14,475 matches
-
acestora din urmă să se potrivească cu însușirile fiecărui individ; probleme privind creșterea satisfacțiilor morale ale muncii, în așa fel încât munca să devină mai mult decât o rutină sau o simplă sursă de câștigare a existenței; problemele implicate în însușirea metodelor culturale ale grupului de lucru, ale atitudinilor și normelor acceptate în comun față de care individul trebuie să se conformeze dacă reușește să fie acceptat ca membru al grupului respectiv de muncă. 1.2. Legăturile psihologiei muncii cu celelalte ramuri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au favorizat concepțiile atomiste despre aptitudini. Dar pentru adevărul istoric, trebuie să remarcăm existența, chiar și în formă incipientă, a concepțiilor sintetizatoare, chiar și la H. Munsterberg care sublinia încă din 1911 că nu este suficientă aprecierea izolată a unor însușiri sau aptitudini. El a fost primul care a propus utilizarea așa-ziselor „probe de lucru” în care, evident, poate fi apreciată întreaga personalitate a aplicantului. J. M. Lahy, împreună cu G. Guyot a conceput și realizat o astfel de probă de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cunoștințe, metodele de evaluare bazate pe probe de tip „creion-hârtie” permit determinarea nivelului de informare al participantului. De exemplu, poate fi utilizat chestionarul simplu (cu răspunsuri de tip „da/nu/nu știu”) sau cel cu răspunsuri multiple - când se testează însușirea de noi proceduri, reguli, reglementări, respectiv cel cu întrebări deschise - când interesează testarea modului de înțelegere a unor situații și subiecte complexe și capacitatea de aplicare în practică. Într-o învățare bazată pe formarea de deprinderi, evaluarea nu se poate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care maximizează beneficiile, satisfacția și valoarea pentru angajat și pentru organizație (Woodruffe, 1996). Competențele reflectă felul în care se realizează sarcinile și modul în care angajații obțin rezultatele. M. Spencer și S.M. Spencer (1991) au definit competența ca fiind o „însușire particulară a unei persoane care este într-un raport cauzal cu un criteriu de referință și/sau performanță superioară într-o activitate de muncă sau situație” (apud Pitariu, 2003). Cea mai importantă sarcină este de a identifica care sunt acele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
managementului științific (Zlate, 2001): dezvoltarea științei reale a muncii prin adunarea și sistematizarea tuturor cunoștiințelor deținute de muncitori și reducerea lor la reguli, legi, chiar la formule matematice; selecția științifică și perfecționarea progresivă a muncitorului - alegerea și selecția muncitorilor în funcție de însușirile lor fizice și intelectuale absolut necesare muncii, însoțită de instruirea lor pentru a putea ajunge muncitori de „primă clasă”; combinarea științei muncii cu forța de muncă selecționată și perfecționată științific - inducerea dorinței sau interesului muncitorilor pentru „știință”, pentru a se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unei achiziții internaționale Baldini Alina Spini Maurizio Descrie transformarea survenită într-o companie de telecomunicații italiană ca urmare a intrării ei într-un grup multinațional. Succesul schimbării organizaționale este dat de strategiile de comunicare -workshop-uri, training-uri, discuții - utilizate pentru însușirea noilor valori organizaționale. 2003 Metaforele identității manageriale în schimbare Lämsä Anna-Maija Willman Arto Există patru metafore care descriu patru stiluri principale de mangement: conservator, actor, inovator, comunicator. Dintre acestea, doar ultima exprimă un stil managerial flexibil și complex, adecvat pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Francesca, exprimă un suflet al imaginii, nu sufletul modelului. Autoportretul lui Rembrandt nu e monumental, nici pictura impresionistă. Opere de cea mai mare valoare pot să nu fie monumentale, în vreme ce altele, de o calitate cumva inferioară, pot să aibă această însușire. Monumentul efectuând o suspensie a temporalității are o ambiție de perenitate. A construi pentru milenii (sau a planta pentru generațiile viitoare) e un act prin excelență civilizator. Ideea de a construi nedurabil, doar pentru o generație sau mai puțin și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu sunt numai artiști și visători, se întâmplă să fie și militari, comercianți, tehnicieni, administratori, cultivatori, pedagogi etc. Toți au comun cu artiștii și gânditorii (dar cu cei adevărați, bineînțeles) ceea ce face superioritatea umană, adică în ultimă instanță acea rarisimă însușire fără de care nu există nici virtute, nici geniu și care se numește bunul-simț. Bunul-simț nu e numai funciarmente altceva decât simțul comun, dar îi e, în definitiv, chiar contrariul. El e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a-și reprezenta toate efectele conexe și probabile ale unei acțiuni, toate variantele previzibile și eventual imprevizibile ale acestor efecte și a decide în consecință; el face posibilă decizia rapidă și fermă, după o sumară, dar suficientă deliberare. El e însușirea de a discerne ce e esențial și determinant într-o acțiune, ce e esențial și definitoriu într-o situație sau profund caracteristic la o persoană; e, de asemenea, însușirea de a-și reprezenta mutațiile pe care acestea le implică virtual
