4,105 matches
-
epidemiile de ciumă și holeră și cordonul carantinal la Dunăre, bazele romano-bizantine ale vieții noastre politice, introducerea limbii slave `n Biserica românească, documente turcești din colecțiile Academiei, așezarea bulgarilor și găgăuzilor `n Basarabia. BSHR și AAR, 1940-1944. I. Nistor era academician din 1911. A. Zub, „Istoriografia română a anului 1946”, Analele Sighet, 3, 1996, pp. 193-194. M. Nițescu, op.cit., p. 60. Ibidem. A. Zub, „Istoriografia...”, loc cit., pp. 192-194. Ibidem, p. 202. Născută la Leningrad `n 1904, a obținut titlul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a propus creatorul. Prin definiție, creatorul își propune o mie de lucruri, iar spectatorul receptează după nivelul său de înțelegere. În ceea ce mă privește, eu îmi compun spectacolele de așa natură ca și un copil de patru ani, și un academician să găsească ceva în aceste spectacole. Foarte des mi s-a întîmplat să dăm reprezentații concepute pentru adulți în fața copiilor, și totul a funcționat foarte bine, cîteodată chiar mai bine. Deci, gradul de înțelegere nu a fost doar la nivelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la cozi nu mai erau consumatori ci o turmă de sălbatici îndobitociți de lipsuri. A trecut mult timp de atunci, dar, degeaba, nici azi nu am scăpat de obsesia chelnerului arogant. Acesta este un ins care are o atitudine de academician în vacanță, te primește relaxat și te câtărește rapid din priviri. Sunt experți și au criterii. Te măsoară după haine, după mărimea țigării, marca mașinii sau frumusețrea femeii care te însoțește. Nu au nici o treabă cu meseria și se bat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
omului politic. Am luat două exemple la limită tocmai pentru a înțelege complexitatea problemei. Dar pentru capitalist? Pentru omul de afaceri care se implică și produce mărfuri? Ce criterii de apreciere validăm și folosim. Putem compara omul de afaceri cu academicianul? Omul de afaceri produce bani și prosperitate pentru că asta face zilnic, aceasta este ocupația sa. Academicianul este un om deștept și cultivat pentru că asta este profesia sa. La baza tuturor alegerilor noastre se află vocația noastră ca oameni, sau tendința
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capitalist? Pentru omul de afaceri care se implică și produce mărfuri? Ce criterii de apreciere validăm și folosim. Putem compara omul de afaceri cu academicianul? Omul de afaceri produce bani și prosperitate pentru că asta face zilnic, aceasta este ocupația sa. Academicianul este un om deștept și cultivat pentru că asta este profesia sa. La baza tuturor alegerilor noastre se află vocația noastră ca oameni, sau tendința noastră naturală de a face ceva, de a alege o cale în viață, sau de a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mult un om atunci când acel om face ceva ce tu nu ai fi putut face niciodată, pentru că acel ceva este extrem de complex sau de greu în ansamblul muncilor sociale. De aceea eeste normal ca societatea să prețuiască mai mult munca academicianului decât pe cea a omului de afaceri, pentru simplul motiv că munca sa nu o poate face oricine și oricând, iar o descoperire importantă, o invenție a unui academician poate influența în bine destinul a milioane sau miliarde de oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
De aceea eeste normal ca societatea să prețuiască mai mult munca academicianului decât pe cea a omului de afaceri, pentru simplul motiv că munca sa nu o poate face oricine și oricând, iar o descoperire importantă, o invenție a unui academician poate influența în bine destinul a milioane sau miliarde de oameni, pe când un om de afaceri, oricât ar fi de important nu poate oferi prosperitate la milioane sau miliarde de oameni. În viața de zi cu zi însă, suntem tentați
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
amestecăm acest criteriu al greutății și finalității muncii, cu alte criterii comune sau de mai mică importanță. În lumea românească, de exemplu, există atâta orgoliu al nerecunoașterii superiorității persoanei și muncii sale, încât ultimul chelner îi poate oferi oricând unui academician o lecție de aroganță. O lume neașezată nu poate fi o lume fericită. Chelnerul arogant nu este penalizat de către academician și nici de către patronul său pentru că toate sunt făcute să meargă anapoda și amestecat. Respirăm același aer, dar nu suntem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de exemplu, există atâta orgoliu al nerecunoașterii superiorității persoanei și muncii sale, încât ultimul chelner îi poate oferi oricând unui academician o lecție de aroganță. O lume neașezată nu poate fi o lume fericită. Chelnerul arogant nu este penalizat de către academician și nici de către patronul său pentru că toate sunt făcute să meargă anapoda și amestecat. Respirăm același aer, dar nu suntem toți atât de deștepți și utili unii altora. Pe de altă parte este mai mult decât evident că și academicianul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
