11,041 matches
-
scontat. Mai mult, s-a constatat că cei pedepsiți frecvent pentru comportamentul lor agresiv devin ei înșiși mai agresivi decât copiii normali, iar deveniți adulți provoacă în mai înalt grad violența în familie. Aceasta întrucât este în joc învățarea modelului agresiv și/sau poate că, la fel ca în orice gen de atacuri repetate, se acumulează mânie și furie (Sears et al., 1991). După cum probabil că și aici e vorba despre controlul unor variabile-cheie de personalitate. S-ar putea, de exemplu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca în orice gen de atacuri repetate, se acumulează mânie și furie (Sears et al., 1991). După cum probabil că și aici e vorba despre controlul unor variabile-cheie de personalitate. S-ar putea, de exemplu, ca respectivii copii să devină mai agresivi nu deoarece au fost frecvent pedepsiți, ci deoarece au fost mai frecvent pedepsiți pentru că erau agresivi (vezi tipurile de personalitate A și B, amintite mai sus). E de menționat însă că, indiferent dacă acei copii au fost pedepsiți pentru comportamentele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
După cum probabil că și aici e vorba despre controlul unor variabile-cheie de personalitate. S-ar putea, de exemplu, ca respectivii copii să devină mai agresivi nu deoarece au fost frecvent pedepsiți, ci deoarece au fost mai frecvent pedepsiți pentru că erau agresivi (vezi tipurile de personalitate A și B, amintite mai sus). E de menționat însă că, indiferent dacă acei copii au fost pedepsiți pentru comportamentele lor agresive sau din alte motive și indiferent dacă a fost pedeapsă ori nu, abuzul față de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deoarece au fost frecvent pedepsiți, ci deoarece au fost mai frecvent pedepsiți pentru că erau agresivi (vezi tipurile de personalitate A și B, amintite mai sus). E de menționat însă că, indiferent dacă acei copii au fost pedepsiți pentru comportamentele lor agresive sau din alte motive și indiferent dacă a fost pedeapsă ori nu, abuzul față de ei (fizic, sexual, psihic) sau neglijarea lor constituie un factor de risc pentru sănătatea psihocomportamentală de mai târziu, ca tânăr și adult. Consecințele răului tratament al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de mai târziu, în particular ca violență, au făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv pe parcursul vieții- nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv pe parcursul vieții- nu a fost ferm testată și trebuie privită nuanțat; studii mai riguroase, care au comparat două eșantioane de copii, unii ce au suferit abuzuri fizice, sexuale și neglijență, iar ceilalți fără asemenea experiențe, au demonstrat că abuzul fizic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și trebuie privită nuanțat; studii mai riguroase, care au comparat două eșantioane de copii, unii ce au suferit abuzuri fizice, sexuale și neglijență, iar ceilalți fără asemenea experiențe, au demonstrat că abuzul fizic și neglijența sunt predictori puternici pentru comportamentul agresiv ca adulți (Widom, 1989, apud Baron și Byrne, 2000). Oricum, studiile de specialitate, ca și experiența cotidiană ne arată că pedeapsa - și cu deosebire anticiparea ei - operează eficient în reducerea violenței doar în condiții determinate și în funcție de prezența altor mecanisme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
incompatibilității de răspunsuri, care spune că e imposibil să te angajezi concomitent în două răspunsuri antagonice sau să trăiești în același timp două stări emoționale opuse. Aplicând respectiva idee la violență, înseamnă că atât frustrarea și mânia, cât și comportamentul agresiv propriu-zis pot fi surmontate prin inducerea unor stări și răspunsuri opuse. O serie de cercetări au arătat că, într-adevăr, umorul, crearea reacțiilor empatice sau admirative contribuie la diminuarea agresivității. Pedeapsa, catharsisul, strategiile psihocognitive de genul celor menționate mai sus