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
rapidă și fermă, după o sumară, dar suficientă deliberare. El e însușirea de a discerne ce e esențial și determinant într-o acțiune, ce e esențial și definitoriu într-o situație sau profund caracteristic la o persoană; e, de asemenea, însușirea de a-și reprezenta mutațiile pe care acestea le implică virtual. Deci simțul practic înseamnă esențialmente imaginație. (Îmi permit să amintesc o afirmație a mea deseori repetată, că imaginația e în direct raport cu simțul realității; simțul practic nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
complet de Versuri al celui mai mare poet român în viată: Emil Botta. decembrie 1971 NECESITATEA LOCULUI COMUN 1. Care sunt trăsăturile distinctive ale literaturii clasice românești, trăsături care o transformă într-un model pentru creația modernă? 2. Desigur, aceste însușiri se regăsesc și în literatura de azi. În ce direcție ar trebui să ne îndreptăm atenția pentru a folosi și mai complet lecția clasicilor? 1. Când am acceptat să răspund la această anchetă nu-mi închipuiam cât e de greu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
prisma desfășurărilor din trecut. A citi cărți de istorie numai pentru a fi savant sau pentru a ne reprezenta într-un chip bovaric mari fapte din trecut poate fi interesant, dar numai până la un punct. Dar a o citi, cu însușirea de a discerne în ea fenomenul-în-act, înseamnă a avea cu adevărat conștiință istorică, aceea fără de care nu e posibilă nici conștiința politică și deci nici conștiința-pur-și-simplu. Sunt mulți dispuși sa verse lacrimi pentru un om pe care l-au văzui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
această atitudine la extrem, am obține cazul unui noncititor integral, care nu ar deschide niciodată o carte, dar care totuși nu și-ar interzice să le cunoască și să vorbească despre ele. Acesta este și cazul bibliotecarului din Omul fără Însușiri, personaj secundar al romanului, dar esențial În ceea ce ne privește prin radicalitatea poziției sale și prin curajul cu care nu ezită să o teoretizeze. Acțiunea romanului lui Musil se petrece la Începutul secolului trecut, Într-o țară numită Cacania, transpunere
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
gestul invers ce se produce În același timp și scapă astfel atenției: acela involuntar de a nu apuca și a Închide toate cărțile care, Într-o organizare diferită a lumii, ar fi putut lua locul fericitei alese. * Dacă Omul fără Însușiri amintește de termenii acelei vechi probleme În care cultura și infinitul se intersectează, el prezintă de asemenea și una dintre soluțiile posibile, cea pe care a adoptat-o bibliotecarul cu care are de-a face generalul Stumm. Acesta a găsit
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
asta. Apoi, ea este În mod strategic oportună, căci ajunge să justifice operația Însăși de prelevare și deci absența lecturii. Abilitatea lui Valéry constă de fapt În a explica felul În care valoarea operei lui Proust ține de remarcabila ei Însușire de a putea fi deschisă la orice pagină: Punctul de atracție al operelor sale e de găsit În fiecare fragment. Putem deschide cartea oriunde dorim; vitalitatea ei nu depinde de ceea ce e Înainte și, Într-un fel, de iluzia dobândită
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
carte este de fapt construită În mare parte Împotriva acestui gen de distincție artificială, purtătoare a unei imagini a lecturii care Îngreunează orice Încercare de a gândi felul În care o trăim efectiv. CR și CE + +. Robert Musil, Omul fără Însușiri, trad. rom. de Mircea Ivănescu, Univers, 1995, vol. II, p. 192. În acest citat și În următoarele, Stumm i se adresează prietenului său Ulrich. Ibidem, p. 193. Ibidem, p. 195-196. Ibidem, p. 196. Ibidem, p. 195. CE + +. CR și CE
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
