56,531 matches
-
subiecte explozive: Cazul Panait Istrati, Are Paul Goma talent?, Postmodernism și gazetărie, Ce-i lipsește criticului Gheorghe Grigurcu?, Carențele criticii actuale, Posteritatea călinesciană, într-un nou impas, Miron Radu Paraschivescu - eretic sau cabotin?, Norman Manea: un scriitor evreu, român și american, deopotrivă, Prețul erorilor optzeciste etc. Și din toate, fără nici o excepție, criticul iese neatins. Vreau să spun neatins de bănuiala că ar fi urmărit altceva decât să arbitreze corect disputa. Atuul său este distanța, în sensul geografic, dar și metodologic
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
mai cu seamă al celor înșelătoare. Negru conform definiției oficiale a termenului (datorită extracției rasiale a familiei sale, parțial africane), dar alb după culoare și înfățișare, filozoful de mai tîrziu a descoperit pur și simplu mergînd pe străzile marilor orașe americane secretul identității omenești: apartenența. La o familie mai întîi de toate, apoi la un grup social, etnic, profesional, etc., într-o serie de loialități, datorii, obligații uneori practic interminabile. În zilele noastre, ale "cunoașterii locale", cum a numit-o, cu
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
comunității în care am crescut, e aproape un truism. Pentru mulți, e chiar un lucru valoros, pentru care merită, trebuie pledat și militat. Jason Hill a publicat lunile trecute o carte, la o editură cu largă audiență internațională, nu doar americană, Rowman & Littlefield, în care susține cu fermitate și chiar oarece agresivitate, contrariul. A aparține, insistă autorul, nu e deloc un lucru bun, ci dimpotrivă, o greșeală. Un mod de a-ți rata esența individualității, de a eșua în manifestarea propriilor
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
primele pagini ale cărții sale, că trăim într-o epocă nefavorabilă individului, o epocă a comunitarismului opresiv, și implicit a discriminării și conflictelor. Soluția lui, la acest impas în care socoate că se află omenirea, este surprinzătoare pentru un scriitor american: cosmopolitanismul. Renunțarea la orice loialitate de grup (indiferent ce fel de grup, dar mai cu seamă grupul etnic) și îmbrățișarea, în schimb, a universului întreg și a tuturor semenilor. The world is my oyster, spune o vorbă în limba engleză
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
ceea ce se citește pe un chip urît. Iată și premisa de la care pornește profesorul Sander L. Gilman, specialist în istoria psihiatriei la universitatea din Chicago, o premisă care este însăși emblema chirurgiei estetice și reparatorii, așa cum o rezuma un medic american în primele decenii ale secolului nostru, Adalbert G. Bettman: înfrumusețarea ca formă de vindecare a psihicului uman, menită a permite individului să-și împlinească un destin fericit. A fi urît, neatrăgător, neplăcut vederii e echivalent cu a fi invalid, bolnav
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
că ar bîntui fantoma mareșalului Tito; drept care toți bătrîneii comuniști nostalgici din vechea gardă se trezesc din letargie și răstoarnă regimul, pe insulă! Mareșalul, difuzat la noi, ar face mare succes de public. Dar importatorii noștri sînt monopolizați de filmele americane; cine mai are timpul și curiozitatea să caute și să cumpere filme din producția țărilor din jur? (Și în producția cehă recentă, am văzut filme - Ene bene, Întoarcerea idiotului, Dublu rol - care ar merita să fie văzute și la noi
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
Spectrul prea binecunoscut al războiului aduce cu sine nu numai groaza bombardamentelor de undeva de peste mări și țări, ci și spaima dinaintea propriilor probleme nerezolvate, de la intoleranța față de bolnavii de SIDA la problema autonomiei Québec-ului și de la ecologie la implicarea americană peste hotare. Războiul în epoca modernă? Cea mai importantă meserie, citează A. Sasu, pentru că, se pare, doar războiul mai poate trezi conștiințele. Iar conștiința criticului devenit diarist este una acut postmodernă, suferind de tentația viziunii globalizante și lăsându-se în
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
tentația viziunii globalizante și lăsându-se în același timp pradă unei fragmentări culturale născute din incapacitatea de a (mai) cuprinde lumea dintr-o singură privire. A te lăsa cuprins în profunzimile unei asemenea conștiințe - altfel spus, a citi acest Jurnal american - e o experiență interesantă. Aurel Sasu, Strategia disperării. Jurnal american, Ed. Atlas, București, 1999, 94 pag., f. preț
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
