5,509 matches
-
d. 23-50, Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 IV Super Sent. 19. Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sent. Ethic. 20. Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sent. De anim. 21. Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 De sensu și De mem. et rem. 22. Summa theologiae, Operă omnia (ed. Leonina), IaIII
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la posibilitatea identificării unui cunoscător nu ține de incorectitudinea criteriului, ci de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi folosi următorul pasaj din Sentenția libri De anima, în care Toma spune că forma unui obiect poate fi receptata în mai multe feluri, adică un lucru poate avea, pe lângă forma lui, altă formă în moduri diferite: (I.3.) Dicendum igitur, quod licet hoc sit omni patienti, quod recipiat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum materiam. Et per hunc modum, sensus recipit formăm sine materia, quia alterius modi esse habet formă în sensu, et în re sensibili. Nam în re sensibili habet esse naturale, în sensu autem habet esse intenționale et spirituale (Sent. De anim., lib. 2, l. 24, n. 2a4). Trebuie spus, așadar, ca, desi toți cei care receptează [formele] receptează de la un agent, există totuși o diferență în modul de receptare. Căci formă care este receptata în receptor de la agent are, uneori, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adică pentru cazul organelor de simt care, într-o schemă a cunoașterii, se află între mediu și intelect. Supoziția unei treceri gra duale de la material la imaterialul pur (inteligibil) este confirmată textual de Toma în următoarele pasaje: (I.11.) [...] în anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et intelligens. Oportet autem esse diversum gradum huiusmodi esse immaterialis. Unus enim gradus est secundum quod în anima sunt res sine propriis materiis, șed
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a cunoașterii, se află între mediu și intelect. Supoziția unei treceri gra duale de la material la imaterialul pur (inteligibil) este confirmată textual de Toma în următoarele pasaje: (I.11.) [...] în anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et intelligens. Oportet autem esse diversum gradum huiusmodi esse immaterialis. Unus enim gradus est secundum quod în anima sunt res sine propriis materiis, șed tamen secundum singularitatem et conditiones individuales, quae consequuntur materiam. Et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în următoarele pasaje: (I.11.) [...] în anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et intelligens. Oportet autem esse diversum gradum huiusmodi esse immaterialis. Unus enim gradus est secundum quod în anima sunt res sine propriis materiis, șed tamen secundum singularitatem et conditiones individuales, quae consequuntur materiam. Et iște est gradus sensus, qui est susceptivus specierum individualium sine mate ria, șed tamen în organo corporali. Altior autem et perfectissimus immaterialitatis gradus est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est gradus sensus, qui est susceptivus specierum individualium sine mate ria, șed tamen în organo corporali. Altior autem et perfectissimus immaterialitatis gradus est intellectus, qui recipit species omnino a materia et conditionibus materiae abstractas, et absque organo corporali (Q. de anim., a. 13, co.). [...] în suflet toate modurile de a fi sunt facute să fie potrivit modului de a fi imaterial. Căci sufletul este într-un anumit mod toate [lucrurile], prin aceea că simte și înțelege. Dar trebuie să fie diferite
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis natură cognitionis invenitur: plantae enim, et alia quae infra sunt, nihil immaterialiter possunt recipere; et ideo omni cognitione privantur, ut patet ÎI de anima. Sensus autem recipit quidem species sine materia, șed tamen cum conditionibus materialibus. Intellectus etiam a conditionibus materialibus species depuratas recipit. [...] Quia igitur Deus est în fine separationis a materia, cum ab omni poten tialitate sit penitus immunis; relinquitur quod ipse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se habitudinem ad sensum, et dicitur sensibile per se. Quod autem nullam facit differentiam circa immutationem sensus, dicitur sensibile per accidens. Unde et în litera dicit philosophus, quod a sensibili per accidens nihil patitur sensus, secundum quod huiusmodi (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 393). De aceea, va trebui să spunem altfel, anume că a simți înseamnă a fi afectat și schimbat într o anumita privința, cum s-a spus mai înainte. Așadar, orice introduce o diferență în însăși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a sensibilibus per accidens. Sicut enim sensibilia per accidens non apprehenduntur nisi în quantum sensibilia propria apprehenduntur, sic nec sensibilia commu nia apprehenduntur, nisi apprehendantur sensibilia propria: nunquam enim visus apprehendit magnitudinem aut figuram, nisi inquantum apprehendit coloratum (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 388-389). În aceste circumstanțe apare dificultatea de a distinge între sensibilele comune și sensibilele per accidens. Căci, tot așa cum sensibilele per accidens nu sunt percepute, decât în măsura în care sensibilele per se sunt percepute, nici sensibilele comune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aut vis aestimativa. Dico au tem quod est alius sensus; sicut și dicamus, quod dulce est visibile per accidens inquantum dulce accidit albo, quod apprehenditur visu, et ipsum dulce per se cognoscitur ab alio sensu, scilicet a gustu (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 13). Trebuie, așadar, știut că pentru că ceva să fie [obiect] sensibil per accidens, trebuie mai întâi să fie conectat cu ceea ce este sensibil per se, cum este albul conectat cu esență omului și cu dulcele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este