căderilor ei.” (Ion Dodu Bălan) Argumenttc "Argument" Proverbele condensează, se știe, Într-o formulare lapidară și plastică, adevăruri stabile, general-umane, adică adânci cugetări și Îndelungate experiențe de viață ale popoarelor, care au proprietatea de a oglindi „eternul omenesc”. Prin această Însușire/caracteristică de a concretiza În formule verbale expresive puterea de observație, istețimea și Înțelepciunea creatorilor anonimi din popor, proverbele demonstrează, În fapt, cât de dificilă, dar și cât de prolifică este prin Învățăminte „școala vieții” (sau „școala lumii”), care cuprinde
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unor calități și defecte diferă semnificativ de la un individ la altul, În funcție de nivelul de evoluție intelectuală, afectivă și morală pe care l-a atins fiecare dintre noi În momentul respectiv. În orice caz, coexistența În viața noastră psihică a unor Însușiri, atitudini sau manifestări opuse prin natura și orientarea lor, oricât de firească sau naturală ni s-ar părea pentru procesul evolutiv uman, n-ar trebui să reprezinte totuși un motiv de scuze sau de Încurajări pentru acele tendințe ale unora
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lene, indolență, trândăvie, plictiseală" Dumnezeu Îți dă, dar nu-ți bagă În traistă. (Dumnezeu, prin care aici Înțelegem „mama natură”, oferă fiecăruia dintre noi șansa succesului și a Împlinirii de sine: virtual, fiecare dintre noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp și ar fi Întrebuințate cu folos, ar asigura umplerea „traistei vieții” pe care o purtăm cu toții „pe umăr”. Numai că această traistă a vieții la unii oameni este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este oglinda prieteniei”: ce prieten este, de exemplu, acela care vede Într-o situație un pericol comun, de care Însă se ferește numai el, fără a-l avertiza și pe prietenul său?) „Vom câștiga prietenia unui om cultivând În noi Însușirile pe care le prețuim la el.” (Socrate) Dacă se Înmulțesc reproșurile, se Împuținează prietenia. (Un alt proverb ne oferă explicația: „Nu reproșa, căci reproșul duce la acuzare, acuzarea este soră cu cearta, cearta e soră cu dușmănia, și dușmănia este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Mila nu este atât o virtute, cât mai ales o capacitate psihologică: aceea de a putea participa la suferința altuia. Μ Am fi mai puțin vanitoși dacă am face juste comparații. Μ Sunt oameni care fac des aluzie la o Însușire sau calitate a lor În speranța că așa Îi vor putea convinge pe cei din jur de prezența acelei Însușiri, ce nu reușește Însă să se impună prin ea Însăși. Μ Una dintre cele mai supărătoare ipocrizii este Înclinația unora
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Am fi mai puțin vanitoși dacă am face juste comparații. Μ Sunt oameni care fac des aluzie la o Însușire sau calitate a lor În speranța că așa Îi vor putea convinge pe cei din jur de prezența acelei Însușiri, ce nu reușește Însă să se impună prin ea Însăși. Μ Una dintre cele mai supărătoare ipocrizii este Înclinația unora de a-și micșora, În mod intenționat, meritele pentru a trezi astfel compasiunea și a-i face pe cei din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
strivit sub povara plăcerii de a fi disecat și interpretat din perspective mai mult sau mai puțin egoiste. De aceea nu trebuie să ne mirăm că celui de lângă noi Îi este mai la Îndemână să ne cunoască sub adevăratele noastre Însușiri, decât am putea-o face noi Înșine. Μ Nu iubește cu adevărat acela pe care iubirea nu reușește să-l transforme cât de cât. Μ Cel care este dispus să facă toate confidențele este În criză morală față de sine. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ultimul rând cerințele ambiantei sociale. Sportivului , fiind principalul subiect generator al performanței i se atribuie un număr mare de atribute caracteristice pt. realizarea acesteia. El se poate dezvolta numai dacă îndeplinește atât acele condiții ce vizează corelarea interdependenta a atributelor - însușiri , calități - aptitudini, cât și a determinantelor materiale, sociale, etc. Performanță sportivă este un rezultat obiectiv, care stimulează procesul reușitei. Ea derivă dintr-o îmbinare specifică a unui număr de factori , fiecare din aceștia având o anumita pondere și o variabilitate
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
și că practicile acestora pot fi eficiente într-o situație și în alta nu. Însă personalitatea este o componentă importantă a performanței în conducere. Sintetizând, putem afirma că literatura de specialitate consideră că o funcție de conducere presupune o combinație de însușiri și aptitudini ca: inteligență, competență profesională, abilități verbale, autocontrol, senzitivitate interpersonală, extraversiune. În absența acestor însușiri, o persoană nu poate fi un lider eficient, dar prezența lor nu îl face pe individ în mod necesar conducător. Cercetări recente pun în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]