3,427 matches
-
că ne trezim în fiecare dimineață!) a lumii, îți vorbesc cu gîndul cel bun, însă nu mai senin decît data trecută. M-a surprins plăcut vestea sărbătorii de pe 30 octombrie. Chiar, mi-am tot repetat: "Hm, Lucian cel bun se însoară!". E nu știu cum, chiar dacă e normal! M-am obișnuit atît de mult cu tine singur, nemulțumit deseori dar niciodată înciudat pe faptul că sîntem vii, așa că vestea aceasta mă emoționează. Am impresia că e pentru prima dată în viață cînd o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru a putea trece peste tot ce ne leagă de atîția ani. Deci, nu mi se pare că e ceață-ntre noi. Depinde cum privești și tu. Îți mulțumesc pentru urări! Da, am 30 de ani și-s bun de însurat, vorba unui amic mucalit. Ciudat, am o periculoasă senzație că-s foarte tînăr. Sînt foarte obosit de la școală și aștept vacanța! Din păcate, mama are prea multe zile rele, se simte foarte slăbită, pe acest fond nesimțindu-mă nici eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cauză, de obicei, tatăl băiatului (mirelui) se prezenta la cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a auzit de-o căprioară, gingașă, bălăioară și băiatul său vrea să se-nsoare, pentru a o duce la casa lui. Roagă gospodarul, ca în seara următoare, să-l însoțească, la casa fetei pentru a o cere de nevastă, pentru feciorul său. Mama miresei pregătește o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei să se căsătorească. Sunt aduși în față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ, vite, casă, mobilă, zestre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
frumoasă doamnă, cred că se numea Bertranda de Montfort. — Sunt cu totul uimit de memoria domniei tale, consiliere. Dar sunt amănunte pe care nu le știi. La acea vreme Bertranda era căsătorită cu contele Fulko de Anjou. Acesta mai fusese Însurat de vreo trei ori, așa că nu se știe dacă erau legitim căsătoriți. Oricum ar fi fost... Regele a văzut-o la o vânătoare și, fără să stea prea mult pe gânduri, a răpit-o și a luat-o de soție
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
omul a murit. Pruncul lui, tatăl meu, era Încă nevârstnic, de aceea l-au lăsat În pace. În scurtă vreme și-a Îngropat și mama, căci rămăsese schiloadă de pe urma caznelor... A crescut cum a putut și mai târziu s-a Însurat și m-am născut eu. Ce să vă mai spun? Încă de mic, am dorit să-mi pun viața În slujba Domnului. M-am dus la călugărie și mânăstirea m-a primit așa sărac cum eram, fiindcă are nevoie și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
continuă el. M-am săturat de Berlin. Ceva trebuie să vie, bine sau rău, nu pot spune. Ne-a Înnebunit cu propaganda, cu fel de fel de organizații și fel de fel de șefi și exerciții. Dacă nu aș fi Însurat, acolo aș vrea să mă Întorc și acolo să mor. Am ieșit În stradă. După ce m-am Îndepărtat, am mai Întors odată capul. Era tot acolo, pironit locului, urmărindu-mă cu privirea, parcă necrezând că sunt cel de la Cojocaru. Ultimele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
curte unei fetițe, îi spune: Văd că-i juri și-i spui în șoapte, C-ai da luna pentru-o noapte! Ești naiv de crezi că fata Mulțumită a fi cu plata! ... iar lui B...bătrân bogat, care s-a însurat cu o fată tânără: Tu bătrân, ea tinerică, Nu te teme, nu-i nimică! Nu ți-a număra ea anii, Fii pe pace, numai ... banii! Celor ce au trăit timpul anilor 19271934 multe din cele scrise de Satirul vor fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mamei. Și deja o vedea stând la marginea patului său și mângâindu-l pe frunte, ca atunci când își începea adolescența și avea câte o depresie în dragoste de la te miri ce fetișcană frumoasă cu care se gândea că o să se-nsoare, iar apoi o uita în câteva zile. Însă inima lui era acum trasă în atâtea direcții, încât numai un zar sau o aruncare cu moneda l-ar fi ajutat în această răscruce a destinului. Orice ar fi ales, simțea că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să mă ocup de asta sau vrei să taci din gură și să tragi o linie cu mine? - Tu chiar nu te pricepi la chestia asta, nu-i așa? - La ce? Să dau un chef de groază? - Nu. Să fii însurat. Să fii tată. - O, e OK să fii însurat - dar chestia cu tatăl e mai dură, am zis. ”Tati, nu-mi dai un pic de suc?