4,058 matches
-
frații Barbărasă (4), Basoc (2), Ivan (3), Petroni (3), Popa (3), când entuziaști, aceștia organizau serbări la școală, seri de cântece și poezie, dar și acțiuni de strângerea spicelor pe ogoare. (Pârile și anonimele au dus la împrăștierea lor care încotro, părinții fiind aspru prigoniți de comuniști). Valul al doilea a însemnat prezența în prim-plan al tinerilor din familiile C. Balan (4), V. Chirilă, Gh. Chitic, Zaharică Dorin, Gh. Machidon (2), Vasile Marin (3), Oțel, Popa. Câțiva dintre aceștia au
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Parenti care îl precedase. Prin urmare, decreta din propria voință multe lucruri nepotrivite pentru Ordin. Într-adevăr, timp de șapte ani, împotriva Regulii, nu a ținut capitulul general, iar pe frații care i s-au împotrivit i-a împrăștiat care încotro. Frații, după ce s-au întrunit într-un consiliu, au stabilit de comun acord să aibă grijă de Ordin. În deciziile luate, au fost susținuți în primul rând de fratele Alexandru și fratele Ioan din La Rochelle, pe atunci maeștri la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
papei Grigore al IX-lea. Merita aceasta pe deplin, din cauza greșelilor pe care le comisese. Dar să începem cu acea bădărănie de care am amintit (p. 136-139). Fratele Elia avea obiceiul să vorbească în proverbe. Când guvernatorul l-a întrebat încotro mergea și cu ce scopuri, el a răspuns că era atras și mânat deopotrivă: era atras de împărat și mânat de papa care îl trimitea. În alte cuvinte, mergea de la un prieten la alt prieten. Răspunsul a fost considerat de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
deschise și alte texte, Humanitas, București, 1992. CORNEA Doina, Libertate?, Humanitas, București, 2002. COURTOIS, Stephane, Cartea neagră a comunismului, Humanitas, București 1997. CRISTEA, Radu Călin, Luntre și punte. Douăsprezece conversații despre tranziție, Colecția Odiseu, Paralela 45, Pitești 2010. DĂIANU Daniel, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste? Curente economice în pragul secolului, Polirom, Iași, 2000. DĂIANU Daniel, Pariul României. Economia noastră: reformă și integrare, Compania, București, 2004. DIACONESCU Ion, După revoluție, Nemira, București, 2003. DIMITRIU Adrian, Note de drum, Fundația ,,Constantin Titel Petrescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ceaușescu, Humanitas, București, 1994. VERDERY Katherine, Nationalism and national sentiment in post-socialism Romania, Duke University, Center for International Studies, Durham, N.C., 1993. VLĂSCEANU Lazăr, MIROIU Adrian, Democrația ca proces. Alegerile 2000, Trei, București, 2001. VLĂSCEANU Lazăr, Politică și dezvoltare. România încotro?, Trei, București, 2001. VOSGANIAN Varujan, Contradicții ale tranziției la economia de piață, Expert, București, 1994. VOSGANIAN Varujan, Mesajul Dreptei românești. Tradiție și modernitate, Nemira, București, 2002. ZUB Alexandru, Discurs istoric și tranziție, Institutul European, Iași, 1998. În seria Dezbateri contemporane
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Prin urmare, inacceptabilă (și estetic, și psihologic) nu e doar moartea savantului înșelat de femeie (s-au văzut cazuri), ci mai ales sinuciderea precipitată a femeii înseși, care, strânsă cu ușa și de amant, și de fiul răzbunător, nu știe încotro s-o apuce și-și zboară creierii cu revolverul folosit de soț în același scop. Am menționat deja că moartea femeii e anticipată de fapt, ca în tragedia clasică, de un eveniment anterior, petrecut în culise și readus în scenă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
însăși de Europa atrăgând clienți din Asia. Dacă Uniunea Europeană nu reușește cu adevărat să iși diversifice sursele de gaze naturale și petrol, atunci va fi nevoită să concureze cu alti clienți pentru resursele pe care acum Rusia nu ar avea încotro să le direcționeze în lipsă clientelei europene. Astfel, în momentul de față există o "dependența mutuala"4 a Rusiei față de UE și vice-versa, dar cu fiecare conducta construită între cei doi parteneri șansele că UE să caute alți furnizori se
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
se hrănesc decât cu sevă de plante. De acum încolo, trebuia să avem grijă să închidem geamurile și portierele bine. Era foarte cald, și o gură de aer proaspăt nu ne-ar fi făcut decât foarte bine, dar n-aveam încotro, trebuia să stăm închiși. Mai târziu ne-am dat seama că și țânțarii au anumite ore când se hrănesc așa că ne-am mai liniștit. Am mers pe diguri, n-aș putea să vă spun cât timp, în orice caz, curând