unei fragmentări culturale născute din incapacitatea de a (mai) cuprinde lumea dintr-o singură privire. A te lăsa cuprins în profunzimile unei asemenea conștiințe - altfel spus, a citi acest Jurnal american - e o experiență interesantă. Aurel Sasu, Strategia disperării. Jurnal american, Ed. Atlas, București, 1999, 94 pag., f. preț
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
Lipovetsky de-a lungul istoriei omenirii ar fi una deschisă, feminismul ar trebui să întîmpine cu entuziasm fraze precum cea pe care am reprodus-o mai sus. De altfel, autorul cărții apelează frecvent la teoreticiene faimoase ale feminismului, îndeosebi cel american, chiar dacă le amestecă oarecum dezorientant pe Catherine MacKinnon, Andrea Dworkin, Naomi Woolf, Germaine Greer și Marylin French, între care diferențele sînt mult mai mari și mai semnificative decît asemănările. Pentru Lipovetsky însă, procesul de evoluție a identității feminine se termină
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
perfecțiune, întruchipată de Templu. Pornind de la un su- biect transparent dostoievskian, Yukio Mishima scrie o carte impresionantă despre suferința pe care o provoacă prea multa frumusețe a lumii. Un personaj din recentul laureat al multor premii Oscar de anul acesta, American Beauty, rostește la un moment dat, în lacrimi, o replică memorabilă: "Uneori lumea e atît de frumoasă încît simt că nu o mai pot suporta!" Băiatul din film nu are nici un defect fizic, nu e prin nimic respingător celorlați, dar
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
scurg pe trupul femeii și pe ecran reprezintă o invenție artistică admirabilă. Eugen Șerbănescu se dovedește în numeroase alte cazuri la fel de inspirat. Dacă scenariul său va deveni film, filmul respectiv îi va captiva - dar îi și va speria - pe spectatorii americani. Ei îl vor începe prin a-l urmări surâzători, mâncând floricele de porumb, pentru ca dintr-odată să se trezească la o amețitoare altitudine estetică. Eugen Șerbănescu, De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia?, București, Ed. Cartea Românească, 2000. 256 pag
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
societatea contemporană. Dacă revin asupra problemei, astăzi, este pentru că am citit un studiu extrem de interesant al lui Virgil Nemoianu din Vatra (3, 2000), tradus de Alexandru Vlad, și care a fost la origine o prelegere ținută la mai multe universități americane (și nu numai) între 1993 și 1995. Intitulat, cel puțin în versiunea românească, Globalism, multiculturalism și literatură comparată, studiul face o incursiune în istoria - antagonică, dar și interferentă - a primelor două concepte din titlu, urmărind, la capătul ei, să marcheze
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
pentru automobilul ieftin vă vor costa rapid cît prețul unei Dacii Nova, chiar dacă, deocamdată, mașina dvs. la mîna a doua funcționează perfect. * Dacă tot am amintit de oferte și de termene de garanție - la Adunarea Parlamentară a OSCE, șeful delegației americane, Christopher Smith, S-A ARĂTAT DIN NOU ÎNGRIJORAT DE REVENIREA LA PUTERE A LUI ION ILIESCU. Acesta e un titlu din același Curier național. * Să nu uităm însă de faptul istoric al alegerii unui român ca președinte al Adunării Parlamentare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
uitată în zona gri a Europei, are acum posibilitatea de a juca un rol de prim ordin în OSCE. Întrebarea e cine și cu cît aplomb va face acest lucru, dacă ținem seamă de îngrijorarea exprimată de mai sus-citatul congresman american. * Mai aflăm din cotidiane că partidele conduse de d-nii Victor Ciorbea, Radu Vasile și chiar Valeriu Tabără sau Viorel Lis ar putea intra într-un proces de fuzionare. În măsura în care această veste e adevărată, cam toate programele personale ale acestor partide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
aparent eteroclite care s-ar putea subsuma etichetei de "exorcizare a coșmarurilor existenței cotidiene". După un Ocol primejdios, mai degrabă obscură metaforizare a unei tentative de reiterare a legilor westernului, Stone revine la un vechi proiect, un film despre fotbalul american: Any Given Sunday/ Duminica, pierzi sau cîștigi (distribuit de InterCom Film România). În prealabil a topit mai multe scenarii pînă să ajungă la povestea susceptibilă de morala hedonist-creștină "Orice-i posibil așa că bucură-te de jocul de duminică!", conform propriilor
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
Vigoarea și pasionalitatea sînt induse într-un mod elevat ce te transformă ad-hoc în...microbist. Chit că realizezi totuși că ceea ce te încîntă e de fapt jocul secund al lui Oliver Stone care a reușit încă o dată să panorameze societatea americană într-un mod iritant de radical. Defel tributar comandamentului politically correct, ci într-un veritabil fair play, ce vine din antichitate. De unde și citatul din Ben Hur, conducătorul de car de ieri Charlton Heston apărînd și în chip de președinte