“ „Nu vrei apă, iubita?“ „Tati?“ „Da?“ „Un pic de suc?“ „De ce nu apă, iubita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din gură și să tragi o linie cu mine? - Tu chiar nu te pricepi la chestia asta, nu-i așa? - La ce? Să dau un chef de groază? - Nu. Să fii însurat. Să fii tată. - O, e OK să fii însurat - dar chestia cu tatăl e mai dură, am zis. ”Tati, nu-mi dai un pic de suc?“ „Nu vrei apă, iubita?“ „Tati?“ „Da?“ „Un pic de suc?“ „De ce nu apă, iubita?“ „Tati, îmi dai un pic de suc?“ „Bine, iubita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
știu diferența - tocmai ți-am dat pudra adevărată. - Ce cărpănos ești, bombăni el. După ce a tras două linii, își lăsă capul pe spate, apoi zâmbi încet, zicând: Așa mai merge. - Orice pentru un amic. - Zi, sincer, cum e să fi însurat? întrebă el, aprinzându-și un Marlboro și se lansă în sporovăiala alimentată de coca. Nevasta, copiii, suburbia opulentă? - Mda, tragedie totală, hm? m-am hlizit eu neamuzat. - Nu, serios. Jay părea destul de interesat. - Căsătoria e minunată, am zis, deschizându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am convingerea, numele noastre nu-i spuneau prea multe, îi impunea însă prezența noastră în Trenul Scriitorilor. Avusese grijă să se informeze din timp și să aibă inițiativa acestei întâlniri, susținută de dl State - un prosper om de afaceri basarabean, însurat cu o rusoaică - femeia, sobră, a tăcut tot timpul, nevorbind română, ci doar încuviințând la frazele pe care i le mai traducea soțul. Am spus „sentimente amestecate”, pentru că exista, cred, și o anumită conștiință, inegal distribuită, a limitelor, a frânelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Neagu într-acel al lui Eugen Barbu (sau invers, nu mai rețin ordinea „căutărilor” sale!Ă, ca să aterizeze pentru ani buni în mijlocul nostru, fermecându-ne pe rând; pe Matei, primul; apoi pe Nichita, cu care a locuit o vreme (proaspăt însurat cu Constanța Buzeaă, și apoi pe mine, ceva mai durabil, se pare! Da, Grigore, care a luptat câțiva ani cu această „boală”, a dezvoltat la modul tipic și fatal toate simptomele ei: s-a îndepărtat de prietenii săi „de idei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Prichindeii. Lizuca vede cum pe cer s-aprind lumânărele. S-aprind făclioare și jos lângă scorbura sălciei; lumină sfioasă, verzuie, care se mișcă încet... Duduia Lizuca e copila lui conu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă..." Semne despre geneza unei capodopere se întrevedeau încă în 1921; o pagină de jurnal se intitula Povești la Hanul Ancuței: povești care în fapt sunt povestiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Sihăstrie. "Ce să fac? stau și eu. Nu mi-i urât. Fac curat, că vine de la Secu și slujește... În fiecare dimineață și iarna și vara mă duc și-mi iau de mâncare..." Îl întreb dacă n-a fost însurat. Nu, n-a fost însurat, nici nu-i plac femeile, căci ele mai mult te speculează, mai mult pentru interes și pentru bani. Deodată mă întreabă, pe când urc destul de sprinten dealul: Da pe-acolo, pe la București, mai este vre-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stau și eu. Nu mi-i urât. Fac curat, că vine de la Secu și slujește... În fiecare dimineață și iarna și vara mă duc și-mi iau de mâncare..." Îl întreb dacă n-a fost însurat. Nu, n-a fost însurat, nici nu-i plac femeile, căci ele mai mult te speculează, mai mult pentru interes și pentru bani. Deodată mă