12,690 matches
-
reculegere, serviciu religios și discursuri politice numai la monument, fără manifestări stradale. Cu toate acestea, iredentiștii din nou au încălcat ordinea publică și au transformat o comemorare zisă secuiească în bumerang împotriva statului unitar român, cerând autonomia unui așa numit ținut secuiesc. Acest „ținut” este o găselniță iredentistă-udemeristă pentru că la recensământul din 2002 s-au declarat secui sub o mie de persoane, deci atât cât abia pot forma un sat secuiesc! După adunare, „adunații” au plecat cu „ținutul secuiesc” în gură
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
unui așa numit ținut secuiesc. Acest „ținut” este o găselniță iredentistă-udemeristă pentru că la recensământul din 2002 s-au declarat secui sub o mie de persoane, deci atât cât abia pot forma un sat secuiesc! După adunare, „adunații” au plecat cu „ținutul secuiesc” în gură la prefectura română, să ceară de-o autonomie, pe care Imperiul Habsburgic nu le-a recunoscut-o. Mai târziu, odată ce nenorocirea habsburgilor, adică compromisul austro-ungar, Budapesta prin legile ei și reîmpărțirea administrativă a Transilvaniei a desființat scaunele
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
austro-ungar, Budapesta prin legile ei și reîmpărțirea administrativă a Transilvaniei a desființat scaunele secuiești și i-a maghiarizat și pe secui, cu multă ușurință dată fiind înrudirea lor îndepărtată. De ce le trâmbițează ungurii iredentiști românilor, de dimineața până seara, autonomia ținutul secuiesc când, odată cu stăpânirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, ei nu au mai avut nici un fel de autonomie!? Simplu, pentru că știu că românii nu-și mai cunosc propria lor istorie de prin 1945, darămite pe cea a secuilor, așa că iredentiștii-udemeriști îi
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
avut acești veșnici mercenarii ai estului și rupeți din istoria noastră paginile ce atestă ura lor față de olah și atrocitățile lor împotriva românilor ardeleni. Să ne limităm, acum, doar la câteva fapte de la 1848-1849, 1940-1944 și la Decembrie 1989 în „ținutul secuiesc” văzut prin fotografiile de la morgă ale Maiorului Agache Aurel. Sunt viteji, plini de demnitate și democrație barbară secuii ungurizați, să scoată castanele din foc pentru Budapesta iredentistă. Tot în Secolul XX, a fost și Dictatul de la Viena, prin care
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
au legat destinul de țară, contribuind cu sabia sau condeiul la neatârnarea și nemurirea neamului nostru, astfel că pot asculta „muzica îngerilor" din Valhala (raiul), pe care poetul n-a ezitat s-o prindă în versurile poeziei „La Bucovina", dedicată ținutului natal pe care a jurat să nu-l uite: „N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,/ Geniu-ți romantic, munții în lumină"... Asemeni marilor înaintași și noi - prin gândurile, vorbele, faptele și dăruirea noastră - putem contribui ca România să fie în
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
Micle... -O fată, da! Dar cu probleme... -Problemele se dezleagă...Deși nu sunt chiar așa de grozav la matematică... Poate le dezlegăm împreună... -Să le dezlegăm... -Cine sunteți dumneavoastră, doamna Veronica Micle? - glumi Eminescu. -Sunt o visătoare, vin dintr-un ținut de legendă, Năsăud, am plecat de-acolo la un an în brațe la mama, cu un frățior... Am plecat de frica honvezilor care i-au pricinuit lui tata atâta rău în timpul răscoalei Iancului... Am trecut prin Pasul Dornelor în frumoasa
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
de-acolo la un an în brațe la mama, cu un frățior... Am plecat de frica honvezilor care i-au pricinuit lui tata atâta rău în timpul răscoalei Iancului... Am trecut prin Pasul Dornelor în frumoasa ta Moldovă... Am copilărit în ținutul Neamțului, lângă Cetate și Ozana, lângă Agapia și Văratic, având drept strajă Ceahlăul și toți Munții Moldovei... Apoi am plecat la Ieși la Petru Câmpeanu... Restul cred că-l bănuiești! -Restul - se întrebă Eminescu - care rest? Iar tăcură și urcară
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
dumneata pe-aici? -Bună noaptea, moș Lazăre! -Bună să-ți fie inima! -Ne plimbam prin împrejurări eu cu duduca și-am dorit să vizităm și noi Moldauercapelle, să punem o lumânare la capul răposaților! Duduia e din partea locului, tot din ținutul Năsăudului... -Păi dacă-i așa, poftiți dumneavoastră înăuntru, să stați românește pe-o laviță! Și de unde zici că-i duduca? -Din Năsăud, tatăl meu a luat parte la răscoala lui Iancu și-a fost omorât de honvezi! - răspunse Veronica. -Și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
