3,512 matches
-
ales, sau prin tânărul poet dialectal Delamarina, mort precoce, remarcat de Maiorescu, născut Într-un sat la 2 km. de Lugoj, la Tapia, unde a avut loc la anul 101 prima mare bătălie a lui Traian cu oștile dacice. Solon, Înțeleptul grec, spunea că „patria este locul unde ți-ai petrecut tinerețea!”. Deci... „patria” mea este Banatul și orașul Lugoj, un oraș În care nu am fost invitat niciodată În calitatea mea de romancier; dar, citind splendida nuvelă thomasmanniană Tonio Kröger
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cultură românească, n-am prevăzut incompatibilitatea lui cu „Timpul” În care ne aflăm, iar acum sufăr dureros consecințele, cu prețul demnității și al sănătății pierdute În van... Nu pot să nu vă mulțumesc și pentru gândul pios atribuit bunului și Înțeleptului meu soț, care nu-și are Încă locul cuvenit În casa lui natală . La mulți ani!, cu toate cele bune, St. Lovinescu </citation> <citation author=”LOVINESCU Vasile ” loc="București" data =”12.I.72”> Stimate domnule Dimitriu, Îți trimit cu destulă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
eram, inconștienți, deoarece nu era vorba de curaj, ci pur și simplu de acea iluminare și energie pe care ți-o împrumută un vis. Vis insistent, tiranic, așa cum sunt unele vise ale unor adolescenți care iau în serios, împotriva sfaturilor înțelepților casei sau ai cetății, cărțile, cetățeni instinctivi ai orașului imaginar ce-și are prinții săi - un Cervantes, un Borges... Cărțile, lumea și ideile cuprinse în ele, preferându-le realității mediocre din jur, ideile eroilor lor care fac să pălească, care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
întrebările cele mai vechi, mai „simple”, dar și mai „misterioase”, aș zice „iraționale”, care i se pot pune unui cetățean, unui scriitor!... Ce te atrage mereu înapoi, spre pământul natal? Nașterea, strămoșii îngropați pe acel sol natal, tinerețea petrecută „acolo” (înțeleptul și legiuitorul Solon, întrebat de un potentat persan care e de fapt patria unui individ, a răspuns, uimitor, după părerea mea: „Locul unde ți-ai petrecut tinerețea!”Ă, spaima de străinătate? Toate acestea, e adevărat, dar când foametea și disperarea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-te cu un altimetru și cu un teodolit ajungi în vârf. I-aș recomanda mai degrabă candidatului la titlul de erou autosugestia dinamică. Ce-ar fi decis de Gaulle dacă, pe 17 iunie 1940, ar fi strâns un sfat al înțelepților în jurul lui? Multă vreme rămâneam ca înmărmurit, înainte de a le înțelege înțelepciunea profundă în fața iresponsabilității responsabililor noștri, a absenței oricărui "cântărind bine lucrurile", cu care se iau hotărâri vitale (și asta cu atât mai mult cu cât, în momentul acela
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și soarele. A îngenunchiat și s-a închinat: Astăzi, învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion Boureanu comis (6965-6972) Neagu comis (6974-6978) Ilea Huru comis (6979-6992) Grozea comis (6987-6992) Șandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost măcelăriți o mie de monahi (pentru unirea cu papa dela... contra unirii cu papa dela Roma) (Discurs al arhimandritului când se vorbește de ajutorul papei) A lăsat pe creștini să fie doborâți de păgâni! La Zografos, anul 895, Leon Înțeleptul a ridicat o mănăstire și zugravul a lucrat toți sfinții dar când a ajuns la Sf. Gheorghe nu-l putea zugrăvi. Tot își aducea aminte de frumoasa icoană a sfântului pe care o văzuse la muntele Sinai și nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păstreze scrisorile de amor. După ce a pierdut bătălia dela Ramillies, Ludovic XIV a exclamat: Se vede că Dumnezeu a uitat câte am făcut pentru dânsul! Om fără noroc într-adevăr: cade pe spate și-și rupe nasul. Am procedat ca înțelepții, când fac o prostie: mi-am amânat înțelepciunea pe altădată. Condorcet Ce trebuie să fie oratorul? Om onest, iscusit la cuvânt. (Quintilian) Sunt timpuri când retorii se silesc să înfrumusețeze ce-i urât și rău prin oponența frumosului și binelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tem de Domnul. Vers. 17: Cel ce slujește Domnului se va bucura de prietini, căci prietinii lui îi vor sămăna. Așteaptă în pace secerișul... Nebunului înțelepciunea i se pare piatră de moară; se grăbește s-o lepede. Dacă