6,939 matches
-
furturi, acte violente și infracțiuni violente importante la școală și pe drumul spre școală [...]. Datele de la National Crime Victimization Survey arată că elevii cu o vârstă cuprinsă în acest interval sunt victimele a aproximativ două milioane de infracțiuni non-fatale (furt și agresiune violentă) la școală și a aproximativ 1,7 milioane pe drumul spre școală. [...] rata victimizărilor este de 73 de infracțiuni pentru 1 000 de elevi la școală și de 61 pentru 1 000 de elevi pe drumul spre școală. În
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școală și 913 000 pe drumul spre școală. În 2001, elevii între 12 și 18 ani au fost victimele a aproximativ 764 000 de infracțiuni violente la școală, incluzând 161 000 de infracțiuni violente grave (viol, violență sexuală, extorcare și agresiune agravată), iar pe drumul spre școală elevii au fost victimele a aproximativ 758 000 de infracțiuni violente, dintre care 290 000 grave. Totuși, în perioada 1992 2002 [...], rata victimizărilor pentru elevii cu vârste între 12 și 18 ani a scăzut
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Fără străini la noi!". Acest refuz de a considera în sine violența din mediul școlar este cu totul neadaptat situației, iar mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
totul neadaptat situației, iar mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente delictuoase. Se vede un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente delictuoase. Se vede un efect al școlilor în construcția violenței, care nu poate fi redusă la o agresiune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente delictuoase. Se vede un efect al școlilor în construcția violenței, care nu poate fi redusă la o agresiune determinată doar de condițiile sociale exterioare; • faptul că în toate anchetele, oficiale sau științifice, mai puțin de 10% din faptele violente sunt comise de persoane din afara școlii, iar în acest din urmă caz, multe dintre ele sunt cunoscute cel mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Sicot în 1996 privesc așadar definirea victimizărilor de către elevi și frecvența violențelor suferite. Categoriile reținute de elevi și validate de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără îndoială, ceea ce este de obicei contabilizat de către adulți și statisticile infracțiunilor și delincvenței. Lipsa de respect", definită de elevii francezi drept cel mai frecvent act de violență suportat de aproape jumătate (47,8%) dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Fără să intrăm în discuția despre "lipsa de respect", remarcăm, de exemplu, că 23,7% dintre elevi se declară victime ale furturilor, 15,6% ale loviturilor, 9,7% ale rasismului, 4,3% ale extorcării și 2,8% ale hărțuirii și agresiunilor sexuale. Dacă ne amintim cifrele oficiale franceze, aceste categorii diverse nu depășesc niciodată un risc de 0,3% pentru elevi. Să ținem cont că aceste cifre privesc un departament "obișnuit" și nu cuprind zonele cele mai "sensibile" de pe teritoriul francez
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cvasitotalitatea faptelor, în afară de furturile din magazine. Acest tabel arată o frecvență importantă a actelor care pot fi oarecum banale într-o socializare juvenilă (încăierările) (ceea ce nu înseamnă că trebuie permise). Arată, de asemenea, existența actelor grave (incendiere, uz de armă, agresiune fizică asupra unui profesor). Aceste din urmă acte, cuprinzându-i pe 4,5 și 3,3% dintre băieții chestionați, cuprind așadar, dacă le raportăm la populația globală a gimnaziilor, între 200 000 și 300 000 de elevi francezi. Unele dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din urmă acte, cuprinzându-i pe 4,5 și 3,3% dintre băieții chestionați, cuprind așadar, dacă le raportăm la populația globală a gimnaziilor, între 200 000 și 300 000 de elevi francezi. Unele dintre aceste acte sunt specific școlare (agresiunea asupra unui dascăl). Altele sunt comise și în afara mediului școlar. Conform acestei anchete, școala este principalul loc de violență în ce privește violențele verbale (47% dintre elevi spun că au avut acest