vine un secui, Cu o pălincă și un pui. „La mine nu sunt neam de dac, Nici de maghiar, dar tot un drac, Eu asta vrei să spui". Secuii toți la mine vrut Să vin la București marșrut, Că la Ținutul Secuiesc S-a zis că numai eu tocmesc Să dai ce noi cerut. De la TV noi ai aflat Că tu puțin cam dezumflat, Că protocol făcut cu Crin A fost un prunc adulterin Și vrei noi aliat. Dacă pe unguri
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
vrei la tine mintea trează, Mai stai un pic, nu ospătează Sau joacă huțulinca!” Lui Ponta ochii i s-aprind, Nu doar de puiul aburind Se lasă dus, cuprins de vrajă, Și nici de-mpăturita glajă. El are doar un gînd. „Ținutul Secuiesc primești?” „O, Ponta, chit de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela Sau Hunor, tinerul acela Pe care tu pețești. Dar eu sunt hotărît secui Și stau aici, betut in cui, Să dai la mine un ucaz Și
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
insulă, datorită condițiilor geografice și climaterice; vreme de cinci milenii aceste locuri nu au fost locuite pentru că râurile lipseau cu desăvârșire iar terenurile erau necultivabile, așadar zona nu era deloc propice încropirii așezămintelor umane. Arheologii susțin că primii locuitori ai ținutului s-ar fi pripășit la Ayia Napa în neolitic, dar pentru o scurtă perioadă, pe un deal protejat natural, în apropierea coastei. Urme ale existenței pe aceste meleaguri nu s-au găsit, necunoscându-se detalii despre popularea zonei nici din
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
creștină timpurie care a urmat a fost descoperită în situl Katalymata, unde se crede că s-a concentrat cea mai mare parte a populației din acest colțișor de insulă. Raidurile arabe din secolul al VII-lea au determinat locuitorii acestor ținuturi să le părăsească, rămânând doar peregrinările păstorilor ce ajungeau aici până în secolul al XIV-lea, când același Lusignan, ctitorul multor așezăminte cipriote din perioada de referință, atras de farmecul și sălbăticia regiunii ridică mănăstirea Ayia Napa. Ușor, ușor, ciprioții atrași
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
multe stele stau la dispoziția celor mai rafinate gusturi ale turiștilor care ajung aici. În antichitate, Protaras, cunoscut atunci ca Leukolla era un mic port folosit adesea ca loc de refugiu pentru greci, neîntrecuții navigatori ai vremurilor. Făcea parte din ținutul Paralimni. Zona a fost recunoscută pentru clima deosebit de blândă și propice cultivării legumelor timpurii și pentru pitorescul și liniștea plajelor de aici. Legendele ținutului nu le-am aflat dar sunt sigură că ele există; poate că dacă vom ajunge dincolo de
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
port folosit adesea ca loc de refugiu pentru greci, neîntrecuții navigatori ai vremurilor. Făcea parte din ținutul Paralimni. Zona a fost recunoscută pentru clima deosebit de blândă și propice cultivării legumelor timpurii și pentru pitorescul și liniștea plajelor de aici. Legendele ținutului nu le-am aflat dar sunt sigură că ele există; poate că dacă vom ajunge dincolo de “linia verde”, în Republica Turcă a Ciprului de Nord, vom reuși să le dezlegăm misterele, mistere care învăluie de fapt întreaga insulă într-o
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
fost un fel de Edith Piah a României, nu în sensul muzicii pe care o practică ilustra cântăreața, dar în sensul popularității de care aceasta se bucură în sânul poporului francez. Maria Tănase prin talentul și dragostea ei nețărmurita față de ținutul românesc, de portul, graiul iubiților ei români... ne-a adus pe scena strălucirea cântecului popular din plaiurile de dor ale Olteniei, Banatului, Ardealului, Moldovei și Munteniei, dându-i prin voce și trăire scenica... fior, armonie celesta și alean... presărat cu
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
povestirile dvs.)? V.D.: Emoții? Puțin spus. Simt o religiozitate, o datorie sfântă de a imortaliza vremurile, destinele oamenilor, așa cum au fost ele în vremurile apuse. Nu basme, nu superstiții, ci întâmplările reale de demult, atât de bogate, ale satului din ținutul natal, care se pot pierde ușor în negura uitării dacă nu se găsește un scriitor care să le scoată la lumină. M.C.: Cum se împacă informatica cu literatura? V.D.: În mod paradoxal, se împacă bine, de minune chiar. Se împacă
