5,281 matches
-
trupului. Satan, „iconomul cel nedrept”, a urcat la cer, i-a sedus pe Îngeri, a fost Înfrînt de arhanghelul Mihail, a fost alungat și s-a reîntors În Împărăția sa, luînd cu sine a treia parte din Îngerii Domnului (o aluzie la Apocalips 12:4), pe care i-a Întemnițat În trupuri omenești. Isus a venit În lume pentru a salva sufletele Îngerești care, de la venirea lui, se pocăiesc, după ce au primit impoziția mîinilor sau botezul spiritual (consolamentum - consacrarea perfectului cathar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
precum Paul Goma, Bujor Nedelcovici, Constantin Dumitrescu 55. Odată ieșiți din țară, ei fac obiectul listelor de nume prohibite care cumulează, Într-un gest de dublă repliere, cuvinte Încărcate de conotații politice. Redacțiile din țară sunt somate să elimine eventuale aluzii ca „țepe”, „clown”, „pitic”, „foame”, „frig”, „moarte”56, iar cercurile de rebusiști primesc liste prohibitive de persoane: Nicolae Balotă, Al. Căprariu, Dan Cristea, Sorin Alexandrescu, Grigore Arbore, Gabriela Melinescu, I. Negoițescu, Virgil Nemoianu, Oana Orlea, Alexandru Papilian, Mariana șora, Dorin
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În festival național, fapt pe care Ceaușescu Îl anunța prin plenara CC a PCR Încă din 2-3 noiembrie 19768. Acest festival va deveni scena principală, exclusivă a spectacolelor de omagiere a președintelui. În articolul „Arhitect al Păcii” - În care face aluzie și la rolul jucat de Ceaușescu după evenimentele dramatice din 4 martie 1977 - din volumul omagial din 1979, primul volum de acest fel după cutremurul din 4 martie 1977, Eugen Barbu sesizează substanța mitologică a comportamentului fondator al lui Ceaușescu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
date, unele culturi preferă actele de vorbire directe (de pildă, Închide geamul, te rog! - în cultura poloneză), altele preferă actele de vorbire indirecte literale (Poți să închizi geamul, te rog? - în cultura americană), iar altele, actele de vorbire indirecte non-literale (aluzia: Nu crezi că e cam frig aici? - culturile din Orientul Mijlociu). Unele culturi pun accentul pe ilocuție, plasând verbul la începutul enunțului (Verb-Subiect-Obiect, Subiect-Verb-Obiect), altele pun accentul pe locuție, plasând verbul spre sfârșitul enunțului a cărui forță ilocuționară poate fi aflată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
există în negociere lucruri care nu se spun explicit, ci sunt considerate cunoscute de interlocutor sau se dau doar de înțeles; verifiacarea gradului în care celălalt a înțeles punctul de vedere propriu se face rareori, fiind interpretată de interlocutor ca aluzia la incapacitatea sa de a înțelege („Lasă c-am înțeles eu foarte bine, că nu-s prost, nu-mi spune tu mie”). Spiritul frust se reflectă în negociere prin afirmații directe: „Nu e bine cum vrei tu”, „Nu ai dreptate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de superiorii sau de către cei mai vârstă. Lipici, a lipi Lipiciul permite legarea a două elemente separate. Acțiunea de a lipi simbolizează, prin urmare, nevoia de unire. Acțiunea contrară (a dezlipi) reprezintă dorința ori frica de separare. Din acest motiv, aluzia onirică la lipici dezvăluie adesea o fisură, adică o fragilitate ce necesită intervenția unui al treilea element. Pe de altă parte, într-o interpretare negativă, lipiciul evocă împotmolirea în situații dificile. Subiectul este învăluit în lucruri nespuse, în minciuni, în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
să se simtă în același timp atras de ceva sau de cineva, simțind într-o oarecare măsură riscul la care este expus. Visul pune accentul pe neîncrederea resimțită cu privire la seducția exercitată de o persoană, un obiect sau o idee. Dumnezeu Aluzia la divin, sub forma unor personaje religioase, îngeri, reprezentări de zeități, dă o semnificație spirituală visului. Indiferent dacă este sau nu credincios, subiectul aspiră să se înalțe, să se purifice, să devină mai bun. Pentru un credincios, visul are o
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
