3,048 matches
-
repartiție (k), relația (55) se modifică înlocuind concentrațiile cu volumele de hidroxid consumate până la echivalență, conform relației (58): 3 I x (58) Deoarece s-a lucrat cu volume egale de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a avut loc). Dar, ținând cont de proporționalitatea: consumat: Se înlocuiesc valorile V2 și în relația (58) și se calculează constanta de repartiție (k) pentru cele patru soluții. Valorile experimentale
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a avut loc). Dar, ținând cont de proporționalitatea: consumat: Se înlocuiesc valorile V2 și în relația (58) și se calculează constanta de repartiție (k) pentru cele patru soluții. Valorile experimentale obținute se introduc
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și (75) în privința constantei vitezei de reacție (k) și conform ecuației (79), în privința timpului de înjumătățire (t1/2). Reacția se poate urmări titrimetric, cantitatea de aspirină transformată "x" apreciindu-se pe baza surplusului de hidroxid de sodiu consumat de acidul acetic format în reacție. Deoarece reacția decurge lent la temperatura camerei, s-a recurs la mărirea vitezei de reacție prin încălzire la 55°C. Reactivi: * Acid acetilsalicilic; * Soluție hidroxid de sodiu (0,1 N); * Fenolftaleină; Mod de lucru: * se cântăresc 0
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reacției), se adugă un volum de aproximativ 10 mL apă distilată și se se titrează cu soluție de NaOH 0,1N în prezența fenolftaleinei până la viraj slab roz persistent. Deoarece în timpul reacției de hidroliză crește aciditatea, prin formare de acid acetic, se va observa o creștere în timp a volumului de soluție de NaOH consumat la fiecare titrare. Calcule și interpretări: 1. Calcularea concentrațiilor soluțiilor de aspirină: Fie: n0 - volumul de soluție NaOH 0,1N care s-a consumat la titrarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aspirină la timpul: t3 = 45 min; n4 - volumul de soluție NaOH 0,1N care s-a consumat la titrarea celor 10 mL soluție aspirină la timpul: t4 = 60 min; n > n0; n - n0 = volumul NaOH se consumă la titrarea acidului acetic format (echivalent cu aspirina hidrolizată), până la momentul t. 2. Calcularea timpului de înjumătațire (t1/2): odată cunoscut k, se calculează t1/2 utilizând relația (79). Rezultatele experimenatle obținute se înscriu în tabelul 16. Observații: Lucrarea poate fi condusă practic la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de sodiu; deci cantitatea de NaOH din amestecul de reacție scade; acidul clorhidric adăugat în scopul opririi reacției (în cantitate constantă) va neutraliza hidroxidul nereacționat și va reacționa cu acetatul de sodiu, cand va rezulta un surplus de acid, acidul acetic, în cantitate echivalentă cu acetatul de sodiu, deci cu acetatul de etil reacționat. Cantitatea totală de acid (excesul de HCl și acidul acetic format) se apreciază prin titrare cu NaOH; în timp, cantitatea de NaOH consumată la titrare va crește
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
hidroxidul nereacționat și va reacționa cu acetatul de sodiu, cand va rezulta un surplus de acid, acidul acetic, în cantitate echivalentă cu acetatul de sodiu, deci cu acetatul de etil reacționat. Cantitatea totală de acid (excesul de HCl și acidul acetic format) se apreciază prin titrare cu NaOH; în timp, cantitatea de NaOH consumată la titrare va crește, deoarece cantitatea de acid acetic (acetatul de etil transformat) va crește. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmayer cu dop, se adaugă cu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acetatul de sodiu, deci cu acetatul de etil reacționat. Cantitatea totală de acid (excesul de HCl și acidul acetic format) se apreciază prin titrare cu NaOH; în timp, cantitatea de NaOH consumată la titrare va crește, deoarece cantitatea de acid acetic (acetatul de etil transformat) va crește. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmayer cu dop, se adaugă cu un balon cotat volume egale de soluție NaOH M/40 și acetat de etil M/60. Se acoperă paharul Erlenmayer și se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
stă la baza determinării energiei de activare. Astfel, se determină viteza specifică a reacției la diferite temperaturi, se logaritmează valorile obținute și se reprezintă grafic dependența În soluție apoasă, acidul acetilsalicilic suferă următoarea reacție de hidroliză: aspirina acid salicilic acid acetic reacție care urmează o cinetică de ordinul I, pentru care viteza specifică este dată de relația (4): xa a t k − ⋅= lg303,2 (117) Reacția de hidroliză a acidului acetilsalicilic este influențată de temperatura de lucru, viteza crescând odată cu creșterea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
L. Între constanta de disociere și gradul de disociere există relația: dată de legea diluției a lui Ostwald. Dar: v Prin urmare: Relația (141) reprezintă expresia matematică a legii diluției a lui Ostwald. Partea experimentală Reactivi și aparatură * Soluție acid acetic N/10; * Conductometrul Radelkisz tip OK - 102. Mod de lucru * într-un pahar Berzelius se introduc 100 mL soluție de acid acetic N/10; * se determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid acetic
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Relația (141) reprezintă expresia matematică a legii diluției a lui Ostwald. Partea experimentală Reactivi și aparatură * Soluție acid acetic N/10; * Conductometrul Radelkisz tip OK - 102. Mod de lucru * într-un pahar Berzelius se introduc 100 mL soluție de acid acetic N/10; * se determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid acetic N/10 se scot din vasul de măsură și se înlocuiește cu un volum de 50 mL apă distilată. Se obține o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acetic N/10; * Conductometrul Radelkisz tip OK - 102. Mod de lucru * într-un pahar Berzelius se introduc 100 mL soluție de acid acetic N/10; * se determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid acetic N/10 se scot din vasul de măsură și se înlocuiește cu un volum de 50 mL apă distilată. Se obține o soluție de acid acetic N/20. După agitarea soluției se determină C ; * se repetă operația de diluare în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid acetic N/10 se scot din vasul de măsură și se înlocuiește cu un volum de 50 mL apă distilată. Se obține o soluție de acid acetic N/20. După agitarea soluției se determină C ; * se repetă operația de diluare în modul arătat anterior pentru a obține soluții N/20, N/80, N/160 și N/320. Se determină pentru fiecare soluție în parte valoarea conductibilității (C
