KorAP: Find »[drukola/base=învățătură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...120 121 122 ...596 >

14,879 matches

Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525

un Origen al Apusului?”Augustin pune temelia unei învățături despre grație care va caracteriza gândirea apuseană până la Toma d'Aquino și Luther . Izvoarele unei asemenea învățături sunt considerate etica stoică, filosofia neoplatonică și maniheismul. Elemente constitutive ale eticii augustiniene sunt învățătura despre predestinarea absolută și învățătura despre păcatul „original”, ambele cu consecințe grave pentru tema libertății umane. Una dintre cele mai serioase carențe ale augustinianismului este dualismul dintre natură și har. Consecința inevitabilă a unui asemenea dualism este separația realității în

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
pune temelia unei învățături despre grație care va caracteriza gândirea apuseană până la Toma d'Aquino și Luther . Izvoarele unei asemenea învățături sunt considerate etica stoică, filosofia neoplatonică și maniheismul. Elemente constitutive ale eticii augustiniene sunt învățătura despre predestinarea absolută și învățătura despre păcatul „original”, ambele cu consecințe grave pentru tema libertății umane. Una dintre cele mai serioase carențe ale augustinianismului este dualismul dintre natură și har. Consecința inevitabilă a unui asemenea dualism este separația realității în două niveluri opuse: „natural” și

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
și morală recapitulează și formulează cronologic în cadrul istoriei credința și viața una și aceeași a Bisericii, care este „aceeași ieri, azi și în veci”. Cu alte cuvinte aceste lecții sintetizează în orice moment concret al vieții Bisericii conținutul și scopurile învățăturii creștine. Ce înseamnă acest fapt? Putem spune că el exprimă două lucruri: a). Faptul că conținutul acestor lecții menține și păstrează nealterată învățătura biblică și patristică; b). Faptul că aceste două lecții nu se mișcă independent, ci sunt unite organic

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
veci”. Cu alte cuvinte aceste lecții sintetizează în orice moment concret al vieții Bisericii conținutul și scopurile învățăturii creștine. Ce înseamnă acest fapt? Putem spune că el exprimă două lucruri: a). Faptul că conținutul acestor lecții menține și păstrează nealterată învățătura biblică și patristică; b). Faptul că aceste două lecții nu se mișcă independent, ci sunt unite organic și neseparate. Separarea teologiei pe secții și discipline, ce se impune poate metodologic, nu trebuie să ne împiedice deloc să păstrăm unitatea lor

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
veșnică a Bisericii. De aceea Biserica este plină de Viață, de Viața veșnică, ea fiind Viața Însăși. Acest este etosul ortodox: Viață veșnică. Prin această jertfă a lui Iisus Hristos există Biserica, ce cultivă credința și împărtășește viața și formulează învățătura dogmatică și morală. „Biserica lui Iisus Hristos nu este un organism modelator-etic, ci trupul mântuirii, comuniunea îndumnezeirii” . Biserica este ea însăși marea taină în care Iisus Hristos restabilește și ridică la o treaptă desăvârșită unirea Sa cu lumea întemeiată în

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
taina lui Iisus Hristos, căci respiră, trăiește și se hrănește cu și prin Taina lui Iisus Hristos. Biserica și tainele ei sunt viața în Iisus Hristos. Baza deci, de la care începe și la care se referă și spre care tinde învățătura creștină, este Însuși Iisus Hristos, Ce Se oferă pe Sine „pentru viața lumii” și Se împărtășește prin Taina Sfintei Euharistii. Omul ortodoxiei este o persoană eclezială, ființa care ființează numai în comuniune de har și viață cu Iisus Hristos, Izvorul

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
creștină, nici viață creștină și nici creștinism. Sfânta Euharistie este esențial sau substanțial întreaga Biserică, este taina arătării Dumnezeului Treimic și asumarea, cuprinderea lumii în împărăția Lui. În Sfânta Euharistie avem condiția, întregirea și desăvârșirea vieții creștine , „Α și Ω învățăturii dogmatice și morale . De aceea și dacă examinăm tradiția noastră creștină, vom constata că toate elementele ei esențiale se referă la ea în final sau o presupun. Dogmele și simbolurile, rugăciunea și cultul Bisericii, educația și canoanele ei au esențial

