3,317 matches
-
social. Nedreptățile manifeste ale vieții sociale constituie cauza cea mai frecventă a nemulțumirilor. Fiecare individ are tendința de a se plînge de nedreptatea tuturor celor din jur, acuzîndu-i de comportare nedreaptă și considerîndu-se totodată singurul corect. Oricare ar fi cauzele întîmplătoare și istorice ale injustițiilor sociale, nu are rost să căutăm aici argumentul principal împotriva imanenței justiției. Esențial este faptul că justiția va domni asupra inter-reacțiilor și a instituțiilor sociale atît timp cît autojustificarea falsă va domni asupra intențiilor motivante secrete
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că nimeni nu-și cunoaște intensitatea elanului înainte a și-l fi etalat. Dar desfășurarea elanului nu se produce niciodată în timpul vieții, în momentul morții doar meritele esențiale sau lipsa acestora devin definitive și pot fi definite. Pe parcursul vieții, perturbațiile întîmplătoare considerate drept catastrofale sînt cele care devin sau pot adeseori deveni decisive pentru trezirea elanului și pentru etalarea lui. În fața catastrofelor, omul se prăbușește sau se animă grație deșteptării curajului esențial ignorat pînă atunci, susceptibil să-l smulgă spre cel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
obișnuite asupra vieții în fața evidenței misterului, evenimentul aparent își pierde evidența efectivă și senzorial compactă, importanța ei predominantă. Misterul vieții se dezvăluie prin fapte aparente, chiar și prin cele mai frecvente. După ce apariția devine translucidă, atît suferințele cît și bucuriile întîmplătoare își pierd importanța predominantă. Bucuria contrară spaimei (sub formele ei primitive sau patologice) devine certitudine, în certitudinea aceasta a esențialului, toate accidentele posibile ale vieții temporale acceptate dintr-o dată sînt reunite într-o viziune armonioasă care include viața și moartea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la perturbări și suferință, dar care justiție imanentă pot fi în principiu depășite fără intervenția nici unei grații supranaturale, ci doar prin forța elanului combativ. Manifestarea ei cea mai înaltă este acceptarea suferinței biologice inevitabile (îmbătrînirea și moartea) și a suferințelor întîmplătoare care nu pot fi evitate la modul rațional și care, repetate zilnic, provin din vicisitudinile ambianței și din inter-reacțiile umane fals motivate. În principiu, trebuie deci să distingem în sfințenie efortul se sanctificare repetat zilnic și niciodată perfect. Depășind puterea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
om ("M-am sanctificat pentru voi"). Sanctificarea este ilustrarea cea mai decisivă a justiției imanente, deoarece ea este o dovadă a faptului că prin forța sufletului excepțional și, totuși, la grade diferite de intensitate, comună tuturor omul poate invinge suferințele întîmplătoare și chiar suferința esențială,angoasa culpabilă, pe care o poate transforma în bucurie, însăși suferința este justificată: ea apare ca fiind condiția indispensabilă a bucuriei, obstacolul care trebuie depășit. Pentru a demonstra pe deplin existența justiției temporale este deci necesar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este totuși singura cale de înlăturare a neliniștii. Dar excitația aceasta nesănătoasă nu este insuportabilă, starea de neliniște nu este de neînlăturat decît în măsura în care omul poartă în el principiul legal al răului falsa motivație înainte de a fi atins de neliniștea întîmplătoare provenită din accidentele din mediul ambiant. Excitația nesănătoasă devine ușor supraexcitație, exaltare. Efortul de a contracara influența legală a răului (transformarea excitației nesănătoase în supraexcitație intimă) constituie dificultatea esențială a vieții. Dar însăși dificultatea aceasta este cea care asigură vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este singurul mod eficient de combatere a obsesiei autosupravalorificărilor și a subvalorificărilor celor din jur. Totul este valoare sau non-valoare (ca satisfacție autentică sau neautentică), deoarece totul este valorificare obiectivă sau afectivă a sinelui, a celor din jur, a situațiilor întîmplătoare și în cele din urmă a vieții înseși, a sensului sau a nonsensului, a valorii sau a nonvalorii ei. Toate judecățile de valoare indiferent dacă sînt corecte sau nu au o forță motivantă nebănuită cu putere purificatoare sau de pervertire
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
raritatea faptelor nu justifică stigmatizarea unor populații care ar fi privite ca supuse riscului. Cu toate acestea, masacrele cu arme de foc, precum cel de la Columbine High School din 1999, au provocat o teamă considerabilă în rândul americanilor. Natura aparent întâmplătoare a acestor fapte intens mediatizate a părut să ia, pentru public, proporții epidemice. Potrivit unui sondaj realizat în 2001, peste 50% dintre părinți și 75% dintre elevii de școală secundară (Gaugham et al., 2001) cred că un school shooting ar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