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
literatură, Dan Petrescu face o grimasă de dezgust cu totul inoportună, care îl descalifică. El se enervează într-un mod enervant, în prezența talentului. Nedreptăți în serie Cartea lui Dan Petrescu este plină de nedreptăți. Autorul are aerul acelui adolescent american care a ieșit într-o bună zi cu mitraliera pe stradă și a tras în cine s-a nimerit să treacă pe acolo. Scriind despre controversa din jurul lui Eminescu, îl atacă din senin, cu o surprinzătoare vehemență, pe Eugen Simion
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
oameni de știință s-ar cuveni să ne bucure pe toți cei ce ne ocupăm de literatură? De ce trebuie ridiculizată astfel Academia însăși? Scriind despre Ovidiu Hurduzeu, un strălucit intelectual român, care, stabilit în SUA, analizează critic stilul de viață american, Dan Petrescu îl prezintă ca pe un adversar al democrației, ca pe un antioccidental. Nimic mai departe de adevăr. Ovidiu Hurduzeu este în realitate un apologet al democrației, a tot ceea ce are mai bun Occidentul. El critică, de fapt, discretele
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
îi desparte: fata în lagăr, băiatul pe front. Cea care fusese gata să-și renege originea, țipând " Nu mai vreau să fiu japoneză!", se maturizează rapid și îi citește mamei cu glas tremurând, dar ferm scrisoarea de adio adresată iubitului american. Adolescentul ce tocmai se confrunta cu apocalipsa războiului. Terifiantă este secvența debarcării ratate când, după o plonjare în adâncuri, la suprafață plaja geme de corpurile neînsuflețite ale soldaților deja înghițiți de nisip. Infirmitatea fizică dobândită atunci se va asocia pentru
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
o lume, nu doar un personaj, și nu atît o lume romanescă, cît una geografică: "înfocata" Românie. Numai aici asemenea minuni ar fi posibile. Trăind eu cu sufletul la gură peripețiile Catincăi, mi-am amintit fără să vreau un film american pe care l-am văzut cu ani în urmă, la televizor, în timp ce mă aflam în America, ca să-l revăd oarecum de curînd, tot la televizor, de astă dată însă în Scoția. Filmul avea în centru o eroină româncă, amestec de
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
ca să-l revăd oarecum de curînd, tot la televizor, de astă dată însă în Scoția. Filmul avea în centru o eroină româncă, amestec de sălbăticie și rafinament, exotism și neînțeleasă umanitate. Cei din jurul ei, mai cu seamă eroul, care e american, nu o înțeleg dar sînt fascinați de ea, atrași irezistibil tocmai de ceea ce fata are ininteligibil: combinația de pasiune, frumusețe, tenacitate, forță și deopotrivă delicatețe, fragilitate și periculoasă abilitate cu care, saltimbanc fiind, mînuiește cuțite și alte obiecte contondente. Mi-
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
misterios al unei lumi exotice, e gratuită și artificială. Prea e evidentă dorința autoarei de a descrie pur și simplu Dansul Călușarilor. Cam la fel cum în filmul despre care vorbeam eroina îi explică la un moment dat iubitului ei, american, un descîntec de dragoste. Romanul lui Isidore Isou abundă în scene erotice. Catinca are nenumărați amanți, și nu toți îi provoacă repulsie. Dar Isou alege, pentru descrierea acestor scene, un limbaj naiv metaforizat care le contaminează de un trivial din
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
nu ar infirma total asemenea impresii/temeri. Un Babel fericit este un seminar în sensul antic-filozofic al termenului: o întîlnire între prieteni, pe străzile Timișoarei sau pe malul lacului Surduc, într-un sătuc bănățean pașnic, o sporovăială fermecătoare între profesorul american, Adriana Babeți, Cornel Ungureanu și cinci tineri talentați, Daciana și Doru Branea, Sorin Tomuța, Ioana Copil-Popovici și Marius Lazurca. Cei opt, ca să le spun așa, vorbesc despre orice, cu vervă, sclipitoare inteligență și entuziasm: românii întreabă, Michael Heim răspunde. Dialogul
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
și est-europeană, româna fiind ultima pe lista sa de achiziționări lingvistice. Traducătorul lui Kundera în engleză, dar și al lui Havel ori Danilo Kis, Heim este un om de o modestie aproape neverosimilă, cu o pasiune pentru cultură complet ne-americană (ar spune toate prejudecățile noastre de europeni) și cu o vocație a muncii, în sensul cel mai nobil al cuvîntului, care face pe oricine altcineva să pară că trîndăvește. Întrebat fiind, la un moment dat, de ce nu își scrie propria
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]