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
în comuniune; „ca toți să fie una precum noi” . Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală ce o avem la dispoziție nu este

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
să fie una precum noi” . Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală ce o avem la dispoziție nu este duhul comunitar, ci individualismul

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală ce o avem la dispoziție nu este duhul comunitar, ci individualismul și scindarea socială ce ne duc în impas existențial. „Dogma Treimică nu se oferă poate acum ca punct de plecare a învățăturii, se oferă însă ca răspuns la căutarea sau așteptarea oamenilor epocii noastre. De aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această dogmă, ce este totodată kerygma unității și a iubirii. Câți o vor

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
sensul păcatului. De aceea alegerea și enumerarea pozițiilor și textelor patristice cu astfel de noțiuni este folositoare în deosebi. În final, esențială și actuală este importanța și însemnătatea Ecclesiologiei pentru prezentarea credinței și vieții creștine. Cu excepția semnalării ei generale în învățătura dogmatică pozițiile ei fundamentale sunt foarte prețioase pentru o prezentare corectă a moralei creștine. Teologul, ca și orice pedagog, nu poate oferi ansamblul cunoștințelor și al informațiilor de care au nevoie elevii. Este dator însă să le deschidă drumuri, care

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
părerile unor scriitori bisericești, ce-i obosesc inutil pe elevi sau le și încearcă credința. Conținutul lecției dogmatice este recapitulat esențial în simbolul de credință. Cu excepția acestuia însă au nevoie și de alte elemente fundamentale ale tradiției ortodoxe ulterioare, precum învățătura despre sfintele icoane și distincția esenței și energiilor în Dumnezeu, cu atâta însemnătate pentru credința și viața ortodoxă. Învățătura dogmatică ortodoxă nu constituie un sistem teologic, ci interpretarea operei sfintei iconomii. „De aceea și conținutul ei este deformat, când este

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
recapitulat esențial în simbolul de credință. Cu excepția acestuia însă au nevoie și de alte elemente fundamentale ale tradiției ortodoxe ulterioare, precum învățătura despre sfintele icoane și distincția esenței și energiilor în Dumnezeu, cu atâta însemnătate pentru credința și viața ortodoxă. Învățătura dogmatică ortodoxă nu constituie un sistem teologic, ci interpretarea operei sfintei iconomii. „De aceea și conținutul ei este deformat, când este pus în paturile scolastice ale lui Procust” . Textele dogmatice și liturgice, precum de asemenea și imnurile Bisericii sunt necesare

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
un sistem teologic, ci interpretarea operei sfintei iconomii. „De aceea și conținutul ei este deformat, când este pus în paturile scolastice ale lui Procust” . Textele dogmatice și liturgice, precum de asemenea și imnurile Bisericii sunt necesare pentru prezentarea și interpretarea învățăturii dogmatice. Punctul de plecare însă e cel mai bine să se facă de la datele experimentale și istorice. Căutările mai adânci ale existenței umane, ce păstrează și o stabilitate diacronică, oferă prima bază esențială pentru inaugurarea oricărui dialog esențial despre religie

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Astăzi considerarea creștină trebuie să se facă din alt punct de vedere. Diferite concepții moral-sociale și filosofic-religioase moderne se leagă direct sau indirect cu creștinismul. Și chiar această civilizație tehnică contemporană a fost caracterizată în mod potrivit ca subprodus al învățăturii morale a creștinismului. Nu există nici un motiv să contestăm orice valoare, ce se păstrează sau se proiectează în afara Bisericii. Dimpotrivă, evidențierea principiilor creștine de către oamenii ce se găsesc în afara Bisericii, precum și lupta împotriva instituției bisericești în numele lor, trebuie să ne

