugoslavia
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
suprafețe erau aproape identice (RPR 237 500 kmp, iar RPFI 225 804 kmp). Fiecare țară putea vedea cealaltă țară că pe o corespondență de capacitate egală de care avea nevoie în vederea construirii obiectivului, pe care apoi urmau să-l exploateze împreună într-o manieră simetrica. Pe de altă parte și privit sub alt unghi, principiul egalității părților în timpul negocierilor româno-iugoslave, precum și în timpul realizării și construcției Sistemului este evidențiat de mai multe aspecte, dintre care prezint câteva mai jos. Astfel: În timpul strângerii
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Moscova, Tito vizitează capitala URSS, stabilește relațiile de partid între UCI și PCUS, si, la întoarcere, se oprește la București, eveniment semnalat de presa centrală. Și cum negocierile sunt potrivite atunci când privesc un nou rezultat ce poate fi obținut doar împreună,265 Declarația Comună din 26 iunie 1956 avea să marcheze angajarea în mod public a celor două state în direcția prospectării celei mai favorabile posibilități de utilizare în comun a apelor Dunării în sectorul Porților de Fier, aceasta fiind în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
existat niciodată o stare de război, iar în perioada vieții lui Stalin, acesta era cel care caută prin diverse mijloace, inclusiv propagandistice, să îndrepte opinia publică românească împotriva lui Tito. Afirmarea publică a dorinței celor două state de a construi împreună obiectivul de pe Dunăre avea scopul de a mobiliza opinia publică din cele două state în direcția dezvoltării legăturilor de colaborare bilaterală. După Declarația de la București din iunie 1956, procesul se îndreaptă spre fază căutării formulei care să satisfacă toate părțile
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fiind un proces al alegerii comune influențează atât tacticile participanților, cât și procedurile la care acestea recurg.266 Criteriile de evaluare și interesele participanților sunt cele care vor reține atenția celor implicați în negociere. Iar necesitatea participanților de a studia împreună determina procesul de negociere să devină unul al cercetării în comun.267 O trăsătură a negocierilor privite prin prisma căutării în comun a celui mai bun rezultat este cea a diviziunii echipei de negociere în două subechipe: un grup de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dovadă mai trebuie adusă pentru a demonstra că între cele două state vecine existau relații de încredere și bună vecinătate, din moment ce s-au demarat în comun studiile și cercetările, dar mai ales din moment ce s-au început lucrările pentru a realiza împreună acel "uriaș", menit a fi stavila Dunării, "pe umerii căruia" trecea șoseaua ce asigură legătură directă între cele două națiuni și a cărui "inima" pompă energia necesară industriei, ținând seama că ambele state doreau să pășească pe calea industrializării? Aceste
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Croitoru știu că zăbovești destul. Ca să nu mai zic nimic de nepricopsitul de frate-tău. M-oi fi zbârcind eu la mânie, da' măcar cât un șip de rachiu tot mai prețuiesc. Ia hai, bărbățele... (îl ia de după gât, ies împreună) Tabloul 3 (Din nou acasă la Dănilă.) SMARANDA (din casă): Vasilică, n-auzi? Unde mi-ai intrat? VASILICĂ (vine din spatele casei): Aici-s, mămucă. SMARANDA: D-apoi că mi s-o știrit gâtul de când te strig. Unde mi-ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
proțapul (ridică proțapul) și să ne cam ducem. Iaca, dealu-i ici, iar dincolo-i casa. Acu' am plecat, acu' am și ajuns. Hai, ia-o ușurel pe coastă. (Așteaptă o clipă) Nu vrei, da? Hai să te ajut. Hai împreună, până-i învăța drumul. (Trage carul) Așa, încetișor... (Carul pornește spre culise) Hei, unde-o iei înapoi? Na, că mă trage spre râpă! Stăi, bre, așa ne-a fost vorba? (Trage înapoi carul, se oprește, lasă proțapul jos) Asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a merge, n-ai să poți dormi dumneata liniștit? DĂNILĂ: Iaca, bre! Se vede treaba că te-ai sculat anapoda astăzi și ești cu harțag. Atunci oi veni pe aici mai încolo pentru negustoria pe care gândeam s-o facem împreună. MARCU: Bre Dănilă, pe mine să nu mă-vălui cu vorbe și cu meșterșuguri, că n-am îmbătrânit degeaba la tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie, iară sculatul vine după dormit. Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nou ținuta, își răsucește mustața): Așa, așa. Jupâniță Liana, mie mi-ar fi drag să mai stăm de vorbă și altcum decât venind aici cu sarsanaua după tain. Mi-ar fi în cinste să ne preumblăm din când în când împreună, dacă nu-i cu supărare. Eu, neavând a da samă de ce fac celor de lângă mine, pot găsi vreme oricând pentru domnia ta. Iaca, s-apropie iarmarocul cel mare, te-aș duce la comèdii, te-aș da în lanțuri... LIANA: Își mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
una ca asta, Sisoe? Te-ai așezat, joacă! Zi mai repede: porumb ori fasole? SISOE (cu lehamite): Porumb. HABACUC: Bun, ia porumbul! Mută sfinția ta primul. (Sisoe se uită pierdut la boabe) Ori poate te temi să nu fim văzuți împreună... Că se uită unii chiorâș la mine, ca la unul ce-am fost prooroc la zilele mele și știu să ghicesc în palmă... SISOE: Nu mi-i mie de asta... HABACUC: Atunci ce facem? Jucăm țintar, sau de ce ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