perceput per se sau în mod esențial de către un anumit simt extern, ci este perceput în mod accidental de către o putere, atunci când o altă putere își percepe obiectul propriu. Exemplul utilizat de Toma din Aquino în Sentenția libri De anima recurge la Socrate și la Diarus; nu simțurile noastre externe sunt afectate în mod direct de vreunul dintre acești indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual este perceput, când văd ceva colorat, percep acest om sau acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual este perceput, când văd ceva colorat, percep acest om sau acest animal; atunci aceasta percepere în om este realizată de puterea cogitativa, căreia i se mai spune și rațiune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip de obiecte sensi bile, anume că nu orice obiecte cognoscibile intelectiv pot fi denumite astfel, ci doar cele ce sunt experimentate conco mi tent cu percepția senzorială: șed statim quod ad occursum rei sensatae apprehenditur intellectu (Sentenția libri De anima, lib. 2, l. 13, n. 14). Din cele spuse până acum despre obiectele simțurilor externe, putem distinge între obiecte esențiale și obiecte accidentale ale senzației. În clasa obiectelor esențiale sunt incluse sensibilele per se, cele care se adresează în mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poribus caelestibus et inferioribus, licet species motus quae causat sonum, non competat corporibus caelestibus secundum sententiam Aristotelis. Unde ex ipsa natură obiecti, apparet quod visus est altior inter sensus, et auditus propinquior ei, et alii sensus magis remoti (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 19). [...] simțul vederii, care este cel mai spiritual și mai subtil dintre toate simțurile. Căci unele [obiecte] cad sub incidența văzului în acord cu proprietățile prin care corpurile inferioare comunica cu cele cerești. Simțul tac
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înalt dintre simțuri și auzul îi este cel mai apropiat, iar cele lalte simțuri [sunt] mai îndepărtate. Dar acest criteriu de ierarhizare nu este singurul la care recurge Toma din Aquino. Chiar în urmă torul paragraf din comentariul la De anima a lui Aristotel el introduce un alt criteriu și o altă strategie argumentativa. Elementul central în jurul căruia este organizat întregul paragraf 20 este schimbarea (immutatio) pe care un obiect extern o produce în simțurile externe: (ÎI.1 .8.) Secundo apparet
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et propter hoc hi duo sensus sunt maxime spirituales, et soli disciplinabiles (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 20). În al doilea rând, pare că simțul vederii este cel mai spiritual [simt] după modul schimbării. Pentru că în nici un alt simt nu există schimbare spirituală fără schim bare naturală. Vorbesc însă de schimbare naturală
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spiritualis est secundum quod spe cies recipitur în organo sensus aut în medio per modum intentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc în conformitate cu specia receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cuvinte, calitatea este cea care face un obiect să fie, de exemplu, roșu sau să aibă o anumită formă, circulară sau dreptunghiulara. În Summa theologiae (supp. III, q. 82, a. 3, co.) apare aceeași distincție că în Sentenția libri De anima (ÎI, lect. 14, n. 20), însă într-un mod mai ex plicit: schimbarea naturală are loc atunci când organul este dispus în același mod în care calitatea naturală este în obiectul din afara sufletului care acționează asupra organului, iar schimbarea spirituală are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materiale, despre orice perete care este vopsit sau orice lichid care este încălzit că simt: (ÎI.1.10.) Patet igitur quod immaterialitas alicuius rei est rațio quod sit cognoscitiva; et secundum modum immaterialitatis est modus cognitionis. Unde în ÎI de anima dici tur quod plantae non cognoscunt, propter suam materialitatem. Sensus autem cognoscitivus est, quia receptivus est specierum sine materia (S. th., I, q. 14, a. 1, co.). Este clar, așadar, ca imaterialitatea unui lucru este ceea ce îl face să fie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et ideo quae non recipiunt formas nisi materialiter, nullo modo sunt cog noscitiva, sicut plantae; ut dicitur în ÎI libro de anima. Quanto autem aliquid immaterialius habet formăm rei cognitae, tanto perfectius cognoscit. Unde et intellectus, qui abstrahit speciem non solum a materia, șed etiam a materia libus conditionibus individuantibus, perfectius cognoscit quam sensus, qui accipit formăm rei cognitae sine materia quidem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quod videns est tamquam coloratum, inquantum habet similitudinem coloris. Et non solum videns est tam quam coloratum, et simile colorato; șed etiam actus cuiuslibet sensus, est unus et idem subiecto cum actu sensibilis, șed ratione non est unus (Sent. De anim., lib. 3, l. 2, n. 7). [Aristotel] spune întâi că, odată ce a fost rezolvată pri mă chestiune, susținând că cel care vede nu este colorat, poate fi rezolvat mai mult, spunând că acela care vede este asemenea celui colorat, deoarece
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume unde au loc aceste schimbari: în obiectul simțit, în mediul intermediar sau în organul de simt? Cât privește cazul simțului tactil, Toma din Aquino pare a nu avea o părere constantă de-a lungul timpului. În Sentenția libri De anima (ÎI, lect. 14, n. 20) afirmă că: (ÎI.1.15.) Immutatio vero spiritualis est secundum quod species recipitur în organo sensus aut în medio per modum în tentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic recipitur species sensibilis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus (Sent. De anim., lib. 3, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc atunci când specia este receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]