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE DE MARIA CIOBOTARIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347363_a_348692]
-
De dorul meu nestăvilit îl molipsesc - Și rugul nu-și mai află locul. Mi-i ținuta demnă de harul ce mi-i dat: În fața carieristului nicicând plouată-am stat, Și nici n-am spart cu fruntea pânză efemeră Ce-acoperă ținutul precum o emisferă... De unde așa aromă în trandafiri sălbatici? Și cine-i regizorul ce-a răspândit tulpini? De-a închis în inima mea ghimpii ostatici, Și tu la miez de noapte încerci să mi-i alini. CÂTE O ZI DIN
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
ACEST AN: FESTIVALULUI DRUMEȚII MONTANE Autor: Alexandru Cănăvoiu Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
accesând: Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
voință am avut ca fiica mea să aibă urmaș din neamul poporului peste care am domnit și căruia i-am fost credincios. (deschide larg brațele) Doresc ca neam din neamul nostru să-și aducă aminte că am fost principele acestor ținuturi, lăsate moștenire de strămoșii noștri, dacii, pe care să le păzim și de dincolo de moarte! CONTESA: (blajină) Dragul meu, să lăsăm aducerile aminte și să sărbătorim evenimentul. CONTELE DRACULA: Să afle neamul vampiric din întreaga lume că în Carpați s-
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
nu ne lăsați în pace? Pentru o clipă întreaga suflare încremenește. PALOȘ: Cum de ne-ați descoperit lăcașul? CĂPITANUL ARNĂUTU: Dar tu cine ești, cavaler al nopții? PALOȘ: Sunt prințul Paloș, ginerele Contelui Dracula! Duceți-vă înapoi și apărați-vă ținuturile de vrăjmaș, așa cum am făcut-o eu! CĂPITANUL ARNĂUTU: Deci tu ești năluca legendară care i-a înspăimântat pe turci în bătălii!? Legenda ta va muri odată cu tine! PALOȘ: (ridică paloșul care strălucește în razele lunii) Dacă nu vă întoarceți
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Născut la Sebeș, Alba și cu strămoși din partea mamei, în comuna Sântimbru, satul Totoi, interpretul Ionuț Fulea cântă cu un anume militantism pentru conservarea zestrei întregului folclor românesc, dar în primul rând al Albei care are monopolul folclorului ales, între ținuturile apusene. Nu există în România proprietari de moșii mai bogați decât clăcașii folclorului. De fapt, bogăția primilor e o înceată și treptată cădere în sărăcia spirituală. Ionuț Fulea s-a născut bogat, moștenind de la familie cântecul frumos, curat, nerepetabil. Putea
IONUŢ FULEA. DRAGOSTE PENTRU RĂDĂCINA FOLCLORICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347454_a_348783]
-
slugarnicii) Majestate! URSUZ: Treaba voastră nu se termină aici. BOIER CONACU: Mai aveți vreo doleanță? URSUZ: După înscăunarea principelui veți distruge palatul prinților vampiri și castelul Contelui Dracula. BOIER CONACU: (cu viclenie) Și înscăunarea ta ca rege al nopții peste ținuturile lui vodă! URSUZ: Ne vedem după măcel! Spor la treabă! Vampirul nu mai așteaptă răspuns, se ridică brusc, face un evantai cu pelerina și dispare. EXT. / PALATUL DIN MUNȚI / NOAPTE Esteoimagine generală, sub cerul înstelat, cu palatul cocoțat pe stânca
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
de aur. Deodată în cameră apare prin perete o pâclă ca un nor care se transformă treptat într-un bărbat într-o mantie aurie. URSUZ: (desfășurându-și mantia cu satisfacție) Iată regele nopții în splendoarea sa, stăpân peste voi și ținuturile voastre! CEI PATRU: (se ridică supuși; în cor) Bine ai venit, domnia ta, viitor Conte! URSUZ: Avem deja un Conte, Contele Dracula, pe care trebuie să mi-l distrugeți! BOIER CONACU: Pentru noi ești „Majestate”! URSUZ: Mă încoronez Rege al Nopții
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Acasa > Literatura > Carti > NOI APARIȚII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE - 2 IANUARIE 2014 Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK PATRIA INIMII MELE - ambasador IONEL ILIE (BUCUREȘTI) Dincolo de lumi, ținuturi îndepărtate sau intime, o altă valență sensibilă a vieții - Copilăria - revine ca laitmotiv în scrierile poetului vrâncean (prin naștere), accentuându-se nevoia copilăriei fericite pe tărâmul de basm, străbătută (însă) de zborurile terifiante ale păsării cu clonț de fier (războiul
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]