orice gură! HABACUC (ironic): Se poate, cum nu? S-au mai văzut de-acestea în vremile cele vechi. SISOE: Iară sfințiile voastre, dacă vreți a-mi ține tovărășie cât m-oi pregăti de cale lungă, bucuros voi fi să înălțăm împreună cântări potrivite acestui ceas cum n-a mai fost altul. PAFNUTIE: Eu n-oi putea, că trebuie să-mi umblu binecredincioșii... Face semn delor trei, care se ridică și pornesc în urma lui.) FARNACHIE: Eu am a-l găsi pe fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pare rău că trebuie să ne despărțim. MICUL PRINȚ: Ei, după ce o să-și treacă părerea de rău știi, părerea de rău întotdeauna trece -, vei fi fericit că m-ai cunoscut. Vom rămâne mereu prieteni. Îți va fi dor să râdem împreună. Și vei deschide uneori fereastra, așa, numai de drag, iar prietenii tăi se vor mira văzându-te că râzi de câte ori te uiți, seara, la cer. Atunci tu ai să le spui: Da, întotdeauna stelele mă fac să râd!" Ei vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
insesizabile. Dar ceea ce se pierde privind lucrurile din imediata apropiere, pe suprafețe mici, se câștigă, în schimb, dacă facem câțiva pași îndărăt și încercăm să prindem întregul. Aceasta și e, de fapt, cea mai potrivită opțiune de lectură - pentru că, citite împreună, ca fragmente ale unei singure cărți, textele lui Sorin Stoica reușesc să creeze un puternic efect de intensitate. Dezordinea narativă (aglomerarea detaliilor, fără nicio intenție de organizare superioară, geometrică) camuflează, în fond, planul unei compoziții de cu totul altă natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
poate ca fiul ei să crească. Cretinopat. Acesta e cuvântul care revine mereu când încearcă să descrie perioada aia. Revelionul, când se uitau toată noaptea la televizor. Afară de discuțiile la telefon de la miezul nopții, când sunau rudele de pe la cabane, petreceau împreună, doar tatăl lui Călin declama cu vocea lui groasă că el a rămas la București, aici, cu familionul. Dintr-un fel de patriotism. Cineva trebuia să-i păzească și pe ai lui. Călin nu prea avea voie să se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Cati Tanti Cati e dactilografă într-o dugheană. Colegul de serviciu e un moșulică de vreo 75 de ani. Un bătrânel decrepit cu bască cu paratrăsnet. Putem bănui că au fost amanți. Măcar amanți platonici. De 35 de ani lucrează împreună. O familie organizațională. Pentru că azi, procesele identitare se transferă din comunitate în organizație. Așa am citit și cred că e adevărat. Gelos că el nu e băgat în seamă. Că ea e personaj principal. Cât timp am stat de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să apese. Ea n-a văzut probabil pe unde umblu io acolo. Până la urmă, a făcut ea sărăcuța ce-a făcut înăuntru, îi trăsesem perdelele alea ca să n-o vadă fi-miu, că chiar dacă atunci când erau mai mititei făceau baie împreună, acuma aveau 9 și 10 ani și deveniseră mai pudici. La un moment dat, văd că se deschide o ușă din aia și se revarsă vreun metru de clăbuc și-n el fi-mea care atunci avea și ea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
robinet, apă plată, sucuri. N-am să înțeleg niciodată de ce apa era mai scumpă decât sucurile. Mă rog. Ne bagă madam Gabi la metrou. N-oți fi proști să plătiți patru bilete. Luați câte un copil în față și treceți împreună. Galeriile Lafayette. De aicea să nu cumpărați nimic, e numai pentru vizitat. Nu luați nimic de pe centru. Prima dată ne-am luat camera video. Apoi am fost la Luvru, la Tuileries. La Luvru am stat o zi întreagă și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
2006, reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, În vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanțelor. Procedura de reorganizare presupune Întocmirea, aprobarea, implementarea și respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, Împreună sau separat: a) restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului; b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social; c) restrângerea activității prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului. Transferul Întreprinderii este, de fapt, o novație legală (subiectivă) a contractului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
singură primarul, așa ca la noi. Vă imaginați cât de greu suportă ei acest fapt, care dăinuie de câțiva anișori buni? Să nu fie de deochi. Terminându-și ideea, agronomul s-a ridicat. Vă mulțumesc mult pentru aceste clipe petrecute împreună. Rămân îndatorat. Dacă ar fi alte vremuri, lucrurile s-ar desfășura omenește și atunci aș avea posibilitatea să vă am oaspeți. Dar așa... Sperăm să se întoarcă vremurile bune, domnule inginer - și-a exprimat speranța învățătorul. Da, dar să nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
discuției, fețele celor prezenți exprimau îngrijorare, revoltă și teamă... La un timp, agronomul s-a ridicat. S-a făcut târziu, domnilor. Trebuie să plec, pentru a nu-mi îngrijora soția. Am să plec și eu, nașule. Noapte bună. Au ieșit împreună. La poarta agronomului s-au despărțit cu vorbe puține. Se vedea bine că peste oboseala zilei se așternuse și pâcla veștilor despre care au vorbit toată seara... Noaptea pusese stăpânire de multă vreme peste sat... Când Costăchel a ajuns la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]