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu mai mare aversiune agresională decât cei ce utilizează frecvent pedepsele fizice (Fesbach, 1970). Părinții care descurajează violența, comportându-se ei înșiși ca atare, servesc drept model nonagresiv pentru urmașii lor. S-a dovedit experimental că, așa cum expunerea la acțiuni agresive potențează violența, tot astfel expunerea la modele și acțiuni nonagresive induce subiecților reținerea de a se comporta agresiv, chiar atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportându-se ei înșiși ca atare, servesc drept model nonagresiv pentru urmașii lor. S-a dovedit experimental că, așa cum expunerea la acțiuni agresive potențează violența, tot astfel expunerea la modele și acțiuni nonagresive induce subiecților reținerea de a se comporta agresiv, chiar atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut că au efect cathartic, și încurajarea activităților și instituțiilor prosociale; reducerea expunerii la violența mass-media și la alte surse ce promovează modele violente; înlocuirea pedepselor corporale cu tehnici mai pozitive în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au și ele - ca și în cazul celei procedurale - un caracter mai difuz și ascuns. Uneori însă, acumulându-se în timp frustrarea și mânia, sentimentul călcării în picioare a demnității, tratarea cu superioritate, ignorarea și jignirea subordonaților conduc la comportamente agresive deschise la locurile de muncă. 3.5. Luarea de deciziitc "3.5. Luarea de decizii" În manualele și tratatele de specialitate, această temă este, cel mai adesea, încorporată în una mai vastă, și anume aceea a rezolvării de probleme și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului frustrant, atunci agresiunile (fizice sau simbolice) se îndreaptă spre alte ținte, care îndeplinesc rolul de „țap ispășitor” și care sunt, de regulă, out-grup-urile, „ceilalți” mai vulnerabili. 3) Teoria conflictului real, formulată ca atare de R. Levine și T.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudine (opinie) se bazează pe un minim de informație. Această informație poate fi incompletă sau chiar falsă, dar ea operează ca susținătoare a respectivei opinii. Prejudecățile etnice, de exemplu, au la bază stereotipii de cunoaștere de genul: ceilalți sunt răi, agresivi, zgârciți, leneși etc. Acum, dacă informația ce vine de la o sursă este în concordanță cu informația prealabilă a receptorului - și corespunzătoare cu opinia lui -, respectiva informație îi va consolida opinia. Dacă ea este divergentă față de informația prealabilă, individul poate reacționa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
greu de întâlnit un astfel de „comportament conflictual”, el fiind o sumă a mai multor influențe ale unor variabile ca situația, partenerul, tipul de relație care există între comunicatori etc. (deși putem regăsi anumite caracteristici accentuat conflictuale la un comportament agresiv, spre exemplu, centrat pe egoul propriu). Utilizând cele patru perspective oferite de Pondy, Thomas înțelege prin conflict un proces care începe când o parte percepe că cealaltă parte a fost frustrantă în raport cu ea. Chiar dacă apreciem că modalitatea de definire utilizată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
banii lui; 2) conversia se manifestă prin conflicte emoționale exprimate în limbajul trupului; astfel, chiar dacă într-un grup unii elevi/studenți nu exteriorizează prin cuvinte un conflict pe care-l au cu restul membrilor grupului, reacții nonverbale de închidere, poziționări agresive etc. pot să înrăutățească atmosfera de lucru în respectiva echipă fără ca prin aceasta conflictul să se poată rezolva; 3) deplasarea/înlocuirea: presupune procesul inconștient de transferare a emoției de la obiectul (sau situația) de care este într-adevăr legată, către un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nerezolvabilă. În grupurile în care participanții la experiment nu se cunoșteau dinainte, a apărut preponderent nevoia de a se retrage/separa; în grupurile unde subiecții se cunoșteau, a apărut cu preponderență ostilitatea interpersonală (French vorbește despre peste 600 de comentarii agresive pe perioada de 45 de minute de activitate). Cea de-a treia etapă, numită de reciprocitate, este presupusă de reacția pozitivă după care persoanele care te ajută merită să fie ajutate de tine pe viitor; la polul negativ al acestor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de rol focalizat pe sine, care poate apărea atunci când: există o incongruență de rol între expectațiile partenerilor de echipă educațională și propria personalitate a unui anume elev/student (dacă, spre exemplu, unui elev timid i se cere o implicare mai agresivă într-o dispută de grup); o persoană ocupă mai multe roluri incompatibile simultan (este cazul unui elev/student ce are rolul de lider al unei echipe care trebuie să discute despre modalități de diminuare a delincvenței la adolescenți și, simultan