tip de comportament la școală, față de 1,6% în familie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Martin (1994) definește violența în școală după cum urmează: "Violența în școli este prezentă în orice situație în care un membru al comunității școlare (profesor, elev, membru al personalului educativ, părinte sau vizitator) face obiectul unor intimidări, amenințări sau al unei agresiuni sau când bunurile sale personale sunt degradate intenționat de un alt membru al respectivei comunități sau al publicului, în circumstanțe decurgând din activitățile sale într-o școală"". Pe scurt, așa cum indică Vettenburg și cum am insistat eu însumi la al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
utilizăm o definiție la fel de largă a violenței". Această definiție largă ar putea fi precizată, pentru a asigura comparabilitatea cercetărilor, și aceeași cercetătoare propune diferențierea următoarelor forme de comportamente antisociale: "violență fizică sau amenințare la adresa persoanelor (în principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
următoarelor trei (sau mai multe) criterii în cursul ultimelor douăsprezece luni și a cel puțin unuia dintre aceste criterii în cursul ultimelor șase luni". Aceste criterii sunt reprezentate în tabelul 9. Tabelul 9. Tulburări de comportament: criterii diagnostice din DSM-IV Agresiune față de persoane sau animale 1) brutalizează, amenință sau intimidează adesea alte persoane 2) provoacă adesea încăierări 3) a folosit o armă capabilă să rănească grav pe cineva (de exemplu, baston, cărămidă, sticlă spartă, cuțit, armă de foc) Agresiune față de persoane
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din DSM-IV Agresiune față de persoane sau animale 1) brutalizează, amenință sau intimidează adesea alte persoane 2) provoacă adesea încăierări 3) a folosit o armă capabilă să rănească grav pe cineva (de exemplu, baston, cărămidă, sticlă spartă, cuțit, armă de foc) Agresiune față de persoane sau animale 4) a dovedit cruzime fizică față de persoane 5) a dovedit cruzime fizică față de animale 6) a comis un furt înfruntându-și victima (de exemplu, agresiune pentru furtul unei poșete, extorcare de bani, jaf cu mână armată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cineva (de exemplu, baston, cărămidă, sticlă spartă, cuțit, armă de foc) Agresiune față de persoane sau animale 4) a dovedit cruzime fizică față de persoane 5) a dovedit cruzime fizică față de animale 6) a comis un furt înfruntându-și victima (de exemplu, agresiune pentru furtul unei poșete, extorcare de bani, jaf cu mână armată) 7) a constrâns pe cineva să aibă relații sexuale Distrugerea bunurilor materiale 8) a pus intenționat foc, cu intenția să provoace pagube importante 9) a distrus intenționat bunul altcuiva
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
suită de delicte izolate fără legături logice obligatorii între ele. Acest fapt este valabil îndeosebi pentru experiența victimară în delincvența de însușire: poți foarte bine să nu fii victimă decât o singură dată, a unui furt de mașină, a unei agresiuni în care vinovatul vrea să-ți smulgă mobilul la care vorbești în plină stradă. În cazul acesta, evident, pentru victimă trauma poate fi puternică. Experiența victimizării poate rămâne unică, ceea ce nu înseamnă că nu necesită uneori o supraveghere post-traumatică. E
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre faptele de mică delincvență nu sunt elucidate, nu din nepăsarea polițiștilor, ci fiindcă delincvența s-a schimbat structural, este mult mai frecventă, labilă, mai puțin asumată colectiv. Dacă sunt mai puține infracțiuni sângeroase, sunt mai multe infracțiuni mărunte și agresiuni asupra persoanelor. În Franța, de exemplu, s-a ajuns de la aproximativ cinci mii de plângeri depuse pe an la începutul anilor 1960 la o medie actuală care se învârte în jurul cifrei de patru milioane, dintre care o mare parte clasate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adult sau un alt copil mai puternic. Limitarea violenței în mediul școlar la school bullying înseamnă să nu luăm în considerare violența adulților asupra elevilor, nici violențele antiinstituționale care se traduc printr-o creștere a furturilor din localuri sau prin agresiuni împotriva dascălilor. În plus, chiar dacă insistăm pe violența repetitivă, bullying-ul care implică o continuitate în violența între colegi nu poare cuprinde violențele între tineri care nu se cunosc. De altfel, din acest motiv echipa noastră, dar și, de exemplu, echipa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
