4,199 matches
-
grade, Jia nu se află în stadiul ipohondriei și nu prezintă nici un pericol. Vecinii au fost și ei consultați cu privire la stările și manifestările bărbatului, și cum ei au dat mărturie că nu sare cu arme sau cu lemne, că nu înjură, curtea nu vede ce supărare ar putea produce cucoanei, că „de câte ori au venit la noi și n-am putut pricepe altă răutate asupra-i decât o delungire de barbă i o zăticnire și o sastiseală (plictiseală) și nu încape pricinuire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sul pe dihotomie femeie supusă și inferioară / bărbat autoritar și superior. Ancheta în teren demonstrează însă exact contrariul. Când numai are ce pierde, femeia își schimbă radical discursul, numai este o victimă, ci o acuzatoare aducând numeroase învinuiri lumii masculine, înjurând și blestemând pe toată lumea și chiar bătându-și soțul în fața întregului sobor. Alteori apărarea se înfățișează ca o confuzie și o incoerență profundă între adevăr și minciună, între mărturisirea și negarea acelorași fapte. Pitacul domnului Ioan Caragea din 23 decembrie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al dramei se joacă în mahalaua Toți Sfinții. Întrei rânduri „au venit Tudor de și-au cerut nevasta la socră-său“. Re pe de, întrevederea de generează în scandal, iar Tănase băcanul i-a auzit cum „au început a să și înjura unul pe altul cu cuvinte proaste“. toată mahalaua ia parte la acest nou conflict care îl opune pe Tudor familiei Zmarandei. Cumna tul îl amenință cu moartea și chiar scoate cuțitul, soacra strigă în gura mare „să iasă din casa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rugăciune la părinții clerici de au stătut mijlocitori către socră-mieu și către soacră-mea și către soția mea, Nița, de mi-au ertat greșelile de astă dată“. Zapisul are trei părți: prezentarea fapte lor, Ma nea își bate soția, își înjură socrii „cu vorbe proaste de ne suferit“, nu aduce de mâncare în casă, de la căsătorie nu i-a cumpărat nici măcar un „petrec“ de îmumbrăcat; toate aceste acuzații se reiau în cea de-a doua parte și se transformă în promisiuni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce este și ce nu este deviere de la buna morală. Spătărei, armași sau stegari intervin, dar nu se mulțumesc numai cu reținerea persoanei și încredințarea ei organelor competente pentru a-i stabili vinovăția și în con numai cei care îi înjurau pe judecători, dar pedeapsa nu se aplica dacă judecătorul înjurase primul. În practică, după cum am arătat, pedeapsa corporală se aplică în mod curent și face parte din pro ce du ra de judecată. Pentru detalii cu privire la pedeapsă a se vedea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Spătărei, armași sau stegari intervin, dar nu se mulțumesc numai cu reținerea persoanei și încredințarea ei organelor competente pentru a-i stabili vinovăția și în con numai cei care îi înjurau pe judecători, dar pedeapsa nu se aplica dacă judecătorul înjurase primul. În practică, după cum am arătat, pedeapsa corporală se aplică în mod curent și face parte din pro ce du ra de judecată. Pentru detalii cu privire la pedeapsă a se vedea și Constanța Vintilă Ghițulescu, La „scara Mitropoliei“: pedeapsa publică ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi li tar. Pacea (de sa mur) = blana de la pi cioa re le unui ani mal. paceaură = cârpă ordinară, ca înjură tu ră devine si no nim cu târ fă, femeie ușuratică. pafta = agrafă dintr-o pla că me ta li că. Peșchir = pânză de șters mâinile sau fața. Pe ze ven ghiu = 1. mijlocitor neonest, codoș. 2. înjurătură trivială. Po
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
De obicei dacă sunt în dificultate mă pot gândi la o rezolvare 10. De obicei pot să rezolv toate situațiile dificile care apar 92 ANEXA 5 Fișă de activitate Completează spațiile punctate după cum îți sugerează începutul: De obicei jignesc persoanele........................................ ................................ Înjur când.............................................. .................................................. ...... Am o părere proastă despre persoanele care.............................................. . Nu sunt mândru de mine când.............................................. ........................ De obicei sunt impertinent....................................... ...................................... Consider că nu respect suficient natura pentru că........................................ Manifestările deviante cel mai des prezente în comportamentul meu sunt:............................................. Mă comport astfel deoarece.......................................... ................................ Deși