întreabă, pe când urc destul de sprinten dealul: Da pe-acolo, pe la București, mai este vre-un volintir? Nu, nu mai este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ocupă de altceva: e ca un academician care în sfârșit a pus mâna pe fotoliu și care se odihnește. E ca un literat care a pus mâna pe fotoliul academic și acuma nu mai face nimic: se odihnește. X se însoară. După ce es de la starea civilă, soacra zice: S-a sfârșit. De-acum cred că nu vei mai face prostii. Nu! răspunde ginerele, făgăduiesc că aceasta va fi cea din urmă a mea prostie! Marea cauză a revoluțiunilor este că, pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n-a raportat că nu este la instrucție. Fulgeanu, care era de serviciu, spunea că căpitanul i-a dat confidențiala tremurând de turbare, cu glasul și cu ochii pierduți. Era un om, săracul, pe care nu-l iubea nimenea. Era însurat numai de doi ani, avea un copil, și zicea că singura lui bucurie era pricinuită de dragostea pe care o avea pentru nevastă-sa, femee tânără numai de douăzeci și doi de ani. Dacă dragostea asta era împărtășită, cine putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aveau în înfățișare ceva măreț și barbar. Istoria lui Ivan Maiorul 15 Ivan Maiorciuc, care, nu se știe din ce pricină, pe la 1856, a venit fugar din Rusia. Aici a trăit singuratic, departe de ai lui, ca pescar, s-a însurat cu o lipovancă, a făcut cu ea copii, s-a întors la starea sălbatică. Târziu, când l-au chemat feciorii, după amnistie, s-a dus să-i vadă, căci ei erau dregători mari în împărăție, unii generali, alții senatori. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fata, despre târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă. III. Iarna moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește... Început al dragostei lor. V. Iarna, când era să moară Niță, și-l scapă Faliboga. Zăcerea iarna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în viață își va aminti aici cu drag de copilăria senină. Consultă (fată) în zbuciumele dezamăgirii ei, după părinți și preot, o cărturăreasă... Fântânarii... Duduca Lizuca e copila lui cuconu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă...5 Stuche-l tu, că mie mi-e greață! Rozmarin și cânele lui Haret Controlul lui Murat la Putna Sacă când a făcut proces de contravenție unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lacul Mogoșoaia din marginea Bucureștilor, Brătescu-V., cu care fusesem acolo la pescuit, mi-a istorisit o întâmplare interesantă și dramatică petrecută la Târgoviște. Un negustor, om cam în vârstă, care își văzuse de afaceri și era detreabă și cuprins, se însoară cu o fată a unui boiernaș. Acest boiernaș avea mai multe fete și o ducea destul de greu. Una din aceste fete, cam beteagă de un picior, a trebuit să se coboare din "rangul" ei și să ia pe negustor, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câte-o vorbă franțuzească și italienească. Fecior de boier nu-i. A fost un băiat sărac dintr-un sat de munte. Poate să fie evreu. Protestează, nu-i evreu, deși-l chiamă Arnold. A fost botezat ortodox și s-a însurat c-o catolică la Bruxelles. Poate să fie un amestec bucovinean. Așa i se pare și lui. Despărțit de mult de țară, ar vrea să se întoarcă înapoi, să înceapă ceva, vreo afacere la București. Copilul lui de 6 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să coboare în Valahia. Eliberând din închisoare pe Vlad îl trimite în Boemia ca guvernator. Umblă și soli la Lehia și dela Lehia. Dela Veneția; dela Papa. Lui Cazimir Craiu îi naște regina al unsprezecelea prunc. Matiaș vra să se însoare a doua oară și să ia zestre. În primăvara anului 1476 Ștefan coboară în Țara de jos. La 22 Maiu se afla la Iași. Solie turcească pentru bir robii din războiul dela Racova, mai ales Piri-beg fiul lui Isac bei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]