academician și nici de către patronul său pentru că toate sunt făcute să meargă anapoda și amestecat. Respirăm același aer, dar nu suntem toți atât de deștepți și utili unii altora. Pe de altă parte este mai mult decât evident că și academicianul datorează respect femeii de serviciu din scara blocului său sau chelnerului care tocmai i-a turnat în pahar. Dar ce ne facem totuși cu veniturile? Este evident că salariul academicianului trebuie să fie unul mare, poate cel mai mare din
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de altă parte este mai mult decât evident că și academicianul datorează respect femeii de serviciu din scara blocului său sau chelnerului care tocmai i-a turnat în pahar. Dar ce ne facem totuși cu veniturile? Este evident că salariul academicianului trebuie să fie unul mare, poate cel mai mare din sistemul de retribuire al statului. Numai că oricât ar fi de mare acest salariu, el poate să fie cu mult sub veniturile sau profiturile unui vânzător de ciorapi de damă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mică? Ce facem în acest caz? Nimic! Trebuie doar să spunem că lumea capitalistă nu este una perfectă și că odată individul fiind liber să își aleagă o meserie trebuie să-și asume cu demnitate această alegere. Din această cauză academicianul nu ar trebui să aibă frustrări legate de mărimea casei sau de performanțele mașinii vânzătorului de ciorapi. Meritele sunt necesar a fi cunoscute și recunoscute, pentru toți care participă la viața socială. În același timp trebuie să spunem că uneori
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
riscuri și este insistent să poată deține mai mult decât oricare dintre cei ce participă la repartiție. Alternativa ar fi repartiția de tip socialist, în care birocratul știe mai bine ce salariu trebuie să aibă un medic chirurg sau un academician. Nu există un sistem de repartiție perfect, inventat de oameni pentru a oferi deplinul confort tuturor și deplina liniște socială. Statul plătește după o grilă gândită și aprobată de birocrați, chiar dacă discutăm despre o țară capitalistă, iar piața plătește și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
împotriva criteriilor sale de repartiție, revoltă întreținută mai ales de către intelectualitate, care cu greu poate crede că inițiativa privată, riscul și uneori chiar specula pot fi retribuite și recompensate mai bine decât munca insistentă, fie că este a unui medic, academician sau profesor 92. Poate că viitorul ne va aduce surprize în această direcție, pe măsură ce lumea evoluează și poate chiar pe măsură ce vom trece la ceea ce mai încolo vom numi a fi postcapitalismul. Discutând despre repartiție, Milton Friedman folosește conceptul de ,,etică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Vii din Europa de Est, de la ce Universitate? București? Unde-i Bucureștiul?”. Ei bine, Andrei Pleșu a reușit să facă din piatră plastilină. Era incredibil. Și în plus, are capacitatea de a se plia după orice interlocutor, fie el om simplu, fie academician - spune actualul ministru. Carte de vizită. Un istoric aruncat în diplomație Mihai-Răzvan Ungureanu s-a născut pe 22 septembrie 1968, la Iași. A absolvit în 1992 Facultatea de Istorie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași și are un master
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate. 3. Categoria a III-a - coeficient 2,00 La această categorie se încadrează: miniștrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, personalul încadrat pe funcții similare, precum și academicienii și membrii corespondenți ai Academiei Române. Pentru personalul încadrat pe funcții superioare, diurnă de categoria a III-a se majorează astfel: - cu 10% pentru miniștrii de stat; - cu 20% pentru primul-ministru. NOTĂ: a) Personalul care asigura protecția nemijlocita a demnitarilor, în funcție de
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109673_a_111002]
-
la imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate. 3. Categoria a III-a - coeficient 2,00 La această categorie se încadrează: miniștrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, personalul încadrat pe funcții similare, precum și academicienii și membrii corespondenți ai Academiei Române. Pentru personalul încadrat pe funcții superioare, diurnă de categoria a III-a se majorează astfel: - cu 10% pentru miniștrii de stat; - cu 20% pentru primul-ministru. NOTĂ: a) Personalul care asigura protecția nemijlocita a demnitarilor, în funcție de
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109672_a_111001]
-