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
când Ion ieșea cu bicicleta. Mihai i-a spus că, deoarece până acum nu a avut posibilitate să se plimbe ziua cu bicicleta, Ion trebuie să i-o dea. Spunând acestea, Mihai îi smulse bicicleta. Ca răspuns, Ion l-a înjurat pe Mihai, numindu-l cu cuvinte urâte. 4.1 Indică care ar fi sentimentele trăite de fiecare dinte băieți în descrierea de mai sus: a. Iritare Iritare b. Bucurie Frustrare c. Furie Bucurie d. Ion Frustrare Mihai Furie e. Rușine
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
se supără, eu le fac să vorbească. Le spun: „vorbește mai întâi tu”. Eu nu mă gândesc nemijlocit la mediere, dar aceasta m-a învățat cu certitudine multe lucruri”. „Aceasta m-a învățat să vorbesc în loc de a lovi si a înjura”. „Eu cred că medierea ne-a învățat multe lucruri: să fim mai puțin violenți față de alții; de când există medierea, la Sécheron este mult mai puțină violență”. „Pe unele persoane cred că le-a făcut mai puțin violente. Pentru mine, așa cum
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
care-l oferă se pretează la așa ceva. Chestiunile materiale nu par să-l preocupe prea mult. Se spune că ar aparține unei secte religioase (nu se știe exact care), deși o contradicție ar apărea din faptul că vorbește vulgar și înjură, folosind ceea ce se cheamă "cuvinte porcoase" (20.01.1977, DAGI, 283284, sublinierile îmi aparțin). Alt stil, evident, mai ales că este încununarea unei analize pe capitole (normalitatea relațiilor cu textul și sexul, comportamentul cu femeile, cu "persoanele serioase din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
drept motto de McEwan, este din Cesare Pavese. Romanul, colaj de fragmente explodate " În sudalmă lumea e mică; deasupra ei atârnă un bulgăre de sânge. Și în sudalmă mama pândește un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii. Pe căldura asta înjuri de gheață, spune Adina și maxilarele Clarei mestecă, limba ei se zbate în gură. Când înjură, Clara face mereu crețuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă e un glonț și poate să țintească obiectele de pe buze. Și pe mama obiectelor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
e mică; deasupra ei atârnă un bulgăre de sânge. Și în sudalmă mama pândește un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii. Pe căldura asta înjuri de gheață, spune Adina și maxilarele Clarei mestecă, limba ei se zbate în gură. Când înjură, Clara face mereu crețuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă e un glonț și poate să țintească obiectele de pe buze. Și pe mama obiectelor. Adina și Clara sunt întinse pe o pătură. Adina e goală, Clara nu are pe ea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
negative a căutătorului: "!frumos am fost precum/ efebul de la Marathon/ și meșterii Athenei bătură o medalie/ de aur, să rămână chipul meu/ de-a-pururi tânăr și strălucitor!// !acuma sunt bătrân și/ mi-am pierdut și toată strălucirea/ și-orice bețivan mă-njură/ în porturi, prin tavernele Athenei;/ ce mai contează acest zombi,/ Sufletul meu e-nmormântat acolo/ în Glorie: frumos efeb mort,/ singur înfruntând întreagă/ o oștire de barbari!". Așa cum este turnat în efigia propriei opere, chipul poetului Cezar Ivănescu nu pare, din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lucruri nu putea dura. A fost doar o fază temporară și locală din gigantica partidă care se juca pe toată suprafața pămîntului. Dar a durat atît cît să-i marcheze pe toți cei care au trăit-o. Pe moment am înjurat și spurcat cu toții, dar apoi ne-am dat seama că intraserăm în contact cu ceva unic și prețios (...) Respiraserăm aerul libertății 53." Unii vor vedea în observațiile și comentariile lui George Orwell dovada că absența șefilor, a conducătorilor este tot
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
căci cei ce se încăpățînează să vadă în Cioran doar nihilistul tenebros, ce stinge candela în urma unei lumi pierdute, uită că acest teoretician al descompunerii a fost o ființă vioaie, care se lăsa cu voluptate pradă unor conversații frivole, care înjura cu aplomb (în românește!) și rîdea ca un copil. Vom adăsta, deci, fugitiv asupra uneia din cele mai savuroase și temeinice "ocupații" ale sale, pe care am numit-o iscusința-de-a-nu-face-nimic (le savoir-ne-rien-faire), în care a excelat, cu nedisimulată mîndrie, întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ori mai multe scrisori. Iubita unui băiat din cămin, după un an de absență, l-a căutat din nou. Părinții veneau mai des să le-aducă mîncare. Într-o cameră, a înflorit peste noapte un cactus. Vecinul medic nu mai înjura. Patul zguduit, la 118, doar cîte-un minut la două-trei nopți, a început să se-audă mai mult și mai pătimaș. În carnetele studenților notele de la examene creșteau. Sabina își păstră bursa, care, în tăvălugul inflației, aproape că nu mai conta