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este eficientă atunci când intensitatea conflictului e puternică; 3) părțile în conflict pot privi intervenția terței părți și ca pe o inoportună și nedorită intruziune; disputanții pot dori să-și rezolve conflictul printr-un acord între ei. Dispoziția pozitivă reduce comportamentul agresiv, facilitează concesiile și creativitatea; de altfel, trebuie făcută o distincție între rolul profesorului ca mediator și rolul de arbitraj al acestuia (atunci când, în ipostaza de terță parte, el este în poziția de a impune un acord) deoarece, așa cum remarca Myers
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
crearea cadrului propice pentru dezinhibarea și creativitatea (implicit îndrăzneala în discuție și larghețea intervențiilor) modului de relaționare a fiecărui participant cu grupul în ansamblul său. Prin urmare, nu trebuie minimalizat modul în care se face înregistrarea datelor: o înregistrare directă, agresivă chiar, îi poate inhiba pe unii dintre membrii grupului în a emite ideile în forma lor inițială; ulterior, când s-au obișnuit cu acest tip de discuție, modul de înregistrare a datelor poate să îmbrace forme crescute de evidență. Fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acesta fiind figurat kafkian-birocratic (Bivolițele) sau marxist-educativ (Caz disciplinar). Povestirea Perpetuum mobile și, la un nivel artistic superior, Cimex lectularia sunt, în terifianta lor circularitate, niște epure perfecte ale societății contemporane ieșite din matcă, pe fundalul unei istorii degradate și agresive. Tutilă, etern învingătorul Tutilă (preluat ulterior în romanul Adio, Europa!), îi trece progeniturii cea mai bună moștenire: viclenia sa unsuroasă, care îl face să se ridice mereu deasupra celorlalți. Simetric, personajul pozitiv, naivul profesor de limbi moarte, îi va transmite
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
pot fi definite și ca romane-eseu -, fiind astfel învestite cu un prim nivel de transcendență. Aici își spun cuvântul cultura și experiența jurnalistului comentator politic și cea a eseistului pe teme civice și culturale. Realul brut și brutal, ignar și agresiv - agresiune a materiei infernale - este împins și filtrat în planul logosului. Privite din acest unghi, cărțile lui S. apar ca tot atâtea dezbateri de idei, iar personajele ca tot atâtea încorporări ale unor teme propuse dezbaterii. Personaje pline, altfel spus
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
oligofren care, asumându-și funcția de cerber, îi spune fetei să îl sărute, ca preț al permisiei de a intra. La etaj o ia în primire o femeie obeză, cu buze groase, cu ochi enormi, congestionați, cu părul vâlvoi, vulgară, agresivă, cu limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
unui suflet în veșnic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul Reportaj assirian, fragmentele Romanul tânărului Anadam, D-l Vam Ex-Înger, Fata Morgana. Li se poate alătura Prințesa Dactilo, text în care totuși jocul cu tot ce e convenție literară se mulează prea mult
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
în carte un Isus, trebuia să existe și un Iuda! Autorul îi portretizează în apă tare pe mulți români din America, preoți, călugărițe, oameni de afaceri, lucrători de la Centrul Cultural din New York, scriitori, ziariști ș.a.m.d. în stilul său agresiv, el precizează de la început: "Orice asemănare cu persoane și situații reale nu este pur întâmplătoare." Autorul face, de asemenea, aprecieri sarcastice asupra unor categorii etnice, asupra unor moravuri sexuale, asupra unor ideologii, încălcând cu dezinvoltură toate regulile corectitudinii politice. în
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]