cunoști un înțelept, apropie-te ades de pragul casei lui. Nu semăna răul în brazdele nedreptății, ca să nu seceri de șapte ori pe atât (S.VII.3) Nu cere lui Dumnezeu să stăpânești asupra altora; nu cere Împăratului scaun de mărire. Nu te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1 O prefață, spun italienii, e la salsa del libro, adică sosul cărții. *1 Nu izgoniți artele agreabile. Conopida e bună, dar are rost și trandafirul. In propria venit et ii eum non receperunt. *1 Tăcerea nu e atât virtutea înțelepților cât spiritul neajutoraților. *1 Adesea cunoscuții nu sunt prieteni ci umbre: când e soare, apar; când e nour și furtună nu se mai văd. *1 Singurătatea, minunat și frumos lucru: e o plăcere să mărturisești asta cuiva. *1 Prinții aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
haiducul În muiere cu ciubucul. Cele mai scumpe pere Sunt cele ieftine. Cea mai plăcută înghițitură E cea dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi priește butoiul Nu bețivul. Magar hagiu tot magar rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-a, pag. 18, rândul al patrulea de jos, după cuvântul poeni: în sihlă se așezaseră sitarii, sosiți de la miază-zi. Ultimul rând Coborându-mă De văzut și ediția I-a * 28 Septembre. Zile calde, vizite, toamnă plină de regrete. * 6 Octobre. Înțeleptului de la India Radha Crishnan, salutări de la Dunăre și Carpați. Adă-ți aminte, R.C. sol al păcii, de prietinii tăi din Moldova. Lui Radha Cr. tablouri ale trecutului. Lui R.C. tablouri ale prezentului. * 20 Octobre. Mihail Sadoveanu vice preș. al Biroului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e o bună rânduială pentru un om care vrea să se deprindă a gândi. Ideile se dezvoltă și rodesc în meditație și tăcere, într-un fel de colocviu cu tine însuți. Opiniile bine raționate sunt un rezultat al desbaterilor intime. Înțeleptul după tradiția esoterismului care nu întrebuința cărți și opinii gata făcute, înțeleptul cugetă mult și vorbește puțin. Un neofit trebuie, în general, să se arate foarte rezervat față de profani. Orice prozelitism intempestiv îi este interzis. Adevărurile rău înțelese sunt ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a gândi. Ideile se dezvoltă și rodesc în meditație și tăcere, într-un fel de colocviu cu tine însuți. Opiniile bine raționate sunt un rezultat al desbaterilor intime. Înțeleptul după tradiția esoterismului care nu întrebuința cărți și opinii gata făcute, înțeleptul cugetă mult și vorbește puțin. Un neofit trebuie, în general, să se arate foarte rezervat față de profani. Orice prozelitism intempestiv îi este interzis. Adevărurile rău înțelese sunt ca otrăvurile medicinale greșit administrate. A fi înțeles rău de neinteligenți sau răuvoitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a rătăcit odată prin păduri, glăsuia o legendă populară, a dat peste o căsuță unde erau doi îngeri prefăcuți în moșnegi, iar acești doi moșnegi l-au învățat cum să trăiască în lume, cum să se poarte ca un înțelept”. După o lungă trecere de vreme de la venirea sa aici întâlni într-o zi în pădure o pasăre măiastră. „Pasărea l-a sfătuit să se întoarcă între oameni și Ștefan, luând îngăduința și blagoslovirea celor doi moșnegi, s-a înapoiat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bourul cu ținută de zeitate a apelor. Trei sunt „metodele” prin care fata domolește stihia zoomorfică: leagănul a cărui împletitură a „capturat” animalul, călărirea lui („compromis prin subordonare” în supunerea bestiei, dar și un indiciu sapiențial, fiindcă pe bivoli călăresc înțelepții) și cântecul cu valențe de descântec. Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă să protejeze țesătura pe care fata de măritat o face în leagăn: „Lin, mai lin cu ’notătura,/ Că mi-ș sminti cusătura” (Limanscoe - Odesa). Descântecul fetei a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unui poet să fie mai conturat pe pânza vremii, pe banerele epocii, pe afișele spaimei de a nu fi cunoscut de toată lumea...?! Ce treabă are lumea cu poezia? Exagerez anume, ca să fiu priceput. Poate că am uitat prea ușor îndemnul înțeleptului: devino ceea ce ești, dincolo de ceea ce te-ndeamnă și te cheamă cu voce de sirenă. Nu uita că mergând dinspre București spre Craiova și apoi spre Timișoara urmăm calea Occidentului. Doar nu era să fac drumul înapoi spre Est! Glumesc, desigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și am știut încă de atunci că e tot ce pot face mai bine. Lumea o înțeleg nu prin experiența ce mi se dă, ci prin natura minții mele informate de cărți și de gândirea celor mai curajoși dintre noi. Înțelepții au lăsat acolo dre pentru noi, atunci când tradiția orală nu a mai fost posibilă. Nu înseamnă că sunt mizantrop, îmi place omul, acest animal fără pene (Platon), dar omul e făcut să-și trădeze natura adevărată și aleargă orbit după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