expoziției, sau în limbaj muzeografic conceptul de expoziție (pozițiile 1 și 2 din 5 exprimate). Aceste afirmații identifică clar cerințele publicului raportate la oferta muzeală, faptul că vizita s-a datorat în principal acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare, ceea ce demonstrează necesitățile colectivității în privința consumului individual, orientarea sa din punct de vedere estetic. În concluzie, este necesar ca muzeele să-și canalizeze activitățile în funcție de structura publicului local sau virtual și a practicilor sale culturale care pot diferi în spațiu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care le identifică emoțional și pe care le revalorifică expresiv în spațiul compozițional; rezultatele experimentului identifică clar cerințele publicului școlar în raport cu oferta muzeală, faptul că reușita activității didactice s-a datorat în principal acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare; rezultatele experimentului nu au evidențiat "efectul cascadă" determinat de abundența materialului vizual informativ din muzeu, efect prin care publicul școlar nu poate fi în măsură să localizeze informația. B. CONCLUZII GENERALE spațiul muzeal este de natură să influențeze pozitiv performanțele
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
institutor din proprie voință, chiar dacă avea deja o meserie, aceea de preot, așa cum notează și Bianca Bratu: ”Pentru Creangă, alegerea profesiunii de dascăl în momentul în care avea totuși o altă meserie, pe aceea de preot, nu era un fapt întâmplător.” (13, p. 84 ) Primii pași în domeniul didactic îi face Ion Creangă înscriindu-se la Școala Preparandală din Iași, reorganizată de T. Maiorescu, care dorea să modernizeze învățământul pedagogic românesc. Astfel, întâlnim numele său, la 4 ianuarie 1864, între cei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
da această învățătură nu pentru că trebuia, și pentru că i se plătea , dar pentru că avea un prisos de bunătate în el și pentru că în acest suflet era ceva din credința și din curățenia unui apostol”(44, p. 23 ). Nu pot fi întâmplătoare aceste relatări, ele părând a fi confirmate tocmai de amintirea numelui marelui Creangă, ca sursă de emoție plăcută pentru personajul învățător și pentru elevii săi. Putem analiza deopotrivă și imaginea altui dascăl, evocat în literatura română de Barbu Șt. Delavrancea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nici un caz, sursa unor sentimente omenești, prea omenești pentru a se naște între ei. Sau admirat și s-au respectat reciproc, și-au intuit talentul deosebit și au devenit unul pentru altul profeții unui vis al ascensiunii spre luceferi. Nu întâmplătoare este zicerea ce a făcut istorie în literatura română și cea universală: EMINESCU „CEL MAI MARE POET AL ROMÂNILOR” și nu întâmplător este faptul că ea a fost emisă tocmai de Ion Creangă. Această afirmație se poate găsi scrisă pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și a transportului în siguranță medicală până la spitalul autorizat să primească pacientul cu suferința acută. Cel care ocupă această funcție era o personalitate în domeniul chirurgiei și ortopediei românești, cu reale calități organizatorice: dr. Petre Topa. Numirea aceasta nu este întâmplătoare și nici o simplă prezență de imagine. Profesorul Minovici i -a solicitat funcția aceasta în Comitet, în calitate de Secretar general (funcție cu virtuți de inițiativă și prerogative de execuție), dr. Petre Topa, cunoscând că era un reputat chirurg și ortoped, un bun
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de firele secundare. ¶Rimmon-Kenan 1983. fluxul conștiinței [stream of consciousness]. Un fel de DISCURS-DIRECT LIBER sau MONOLOG INTERIOR care încearcă să ofere "o reproducere directă a gîndirii" (Bowling); un mod de reprezentare a conștiinței umane care se concentrează asupra fluxului întîmplător al gîndirii și îi accentuează natura asociativă ilogică, "negramaticală" (monologul lui Molly Bloom din Ulise). Deși monologul interior și fluxul conștiinței sînt adesea considerate ca fiind similare, ele au fost totuși frecvent puse în contrast: primul ar prezenta gîndurile personajului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Prince, Rimmon-Kenan) au definit-o ca povestirea a cel puțin două evenimente reale sau fictive (sau a unei situații și a unui eveniment), nici unul din acestea presupunîndu-l logic sau implicîndu-l pe celălalt. Pentru a o distinge de relatarea unei serii întîmplătoare de situații și evenimente, naratologii (Danto, Greimas, Todorov) au mai argumentat că narațiunea trebuie să aibă un subiect unificator și să constituie un întreg. Mediile narative de reprezentare sînt diverse (oral, scris și limbajul gestual, de ex., tablouri cu natură
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