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
pentru o prezentare pozitivă a lor. Ocazional nu numai pot, dar și trebuie să se facă extinderi și raporturi referitoare la teme contemporane și-n deosebi actuale, în timp ce teologul e dator să aibă o informare suficientă despre discuțiile următoare. d. Învățătura creștină: sfințitoare și mângâietoare Rezerve există și în formularea celui de-al treilea scop. Când lecția nu are drept scop să-i ajute pe elevi să răspundă ei înșiși la problemele practice ale vieții, ci încearcă să ofere răspunsuri pregătite

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523

enoriale și a duhului colectiv corespunzător, ce se formase pe o lungă durată de timp în cadrul spațiului ortodox. 2. Lipsa unei prezențe evidente a credinței religioase în viața socială, ce creează și controlul social echivalent. 3. Inexistența acceptării incontestabile a învățăturii bisericești de către toți factorii societății și chiar de către purtătorii (transmițătorii) vieții duhovnicești. 4. Identificarea Creștinismului cu trecutul și considerarea lui drept anacronic. Scepticismul sau îndoiala față de trecut. 5. Lipsa unui învățământ teologic universitar competitent și antiselecția valorică în teologie și

PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
conceptul potrivit căruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar în care sălășluiește mărturia cea duhovnicească despre trăirea în viața noastră a învățăturii lui Iisus Hristos, cea autentică. „Astfel înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine, ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor

PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606

milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Drept urmare, mi-am adus și eu aminte, pentru câteva momente, cuprins fiind de emoție, respect și venerație, de Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa acum, la momentul împlinirii a cinci ani de la nașterea sa în viața cea

PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738

cum se promovează cu mare fast mediocritatea. (poezie degradantă, pornografică, estetica urâtului... și alte găselnițe la fel de murdare) O poezie, că doar de asta se numește poezie, trebuie să fie ușor de exprimat și reținut, să lase în mintea noastră o învățătură, o idée, să fie concentrată și plăcută la citit. Simple șiruri de cuvinte, oricât de “metaforizate” ar fie le, care în urma lecturarii nu ne spun nimic, greu de exprimat și reținut, pot fi cel mult exerciții de tehnică gramaticală, care

PE UNDE SE MAI PLIMBĂ POEZIA ?! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738]
ne spun nimic, greu de exprimat și reținut, pot fi cel mult exerciții de tehnică gramaticală, care nu mai au asupra noastră rezultatul dorit. Cititorul, versat sau nu, caută, răscolește, vrea să înțeleagă, să simtă poezia, vrea o emoție, o învățătură, o poveste despre ceva din jurul lui, despre care el nu are puterea să observe... Nu trebuie prea multă logică pentru a înțelege că poezia nu a avut dintotdeauna un tată, mă refer la cel care astăzi își spune poet. Sigur

PE UNDE SE MAI PLIMBĂ POEZIA ?! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738]
Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651

a II-a , X, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 85. [17]Ibidem. [18] Ibidem, p. 86 [19] Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 107. [20] Învățătura celor doisprezece Apostoli, I, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 25. [21] Ibidem. [22] Ibidem, V, p. 28. [23] Sfântul Clement Romanul, op. cit., XXXV, p. 64. [24] Idem, A doua epistolă către Corinteni, VII, 3

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
P.S.B. vol. 3, EIBMBOR, București, 1981, p. 333-335. [97] Ibidem, XXVIII, p. 299. [98] Ibidem, XXXI, p. 302. [99] Ibidem, XXXII, p. 303-305. [100] Ibidem, XXXIII, 10, p. 307. [101] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 92. [102] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [103] Ibidem. [104] Sfântul Clement Romanul, A doua Epistolă către Corinteni, XII, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 99

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
92. [122] Idem, Despre rugăciune, V, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 232. [123] Minucius Felix, op. cit., XI, XXXIV, p. 362, 388. [124] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 92. [125] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [126] Ibidem. [127] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 172. [128] Barnaba, op. cit., XV, 4-5, p. 133. [129] Pr. Prof. Dr.

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
P.S.B. vol. 2, p. 188. [134] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 509. [135] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 32. [136] Idem, Patrologie vol. I, p. 92. [137] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, 6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [138]Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI,6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [139] Sfântul Clement Romanul, Epistola către

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]