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluții N/20, N/80, N/160 și N/320. Se determină pentru fiecare soluție în parte valoarea conductibilității (C). Cunoscând constanta celulei () se calculează conductibilitatea specifică (γ): și se introduce în relația conductibilității echivalente Conductibilitatea echivalentă limită a acidului acetic se calculează folosind anexa 7. Se calculează . Datele experimentale obținute se trec în tabelul 21. DETERMINAREA POTENȚIOMETRICĂ A pH-ului Considerații teoretice Concentrația ionilor de hidrogen se exprimă prin cantitatea de ionigram de hidrogen într-un litru de soluție [H
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
albă sau alb - gălbuie, fără miros și fără gust; după uscare este higroscopică. Solubilitate: Solubilă în apă la rece (pentru o temperatură cuprinsă în intervalul 1 - 5°C) cu formarea unei dispersii coloidale vâscoase, limpezi sau opalescente, solubilă în acid acetic și într-un amestec de volume egale de alcool și cloroform, practic insolubilă în apă la 70°C, acetonă, alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE METILCELULOZĂ 1% Peste o cantitate de 1 g metilceluloză uscată se adaugă 50
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la semn cu apă distilată, se va obține o soluție de cazeină în acetat de sodiu 0,1 N. Dacă este nevoie soluția se filtrează. Într-un număr de 8 eprubete numerotate se introduc cantitățile de apă și de acid acetic de diferite normalități, indicate în tabelul 28. Se introduce apoi în toate cele 8 eprubete câte 1 mL soluție de cazeină. Se agită pentru omogenizare și se lasă 5 minute în repaos. În fiecare eprubetă s-a creat un sistem
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
normalități, indicate în tabelul 28. Se introduce apoi în toate cele 8 eprubete câte 1 mL soluție de cazeină. Se agită pentru omogenizare și se lasă 5 minute în repaos. În fiecare eprubetă s-a creat un sistem tampon acid acetic - acetat prin amestecarea acetatului de sodiu din soluția de cazeină cu acidul acetic de diferite concentrații. Deci, soluțiile din cele 8 eprubete diferă între ele prin pH-ul lor. În câteva eprubete, cazeina a precipitat. Se va nota în tabel
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
câte 1 mL soluție de cazeină. Se agită pentru omogenizare și se lasă 5 minute în repaos. În fiecare eprubetă s-a creat un sistem tampon acid acetic - acetat prin amestecarea acetatului de sodiu din soluția de cazeină cu acidul acetic de diferite concentrații. Deci, soluțiile din cele 8 eprubete diferă între ele prin pH-ul lor. În câteva eprubete, cazeina a precipitat. Se va nota în tabel în care din eprubete coagularea este maximă (cantitate maximă de precipitat obținută). Calcule
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
izotermei de adsorbție adică a dependenței Γ = f(c) se obține un grafic similar cu cel din figura 44. Din palierul orizontal al izotermei de adsorbție se determină coeficientul maxim de adsorbție (Гm). ADSORBȚIA LA INTERFAȚA SOLID - SOLUȚIE. ADSORBȚIA ACIDULUI ACETIC PE CĂRBUNE Considerații teoretice Pe suprafața materialelor solide are loc întotdeauna adsorbția gazelor și vaporilor (pe interfața S/G) sau a substanțelor din soluție (interfața S/L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
din ecuația lui Freundlich este următoarea: a = este un factor de cantitate și arată dependența adsorbției de suprafața specifică a adsorbantlui; 1 n = este un factor de calitate, redând natura și intensitatea fenomenului. Partea experimentală Se va studia adsorbția acidului acetic pe cărbune, având ca obiectiv: * trasarea izotermei de adsorbție; * determinarea constantelor a și n din ecuația lui Freundlich. Drept adsorbant se folosește un cărbune poros, cu conținut mic de impurități, activat la temperatura de 900°C. Dintr-o soluție de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cărbune, având ca obiectiv: * trasarea izotermei de adsorbție; * determinarea constantelor a și n din ecuația lui Freundlich. Drept adsorbant se folosește un cărbune poros, cu conținut mic de impurități, activat la temperatura de 900°C. Dintr-o soluție de acid acetic 1 N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
temperatura de 900°C. Dintr-o soluție de acid acetic 1 N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru (după adsorbție). 1. Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic Din baloanele 1, 2, 3, 4, 5 se prelevează minim două probe, volumul variind în funcție de concentrație (tabel 38). Se adaugă 1 - 2
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
C. Dintr-o soluție de acid acetic 1 N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru (după adsorbție). 1. Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic Din baloanele 1, 2, 3, 4, 5 se prelevează minim două probe, volumul variind în funcție de concentrație (tabel 38). Se adaugă 1 - 2 picături indicator fenolftaleină
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru (după adsorbție). 1. Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic Din baloanele 1, 2, 3, 4, 5 se prelevează minim două probe, volumul variind în funcție de concentrație (tabel 38). Se adaugă 1 - 2 picături indicator fenolftaleină și se titrează cu soluție NaOH 0,1 N de titru cunoscut până la viraj slab
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]