artei? Cum se manifestă la tine această stare? Ce ai face nebunesc pentru artă? Cât pierde arta prin conformismul artistului care se raportează la social, la conveniențe? O veche cugetare spune că "Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înțeleptul cu prezentul". Tu, văd, mă pui la grea încercare. Nebunia în artă face și ea parte din prejudecata multora care, ratând, fie viața, fie opera, au dat-o, nu neapărat din voia lor, ci din cauza contextelor sociale în care trăiau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
extraordinară de trăire artistică, de valoare, pe care n-o poate da lumii un nebun, fie că se uită în trecut, ori un prost care crede că în viitor îi va fi mai bine și cu atât mai puțin un înțelept care trăiește leneș în prezent. Creația în sine ține de o stare aparte a vieții, a trăirii gândurilor care te animă să fii altcumva decât toți ceilalți. Nu creația în sine îl duce la nebunie pe un creator, ci viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau Împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un Înțelept ce era, a cumpărat pietre scumpe, lucruri care-i plăceau și-i trebuiau Împăratului și Înainte de Împlinirea timpului Învoit s-a Întors. Pe acesta l-a cinstit și l-a mărit că i s-a arătat credincios, iar pe celălalt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vânătorii. * Dacă iepurii ar avea pușcă, ogarii ar rămânea fără stăpâni. * De când spune adevărul, a început să-i crească nasul. * Săpând în stânga și-n dreapta, a făcut carieră. * Guvernanții își servesc poporul pe tavă. * Glumele nesărate sunt ca ciupercile necomestibile. * Înțelepții gândesc și după ce au fost decapitați. * Păsările migratoare au concurență: migratorii politici. * Cine sapă groapa altuia se numește gropar. * Descoperiri în lanț: găurile din bugetul statului. * Omul este cauza tuturor relelor. * Numai omul își ucide părinții și copiii. * Cea mai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu o poate lovi. * Bălăciți-vă în sufletul meu - vă veți îneca în propria mocirlă. * Cel mai periculos dușman e cel de lângă tine. * Căldura vine din sobă, nu dinafara ei. * Dacă lumea nu ar exista, nu aș exista nici eu. * Înțeleptul nu face ce vrea, ci ceea ce poate să facă. * Cruzimea este o reacție emoțională în stare primitivă. * Știm că existăm, dar nu ne cunoaștem menirea. * Dușmanii mei sunt propria mea operă. * Sunt unic numai dacă sunt conștient de aceasta. * Ca
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cuvintele sunt uneori fatale. * Unii sceptici sunt mai încrezători decât optimiștii. Starea meditativă nu trebuie confundată cu lenea, dar nici lenea cu meditația. * Euforia prelungită încețoșează rațiunea. * A sta unul lângă altul nu înseamnă întotdeauna a fi împreună. * Numai tăcerea înțeleptului e de aur. * Amintirile - păsări întoarse din țările calde. * Prima dragoste - pretext pentru următoarele. * Handicapul înțeleptului: nu poate dialoga cu proștii. * Primul copil: pofta vine iubind. * Cocoșul nu cântă pentru leneși. * Ceasul cu cuc nu este o pasăre mecanică: dar
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cu lenea, dar nici lenea cu meditația. * Euforia prelungită încețoșează rațiunea. * A sta unul lângă altul nu înseamnă întotdeauna a fi împreună. * Numai tăcerea înțeleptului e de aur. * Amintirile - păsări întoarse din țările calde. * Prima dragoste - pretext pentru următoarele. * Handicapul înțeleptului: nu poate dialoga cu proștii. * Primul copil: pofta vine iubind. * Cocoșul nu cântă pentru leneși. * Ceasul cu cuc nu este o pasăre mecanică: dar nici un deșteptător. * Zâmbetele false schimonosesc chipul. * Mirosul fin este o particularitate a intuiției, nu un merit
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]