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
vă nenorocesc, bă, o vorbă de spuneam cui trebuia... Da' mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tac-tu, Sorine, de l-am dus acu' la groapă. Ce dacă a făcut pușcărie?! L-a înjurat pă Dej, atunci cu colectiva și a plătit. Da tușă-ta Rela știi cu ce se ținea? Ai întrebat la Prefectură, așa de-o curiozitate? Sau mai sus, la ai voștri, la partid, ai întrebat? - Emilian, zău, încerca nevastă-sa
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
să continue. Popa Băncilă urmărea cum fata veterinarei reușise să scape și alerga cu celelalte după ea spre fundul grădinii. Mai ieșiseră doi bărbați din bucătăria de vară și zoreau și ei. Unul aruncă cu o toporișcă după fugară. O înjura cât îl țineau bojocii. - L-am văzut și eu pe papă, zâmbi popa Băncilă. Când a venit la București, ne-a dus cu autobuzul de la protoierie, de-am stat și l-am primit sus, pe dealul Mitropoliei. Eram încolonați acolo
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
Știai, Isuse, că sosise ora Să ștergi cu suferința păcatul tuturora. Doar învierea Ta în veci de veci e trează, Omul și-așterne viața pe-o clipă și visează. Vrea unul Vrea unul să Te uite și ce-a uitat înjură Prostia-i unge zilnic cu mușița la gură. Zădărnicia lui colțoasă are toane, Vrea chipul să }i-l ia cu japca din icoane. Credința mea din neam în chingă nu te ține Să-ți lauzi Dumnezeul și să îți fie
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
ns.). Un copil cu o lamă taie pielea de pe un scaun, altul târăște o ușă de șifonier, altul scoate fulgi dintr-o pernă și-i aruncă în vânt. De i te adresezi, îți aruncă o piatră în cap și te înjură. Pe lângă orice casă când treci, se aude cum se sparg farfurii și oglinzi, se dărâmă tablouri, se ia tabla depe case, se scot stâlpi dela gard, se dă cu toporul în uși iar alții mai inteligenți (?!?, sic!, n.n.) conduc pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prăvăliei cumnatului meu împedecând mulțimea să nu strice și această prăvălie și l’am auzit spunând mulțimei să se liniștească și să nu se mai ducă la curtea boerească că n’au ce căuta la curte și mulțimea l’a înjurat”. Insistând asupra numelui acestui cetățean, magistrații nu au mai aflat nimic compromițător din gura și creionul lui Dumitru Al. Sion, dar au aflat numele altui cap al revoltei care, după cum vom vedea, a și fost condamnat: „Printre cei care stricau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
islazurilor comunale, la cules spice de pe tarlale după trecerea combinei. Îi obligau, deasemenea, să strângă plante medicinale, să crească viermi de mătase la școală etc, numai de activitatea de educare a tineretului să nu se ocupe. Tot acești doi frați înjurau preotul dar și pe cei care se duceau la biserică, ba, chiar îndemnau oamenii să nu-și mai boteze și să nu și mai cunune copii. Lumea era complet la mâna lor. Erau pur și simplu beți de atâta putere
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
n. Cum a ajuns Emanoil Busuioc medic uman În mediul rural, acolo unde s-au consumat atâtea drame în perioada sălbatică a comunismului primitiv, ajunseseră unii din cei botezați în Sfânta cristelniță să ajungă adevărați și desăvârșiți servitori ai Satanei, înjurându-l pe Dumnezeu cu orice prilej. În epocă circula un roman sovietic „de succes”, „Așa s-a călit oțelul”, scris de tov. Nikolai Ostrovski, un scrib oarecare pus în slujba unor ticăloși. Partea sinistră dar și tristă, a fost că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
treacă încă vreo cincizeci. Totuși, cum v-ați întâlnit cu argoul? Datorez închisorii întâlnirea cu argoul. Imaginați-vă, eram copil, de unsprezece ani, elev la o școală iezuită, vorbeam franceză și germană, proveneam dintr-o casă în care nu se înjura, și ajung într-o închisoare plină de români. Păi la cum se vorbea acolo credeam că nu înțeleg nimic din română. Și senzația mea era poetică. Și faptul că nu înțelegeam îmi plăcea. Așa am intrat, încet-încet, în vorbirea asta
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]