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
despre mașini și drumurile proaste din România; or mai fi ele și câteva drumuri mai bune, dar nu țin, pentru că au fost făcute prost și după o toamnă ploioasă și o iarnă bună devin ca celelalte; așa că șoferii n-au încotro și așteaptă, ca și noi toți ceilalți, vremuri mai bune. Vânătorii vorbesc numai la focurile de tabără, după partida de vânătoare, și din când în când, mai sunt trași de mânecă de tovarășii de tagmă, atunci când o fac prea de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că fiecare secundă scursă este încă o cărămidă în edificiul care se înalță sfidător și pe care cu litere monstruoase este gravat un singur cuvănt: Ratare. Dar, ratare a ce? Ce ratăm, aveam ceva către care să ne îndreptăm, știam încotro să mergem, aveam un scop de atins, unul prealabil? Aveam de ales între ce și ce? Și care sunt criteriile, pe acestea cum le mai alegem? Cine ni le indică? Pămăntul este în noi, ochii nu putem să nu-i
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
ațintim către cer. Visăm la orizont, la acel fericit mariaj a două lumi diferite și, aparent, indiferente una față de cealaltă, deși, mai mult decăt să bănuim, nu ne mărturisim certitudinea imposibilității acestei “uniuni”. Și totuși suntem! Ce e de făcut? Încotro să mergem? Către ce? Dumnezeu atunci cănd ne răspunde, nu-L auzim, nu-L înțelegem, sau ne pare nepotrivit. Suntem! Așa cum suntem, individ și comunitate, oglindindu-ne reciproc. E un fapt! Nu mai e nimic de făcut în acest sens
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
brutală a tuturor valorilor noastre tradiționale (dreptate, adevărul, binele...), distrugerea bruscă a tuturor reperelor. De aceea nebunul are nevoie de o lanternă aprinsă pentru a avansa: prăbușirea lui Dumnezeu a aruncat lumea în obscuritate (Ce să facem? Ce să credem? Încotro să mergem?). Întreaga istorie a umanității este astfel bulversată: pentru că reacția omului să fie pe măsura evenimentului, el va trebui să se depășească pe sine, să se redefinească, să se reinventeze”. Optzeci de ani mai tărziu, în 1961, Heidegger dă
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
văzut atâta zăpadă și ploaie, intrase în vorbă și Nicos, bărbatul ei. Ridică ochii și-l privi îndrăzneț drept în față; el la început zâmbi, apoi se roși și lăsă capul în jos. Îl cântărea din ochi și, nu avea încotro, trebuia să recunoască: era un tânăr frumos. Amintiri penibile îi făcură pielea găinii pe tot trupul și tresări ca scuturată de friguri. Nu erau amintiri ale minții, ale gândurilor, erau ale trupului, ale simțurilor, și privi cu ură spre celălalt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca de rășină, le arunca în foc și scuipa de fiecare dată de câte trei ori în flacăra albăstruie ce se ridica. — Doamne ferește, oprește-te, Zamfiro! Am terminat, sărut mâna. Plătește-mă să se împlinească. Marica aprecie că nu are încotro și scoase un galben turcesc. Zamfira îl apropie de lumina focului din sobă, îl privi admirativ. — Sărut mâna! — Mando, aprinde de la candelă lumânarea și lasă-mă cu Zamfira. Să stai la ușă, să auzi când te chem. Marica încercă să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnești și au ajuns la lac. S-au urcat într-o barcă mare ce era acolo și au așteptat până când s-au urcat și ei. Barca era grea, așa că Ștefan luă el vâslele. Bătrâna, ridicându-și brațul, a făcut semn încotro să vâslească. Când au ajuns pe celălalt mal, în pădure, femeile le-au arătat un stejar bătrân și le-au făcut semn să se așeze acolo. Ele au pornit în fugă prin pădure. Se vedeau în lumina lunii cum își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
boierii, că de trai bun s-au hiclenit. Să dea, că eu nu am de unde scoate atâta aur. Când vine războiul și urgia peste țară, boierii se unesc și fac scut domnului, când e pace și huzur o ia care încotro, se vând unii pe alții și toți pe domn, de parcă nu ar fi unsul lui Dumnezeu. Să plătească jupânii, să dea de greu și să le vină mintea la cap. Monologul voievodului continuă pe aceeași temă și, deși vorbele păreau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