distinctivă. Desigur, relațiile temporale între situațiile și evenimentele care formează o povestire nu sînt singurele posibile: aceste situații și evenimente pot fi legate cauzal, de exemplu. Mai mult, într-o narațiune "adevărată", în opoziție cu simpla relatare a unei serii întîmplătoare de schimbări de stare, aceste situații și evenimente formează și ele un întreg, o SECVENȚĂ ale cărei primi și ultimi termeni majori se reiau parțial unul pe altul, o structură avînd, în terminologia lui Aristotel, un ÎNCEPUT, un MIJLOC și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este de obicei făcută în celălalt sens (un medic «femeie»); în măsura în care termenul medic este masculin, faptul de a adăuga «bărbat» pare superfluu. Visul îi vorbește, prin urmare, de bărbați și de relația sa cu bărbații. Nici folosirea pluralului nu este întâmplătoare. El atestă multitudinea posibilităților. Ceea ce confirmă Sylvie, pentru că, în realitate, ea ezită între doi «pretendenți». Visul se precipită cu imaginile combinate ale cutremurului și ale pacienților convulsivi. Convulsiile sunt un ecou al cutremurului. Cele două elemente ilustrează distrugerea și nimicirea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
exercițiilor fizice (Cîrstea, 1993, p. 10). Ion Șiclovan (1979, p. 10) constata existența a două categorii de influențe asupra dezvoltării fizice și a capacității motrice: intenționate (exercitate în mod coordonat și sistematic, subordonate unor scopuri precise) și neintenționate (cu caracter întâmplător, sporadic). Din acest punct de vedere, este evident faptul că prin procesul practicării exercițiilor fizice, educația fizică și sportul se adresează evident primei categorii, de maximă importanță în formarea unui corp armonios, puternic, îndemânatic, în acord cu un spirit puternic
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizice, educația fizică și sportul se adresează evident primei categorii, de maximă importanță în formarea unui corp armonios, puternic, îndemânatic, în acord cu un spirit puternic și echilibrat. În același timp, trebuie să remarcăm faptul că de multe ori influențele întâmplătoare pot veni chiar în contradicție cu activitățile planificate și desfășurate sistematic, în care se urmărește influențarea pozitivă a potențialului biologic și psihic a indivizilor. În altă ordine de idei, este evident faptul că mișcarea, efectuată de corpul uman și/sau
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Mesopotamia se verifică o încercare de a sincroniza anul lunar cu cel solar, adăugând la câțiva ani a treisprezecea lună; în primă fază această soluție a fost introdusă pe baza unor calcule mai mult sau mai puțin arbitrare, după necesități întâmplătoare și mai apoi, începând cu secolul al VI-lea î.C., în formă ritmică și precisă; în fine, începând cu secolul al IV-lea î.C., după principiul adoptat și în Israel mult mai târziu, au fost șapte ani de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sponaioasă - diploe. C. Conformația internă a oaselor scurte poate fi descrisă ca prezentând: -la exterior: lamă de substanță compactă; -în interior: masă de substanță sponaioasă: în cavitățile acesteia se află măduvă osoasă. Dispoziția substanței osoase, compactă sau sponaioasă, nu este întâmplătoare: - prezența canalului medular sub forma unui tub aol în interior face ca osul să fie rezistent și în același timp suficient de elastic pentru a rezista la forțele de tracțiune, presiune ce acționează asupra sa; - substanța osoasă sponaioasă este dispusă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a mai fost decât puțin modificat. O Dată iuliană modificată reprezintă pur și simplu Data iuliană inițială plus 2 400 000 de zile și 12 ore, aducând ora zero pe 17 noiembrie 1858, - din nou, o dată mai mult sau mai puțin întâmplătoare.) Poate că astronomii au refuzat să sărbătorească Data iuliană modificată 51542, evreii au ignorat 23 Tevet 5760 (anno Mundi), iar musulmanii au uitat de 23 Ramadan 1420 (anno Hejirae). Dar poate că nu. Cu toții au știut ce a reprezentat 31
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
suprimă unele direcții. De asemenea, trebuie subliniat faptul că dacă anumite direcții țin de esența sistemului, altele se cantonează la nivelul aspectelor accidentale ale acestuia. Primele sunt direcții necesare și se manifestă ca tendințe principale și dominante, pe când celelalte sunt întâmplătoare și nu depind de condițiile interne și stabile, ci de condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cadre logice, condiționari ale gândirii prin principiul noncontradicției și prin cel al rațiunii suficiente, ca simple fapte logic-formale cărora le-ar lipsi conținutul. Într-un fel, operația de extindere a legislației finalității de la om asupra naturii nu reprezintă un fapt întâmplător; el ține de însăși condiția noastră ca locuitori ai lumii fenomenale. Dar aici putem observa un temei pentru o idee prezentă la Kant în locurile cele mai semnificative ale arhitectonicii rațiunii pure: statutul omului ca locuitor al lumii inteligibile (al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]