așadar o definiție largă a acesteia, incluzând, pe lângă delincvență, "fapte" care nu sunt, în general, încadrate juridic. Aceasta este, de mulți ani, și poziția mea: trebuie să ținem cont de discursul victimelor în definirea violenței, care este în egală măsură agresiune brutală și repetare a unor microviolențe multiple. Totuși, acestei definiții largi i se pot aduce mai multe obiecții puternice pe plan epistemologic. Așadar pe plan epistemologic vom răspunde. Argumentele care vor urma vor fi, evident, destul de savante, să mă ierte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-și producă efectul, răbdare! O primă obiecție a venit din partea unui autor francez care mi-e prieten, Jean-Pierre Bonafé-Schmitt, specializat în medierea în mediul școlar (Bonafé- Schmitt, 1997), care critică "viziunea inflaționistă" a violenței, noțiune în care "sunt grupate atât agresiunile fizice, extorcarea, vandalismul, cât și ceea ce numim "incivilități": cuvinte jignitoare, grosolănii de tot felul, busculade, apostrofări, umilințe". Această extindere prea mare ar face conceptul de neînțeles, prin confuzia lexicală și semantică. Regăsim acest argument în cartea unui cercetător în educație
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu hărțuirea și violențele sexuale din partea colegilor sau a dascălilor. Un raport recent despre Africa de Sud (Human Rights Watch, 2001) constată că amenințarea violenței în școală este unul dintre principalele obstacole în educația copiilor. În Ghana, Malawi sau Zimbabwe, prea numeroasele agresiuni sexuale comise asupra fetelor de către băieți și uneori de către dascăli în primul ciclul al învățământului secundar rămân în mare parte nepedepsite (Leach, 2003). În America Latină, un studiu realizat în Ecuador (Banca Mondială, 2000) arată că 22% dintre adolescente au fost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
totuși importanța pe care o capătă tema. Astfel, în Anglia, Anderson (Anderson et al., 1994) a evidențiat primul importanța violenței împotriva tinerilor, în cercetările realizate la Edinburgh. Într-o perioadă de nouă luni, jumătate din eșantionul său fusese victimă a agresiunii fizice, amenințărilor sau furturilor. 52% dintre fetele și 36% dintre băieții cuprinși în această anchetă s-au plâns de agresivitate din partea adulților, mergând de la "priviri stânjenitoare" până la atitudini indecente. Rasismul, sexismul și elitismul sub formă de atitudini și comportamente negative
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al. (1995), Greszik et al. (1995, p. 270), dar și cercetarea spaniolă (Ortega, 2001). Altfel spus, iar aceasta este poziția științifică a Observatorului European (Blaya, Debarbieux și Rubi, 2003): "Departe de victimizarea reificatoare care face din fete obiectele pasive ale agresiunilor suferite, noi le privim ca actori, capabile să reacționeze și să se apere, dar și ca autori, al căror caracter violent este mult subestimat de instituțiile și statisticile publice". Cum spune răspicat Stéphanie Rubi (Rubi, 2005): "oprimarea poate fi și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Rubi (Rubi, 2005): "oprimarea poate fi și feminină". Totuși, potrivit studiilor despre school bullying, expresia violenței la fete diferă, în general, de cea a băieților și ar fi mai puțin directă decât la aceștia, care recurg mult mai des la agresiune fizică. Fetele au tendința de a exercita forme indirecte de violență, precum batjocura sau răspândirea zvonurilor. Băieții sunt mult mai des agresați de congeneri, în timp ce fetele sunt susceptibile de a fi victime ale agresorilor de ambele sexe. Băieții sunt mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]