căuta (2); a cerceta (2); ghicește (2); informare (2); informat (2); înțelege (2); lucruri noi (2); minciuna (2); ceva nou (2); revelație (2); surprindere (2); știință (2); uită (2); vestea (2); zvon (2); act; a achiziționa; adevăruri; aiurea; ajută; alarma; aluzie; a asculta; așteptare; auzind; bine; e bine; bîrfă; bîrfi; a bîrfi; bucurie; calea; capabil; carte; cerceta; cercetaș; cineva; cu ciorbă; citește; citit; cîine; comoară; conștient; cultură; a cunoscut; cunoștință; a lua cunoștință; curaj; curiozități; cuvînt; da; dacă; depista; deștept; detectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); Cristina (2); doamna (2); dor (2); dulce (2); face (2); față (2); frumos (2); merge (2); noi (2); om (2); plînge (2); soră (2); soție (2); suflet (2); timidă (2); una (2); unica (2); unică (2); aia; aleargă; alinare; aluzie; amica; Angelica; nu are importanță; e biată; bună; bunătate; alt calvar; carne; concurență; creație; croșetează; cu; cuplu; da; dansa; dansează; delicatețe; dezinteres; divă; doarme; dorință; dorită; dus; ei; elegantă; eleganță; emoție; enervată; familia; familie; o fată; fața; femeie specială; femeiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vise (5); amintiri (4); cap (4); gîndire (4); iubire (4); pozitiv (4); zbor (4); cunoștință (3); deștept (3); îngîndurat (3); nebun (3); necurat (3); părere (3); pervers (3); plan (3); rațiune (3); senin (3); visare (3); voință (3); abstract (2); aluzie (2); aproape (2); atenție (2); cunoaștere (2); cuvinte (2); fapt (2); frămîntare (2); gînditor (2); griji (2); inimă (2); inteligent (2); iute (2); întunecat (2); înțelepciune (2); judecată (2); liniște (2); mare (2); melancolic (2); negru (2); nimic (2); plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu (2); intui (2); înșela (2); înșelător (2); liniștit (2); minciună (2); nălucă (2); năzare (2); nimic (2); om (2); poate (2); presupune (2); straniu (2); ușor (2); vedenii (2); vesel (2); zăcea (2); a zări (2); 1 aprilie; acolo; aluzie; amăgeală; amuzant; apare; aparente; aparența; apariție; a apărea; arăta cumva; a arăta; a se arăta; asemăna; aspect; atent; avea; avion; bolnav/ă; a fi bună; calm; calvar; caracterizare; chiar; chip; cică; cinema; cîrtiță; clar; coafor; comunicare; concret; confuz; confuzie; corul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neclintit(2); operă(2); ornament(2); pietre(2); porțelan(2); prostie(2); răceală(2); semn(2); solid(2); stană de piatră(2); static(2); statuie(2); stîncă(2); fărăsuflet (2); trecut(2); trist(2); țeapăn(2); fărăviață(2); actor; Afganistan; aluzie; amorțit; Antonescu; arătare; are; arhitectură; Brâncuș; Buddha; cal; ceară; centru; ceramică; cineva; ciudat; construcție; construită; creion; ctitor; cuie; cult; cunoscut; curiozitate; a luiCuza; A.I.Cuza; deosebită; dificilă; doctor Who; domn; drăgăstoasă; dreaptă; drepți; după; dur; ea; ecvestră; elogiu; emblemă; epic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); lumină (2); luptă (2); mamă (2); minune (2); mișcare (2); mulțumire (2); natura (2); oameni (2); sănătate (2); scop (2); succes (2); trăi (2); univers (2); veselă (2); veșnicie (2); viitor (2); vise (2); zi (2); acțiune; acum; afecțiune; aluzie; amară; ambiție; an; 20 ani; anilor; ață; aventură; balanță; bătrîn; bio; bogat; bucura; călătorie; carpe diem; în ceață; chef; chin; de cîine; clepsidră; clipe; compasiune; competiție; complexitate; de copil; copilărie; coșmar; creață; creație; cunoaștere; curată; curiozitate; dar de la Dumnezeu; dar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pericole care mă pasc în viitor”. Agresorii verbali își conduc deseori atacurile mai degrabă prin ceea ce nu spun, sau spun printre rânduri, decât prin ceea ce spun explicit. Această agresiune verbală implicită uzează de insinuări, de propoziții rostite pe jumătate și aluzii care nasc îndoială, anxietate sau de-a dreptul teroare în mințile celor agresați verbal. Întrucât amenințarea este nefinalizată, persoana amenințată nu știe dacă riscă anumite pedepse la serviciu, sau în afara serviciului - precum spargerea roților sau alt tip de violență fizică
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
bucur că nu sunt o persoană cu handicapuri fizice - s-ar fi legat și de acelea, cu siguranță”. În ciuda sesiunilor de pregătire permanente organizate de departamentele de resurse umane cu privire la ce pot și la ce nu pot să facă directorii aluzii, trebuie recunoscută trista realitate: locurile de muncă mustesc de limbaj discriminatoriu, câteodată aruncat chiar în fața angajaților, însă, mult mai des, șoptit pe la spate. Pentru că utilizarea fățișă a acestui limbaj (de exemplu, la interviuri sau evaluarea performanțelor) poate aduce imediat firma
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de eliminare din text a unui cuvânt sau a unui pasaj. Textul consonantic, vocalizat ulterior de către masoreți și transmis prin intermediul manuscriselor medievale, își are originile înainte de distrugerea Ierusalimului, în perioada celui de-al doilea Templu. Urme ale acestui text, sau aluzii la el, pot fi identificate în mărturiile ce datează din perioada sec. I î.Hr.-sec I d.Hr. (cum ar fi recenzia prototeodotiană). Fixarea inițială a textului consonantic, pe care masoreții îl vor moșteni de la vechii scribi, poate fi pusă în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