și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ----------------- Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade Președintele Academiei Române, academician Mihai Drăgănescu Anexă 1 1. Centrul pentru Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelare Conceptuală Anexă 2 UNITĂȚI la care se diminuează numărul de posturi aprobat în vederea funcționarii centrelor a) La Centrul pentru Cercetări Avansate în Învățarea
HOTĂRÎRE nr. 743 din 24 decembrie 1993 privind avizarea infiintarii unor centre de cercetare ştiinţifică în subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109733_a_111062]
-
zone ale tarii, în domeniile relațiilor interetnice și de comunicare socială; f) organizarea de cursuri postuniversitare în domeniile relațiilor interetnice și de comunicare socială." ... PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Melescanu Președintele Academiei Române, academician Mihail Draganescu ---------------------------
HOTĂRÎREA nr. 776 din 30 decembrie 1993 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 677/1991 privind înfiinţarea şi organizarea Centrului European de Studii în Probleme Etnice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109762_a_111091]
-
de gestionare sau administrare a societăților comerciale; ... d) să aibă cunoștințe profesionale necesare activității pe care urmează să o desfășoare; ... e) să fie membru titular al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. ... (2) Persoanele care au titlu de academician, profesor și conferențiar universitar, doctor în economie, doctor docent în specialitatea finanțe-contabilitate, înscrise în Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, pot solicită înregistrarea că cenzor extern independent, cu îndeplinirea numai a condițiilor prevăzute la art. 6 lit. a
ORDIN nr. 32 din 30 iunie 1995 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind activitatea cenzorilor externi independenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111970_a_113299]
-
depusă și limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații, cu excepția doctorilor în medicină care pot rămâne în activitate până la vârsta de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații. ... (2) Academicienii, profesorii, conferențiarii universitari și cercetătorii științifici gradul I și ÎI pot continua, la cerere, activitatea până la vârsta de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații. Menținerea în activitate, după împlinirea acestor vârste, se face cu avizul Senatului universitar
LEGE nr. 74 din 6 iunie 1995 (**republicată**) (*actualizată*) privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112173_a_113502]
-
evidență într-o poză de grup, întreba cu gura și mai pungită ca de obicei: Cine e acesta (asta)? Ce caută aici?" Scapă, într-o revistă de cultură o poză măricică a lui Rebreanu: "Albinosul acesta cine e?" "Rebreanu, tovarășa academician!" "Și se compară, de-l dau ăștia așa de mare?" Se non e vero" Fotografiile cu scriitori pe care le făcea Ion Cucu nu-și mai găseau debușeu în presă. Le punea pe hârtie lucioasă de amorul artei și ți
Literatura Română în poze de arhivă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12572_a_13897]
-
din perlele rostite de dl. Gigi Becali într-o emisiune de pe Realitatea t.v. de acum cîtva timp. Am urmărit-o și noi. Dl. Becali a emis cu acel prilej și judecăți moralmente mult mai grave decît cele reținute de "academicieni": și anume de ce îi iubește el pe Zelea-Codreanu și pe băieții lui cei răi! Dacă o ține tot așa, președintele PNG nu va ajunge liderul creștin-democrației românești, ci al extremei-drepte. Mai ales de cînd dl. Vadim Tudor a dat-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
cele mai influente, într-un fel sau altul, cele care contribuie decisiv la luarea unei decizii. Acestea sînt, în viziunea autorului, Iacint (eminența cenușie, principalul sfetnic al șefului statului), Căpitanul (liderul istoric al opoziției, fost deținut politic), Revoluționarul, Generalul și Academicianul (președintele Academiei). Principala tentație pentru cititor (mai ales pentru cel care a citit și romanul Spada) este să stabilească unele corespondențe între personajele romanului și cei aflați astăzi pe respectivele trepte ale vieții publice. Din capul locului trebuie spus că
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
pentru trecutul nostru; când volumul I care trata Antichitatea a sosit în corectură, autorii de capitole nu și-au recunoscut textele: acestea fuseseră modificate în sensul tracomaniei la secția de propagandă; spre cinstea specialiștilor în adevăratul sens al cuvântului, al academicianului Dionisie Pippidi, directorul Institutului de Arheologie, aceștia au refuzat să semneze textele modificate de activiștii PCR. Datorită atitudinii demne adoptate de Dionisie Pippidi și colaboratorii săi am fost scutiți de apariția unui tratat tracoman care ne-ar fi făcut de
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]