jilțului în care stătuse, se sculă anevoie în picioare, își îndreptă oftând spinarea și cu un ton de superioritate jignită spuse: Am mai rămâne, fine, dar cum noi l-am adus pe dumnealui spătarul Mihai în sania noastră, n-avem încotro, plecarea lui însemnând și plecarea noastră. Dacă toată averea Bălașei trece asupra Măriuței nu mai avem ce să vorbim, doar că trebuie să faci către cocoană înscrisuri cum se cuvine, cum făcu și măria sa cu voi. Auzii că de câțiva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pași înapoi și făcu semn spre adunare că nu este în stare să-și facă meseria. Ceilalți trei călăi de teamă să nu le cadă și această execuție în sarcina lor, se retraseră până aproape de ieniceri. Văzând că nu are încotro, călăul de rând se apropie de condamnat și se aplecă să-i vadă fața. Se ridică și exclamă ca la o minune: — Doarme! Ridică securea și lovi. Exact, o singură lovitură și capul lui Radu, al logodnicului nenuntit, se desprinse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Și să ducă în pădure Pe copiii care plâng. Și-a venit la noi la poartă Și-am ieșit eu c-o nuia: -Hai la maica să te joaceLup flămând cu trei cojoace, Eu chemam pe lup încoace, El fugea-ncotro vedea. Ieri, pe drum un om sărac Întreba pe la vecine: -Poartă-se copiii bine? Dacă nu, să-i vâr în sac! Și-a venit la noi la poartă Și-am ieșit eu și i-am spus: -Puiul meu e bun și
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
nu ajută la îmbunătățirea vieții acestora, la evoluția lor, ci, din contră, îi fac să fie puși în niște situații fără ieșire, care îi vor „ajuta” să-și distrugă propria viață. E drept că este și perioada când nu știm încotro să o luăm sau ce să facem și cerem ajutorul prietenilor, crezând că aceștia ne pot ajuta de fiecare dată, dar ei deși ne ajută deseori, în foarte multe cazuri ne pot deruta sau îndemna pe un drum greșit. Dragi
Colorează-ţi viaţa altfel... fără droguri!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Bota Bogdan Lucian Dimitrie, Bota Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2032]
-
aceste întrebări se referă la rolul și la eficiența științelor de a oferi răspunsuri satisfăcătoare la o serie de probleme de natură spirituală ale omului contemporan, asemenea întrebării pictorului Paul Gauguin, prin titlul celebrului său tablou: "De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?". Astăzi ne aflăm într-o perioadă când domeniile cunoașterii își lărgesc ariile de cercetare, apar noi discipline, iar investigațiile se extind și asupra unor zone puțin studiate, asemenea domeniului inedit al sacrului. În același timp, în contextul evoluției
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a căuta explicații în manifestarea unor forțe exterioare lui, de a cunoaște cine este, de unde provine și în ce direcție se îndreaptă omenirea (întrebare reformulată și de Paul Gauguin, într-o celebră lucrare de-a sa: De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?). Constatarea efemerității și evanescenței fenomenelor ce ne înconjoară a separat teoriile existențiale în două direcții fundamentate pe nevoia găsirii unui răspuns la întrebarea dacă lumea a fost sau nu creată. Această problemă a născut și naște în continuare
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acestor aspecte ale sacrului la posibilitățile de cunoaștere și creație ale contemporaneității. În încercarea de a aduce un plus de lumină asupra acestor necunoscute, să revenim la întrebarea pe care o formulasem la începutul acestei părți: De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm? După cele prezentate, fără a avea pretenția exhaustivității declarate asupra teoriilor despre arhetip, mit și simbol, credem că acestea ar putea să conțină cheia dilemei noastre. Astfel, arhetipurile, ca rezultante ale infinitelor "experiențe tipice ale șirului de strămoși
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Cum te cheamă, fetițo? a întrebat Toma. Mădălina mă cheamă. Și-s de aici, din satul Vad. N-ai văzut tu, Mădălina, niște hoți? Or fi fost cei șase oameni de la izvor: se sfădeau pentru doi cai frumos înșeuați. Și-ncotro s-au dus? Spre apus. Au lăsat doar o cutioară din lemn de brad, fărâmată și o carte flendurită. O carte? a întrebat Nestor, cu mare nerăbdare. Da, o carte, scrisă frumos, cu mâna. Și unde-i? Am dus-o
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
smoală. Demonii luaseră înfățișarea unor fiare violente și atroce: lupi, urși, râși, tigri, pantere care atacau gnomii și câinii palatului cu mare îndrăzneală. Brigitte ridică toiagul transformând mulțimea fiarelor într-o turmă de pisici fricoase, care s-au împrăștiat care încotro. Melchior și Ariel care erau ascunși au ieșit la vedere, cerând îndurare, dar Brigitte cu toiagul de fildeș îi transformă în stane de piatră. Pentru Marta, bătrâna Brigitte era adevărată mamă, dar sub masca ei de vârstnică ascundea multe enigme
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]