foarte ușor de șters, însă, pentru cei cu vederea mai slabă este mai bună folosirea pergamentului. Fie că se folosesc tăblițele de ceară, fie că se folosește pergamentul, trebuie lăsate la început câteva pagini albe, unde pot fi trecute adăugirile”). Aluziile la tăblițele de ceară și la paginile albe ne sugerează că autorul vorbește despre un suport de scris care are forma unui codex. Paginile albe sau ciornele ne duc cu gândul la un carnet. Carnetul de pergament este o invenție
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din Siria în teritoriul regatului Israel în anul 722, după distrugerea Samariei. Socotindu-i originari din orașul Cutha (Mesopotamia), rabinii i-au numit pe samariteni kutim. Rabinii și-au fundamentat această explicație pe textul de la 4Rg. 17,24-41, care face aluzie la evenimentele menționate mai sus și la originea păgână a populației care „cinstea pe Domnul, dar slujea și idolilor lor”. Împotriva părerilor samaritenilor și evreilor, cei mai mulți cercetători datează originea comunității într-o perioadă mult mai târzie; potrivit unora, samaritenii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
atunci întrebarea de bază era: „La tine sau la mine?“... Acum, cu experiența celor aproape 30 și ceva de ani de viață, am identificat tiparul după care evoluează specia noastră; trece vremea, schimbăm partenerii, cresc și pretențiile: totul începe cu aluzii voalate la mâncare, apoi în conversațiile pe teme aparent neutre își fac apariția tot mai des glumele cu tangențe suspecte la domeniul culinar și în cele din urmă ne trântesc pe ton ultimativ întrebarea directă: gătim și noi ceva? (Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dacă tot mă aflam în piață, artista din mine a hotărât că e momentul unei cine mai speciale. Lumânări aveam acasă, dar tot lipsea acel quelque chose care să-i taie respirația extraterestrului numărul unu... El nu depășise încă stadiul aluziilor voalate, dar intuiția îmi spunea că asta așteaptă de la mine: să-l uimesc în bucătărie. În timp ce căutam ca bezmetica prin piață, mă gândeam la toate cinele memorabile văzute prin filme, dar nu reușeam să identific nicio variantă accesibilă; într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
e deloc inocentă și singulară. Iată un alt exemplu, pe care Cioran îl consemnează riguros, dovadă a interesului pe care i-l stârnea această problemă: „Jacqueline Piatier a citit în întregime Căderea în timp. Adesea, în discuțiile noastre, a făcut aluzie la ea și am văzut că efectiv o cunoștea. Credeam, de asemeni, că i-a pătruns adevăratul spirit. Eroare. Ieri, la Le Monde, spunându-i că există o parte de acrobație la Caillois, mi-a replicat: Ba nu, la dumneavoastră
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vrea să iasă din dormitor dar e oprită în ușă) Ilie: Auzi, Mina? (începuse să rîdă cu poftă) Mi-a plăcut chestia cu doi și cu doi fac vineri. Chiar în halul ăsta ajunsesem. (redevine serios circumspect) Sau e vreo aluzie la... unu și cu un fac trei... sau la... (arată spre colțul sufrageriei) Mina: (într-adevăr nu s-a gîndit la acest paralelism) Nu, nu i nici o aluzie... (își îndreaptă, discret, privirea spre colț; Ilie observă) Mă duc pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vineri. Chiar în halul ăsta ajunsesem. (redevine serios circumspect) Sau e vreo aluzie la... unu și cu un fac trei... sau la... (arată spre colțul sufrageriei) Mina: (într-adevăr nu s-a gîndit la acest paralelism) Nu, nu i nici o aluzie... (își îndreaptă, discret, privirea spre colț; Ilie observă) Mă duc pînă la bucătărie. Ilie: N aș vrea să te duci... Mai stai aici. (pauză) Știi, Mina, m-am gîndit bine și am renunțat la cavou... (pauză mare în care cei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să dea buzna în treburile lor interne. Retorica capului de familie că e stăpîn la el acasă, nu se teme de eventualități nedorite se dovedește, la prima încercare severă, un discurs fals, găunos, înțesat de complexe Cu ce seamănă asta?... Aluziile la realități pe care le-am suportat în "epoca aia de aur coclit" (expresie din Cavou bar) sînt străvezii, după cum se vede. În anii cînd propunea spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a vedea o actriță stăpînă pe mijloacele ei actoricești, pe talent și bun exercițiu scenic. Ieșită la rampa cea mică a studioului "Teofil Vîlcu", reprezentația are gravitate, umor cu măsură și idei de bună așezare în spațiul teatrului de cameră. Aluziile politice, ca țși stereotipia de loc al viețuirii și de vestimentație vetustă, trimit la un trecut apropiat, de care ne despărțim cu greu. Un spectacol de văzut și de auzit, pentru minte și inimă. Sorina Bălănescu MAȘINA DE VÎNT premieră
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]