9,656 matches
-
insulină. Incidența sa crește cu durata diabetului și predispune pacienții la hipoglicemie severă (25). Printre mecanismele posibile ce conduc la apariția hipoglicemiei nesesizate se numără: expunerea cronică la valori scăzute ale glicemiei (control glicemic strict sau insulinoame la pacienții nediabetici), antecedente de hipoglicemie recentă, contrareglare deficitară, hipoglicemie asociată insuficienței centrale autonome. Perceperea hipoglicemiei este influențată de mulți factori (Tabelul 10). 4. Definiție Hipoglicemia severă sau coma hipoglicemică se definește prin pierderea stării de conștiență sau prin incapacitate pacientului de a acționa
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
T2DM și nu este influențată semnificativ de agentul care o provoacă (insulină sau sulfonilureice), hipoglicemia indusă de sulfonilureice este, de regulă, mai severă și prelungită. Factorii de risc asociați cu hipoglicemia la sulfonilureice sunt reprezentați de: vârstă, afectarea funcției renale, antecedente de boli cardiovasculare sau AVC, scăderea aportului de hrană, diaree, ingestia de alcool interacțiunile medicamentoase, utilizarea de sulfonilureice cu durată lungă de acțiune, spitalizarea recentă (80). Hipoglicemiile sunt mai severe la începutul tratamentului și nu se corelează cu doza folosită
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
medicație cardiotropă administrată neadecvat, tahiaritmii cu răspuns ventricular rapid, prin hipovolemie (vărsături, transpirații, diaree). Rar, în IMA cu supradenivelare de ST, apare o hipertensiune arterială la debut, întâlnită la bolnavii hiperreactivi, la cei cu infarcte limitate și cu HTA în antecedente. Fenomenele digestive întâlnite în IMA sunt: greață, vărsături (produse de reflexe vagale, întâlnite în IM inferior), diaree sau sughiț persistent (IM inferior cu afectare frenică prin edem perilezional). Alte simptome întâlnite în IMA cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
relative; 3. diagnostic funcțional - se stabilește dacă valvulopatia este compensată sau sunt prezente semne de insuficiență cardiacă; 4. diagnostic de stadiu evolutiv - se determină dacă valvulopatia este stabilizată sau este activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză (pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
uneia sau alteia dintre astfel de cauze. Totuși, cel mai adesea, examenele de laborator sunt cele care permit determinarea etiologiei. Cele mai importante forme etiologice de pericardită acută exudativă sunt prezentate în continuare: Pericardita tuberculoasă În favoarea sa trebuie să reținem: antecedente tbc tipice; o pericardită cu revărsat abundent sau foarte abundent și semnele ce decurg de aici; o evoluție subacută (febră moderată, stare generală alterată, de impregnare toxică bacilară: paloare, transpirații, inapetență, scădere ponderală), care evoluează lent, de multe ori cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
consecințe majore asupra vieții pacientului. Diagnosticul clinic urmărește, alături de examenul obiectiv, o anamneză corectă care duce de cele mai multe ori la un diagnostic prompt [10]. DATE ANAMNESTICE Clasic, anamneza implică câteva etape obligatorii în stabilirea diagnosticului de ischemie periferică: date generale, antecedente personale cu precizarea debutului manifestărilor, respectiv a modului de evoluție a acestora [1, 5-7, 10-12] Date generale - Vârsta. Arteriopatiile pot apărea la orice vârstă. În perioada perinatală se diagnostichează bolile arteriale congenitale: sindrom Marfan, stenoza aortică supra-valvulară, coarctația aortică, canalul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
La adult suferința arterială este predominant degenerativă (aterosclerotică) sau arterioloscleroză (hipertensiune arterială, diabet). - Sexul. Predomină net sexul masculin, comparativ cu cel feminin în arteriopatiile cu substrat organic; la femei se întâlnesc mai frecvent tulburările arteriale funcționale (boala Raynaud, sindromul Raynaud). - Antecedentele heredocolaterale sunt importante cunoscându-se predispoziția existentă de transmitere a procesului aterosclerotic manifest pe aceleași linii genetice. Dominant se transmite teleangiectazia, agregare familială crescută întâlnindu-se în cadrul bolii Raynaud, în timp ce unii factori infecțioși din timpul gravidității sunt incriminați în anomaliile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale mâinilor, la pianiști, dactilografe, alte meserii („boala ciocanului pneumatic”). - Locul de naștere și domiciliului bolnavului nu au o importanță deosebită în ceea ce privește etiologia sindroamelor arteriale, decât în măsura existenței dovedite a unor focare endemice infecțioase, modificări ale solului, aeromicroflorei [10]. Antecedente personale Antecedentele personale implicate în etiologia sindroamelor arteriale sunt: a. infecțiile vasculotrope: RAA, scarlatina, infecțiile de focar, toxoplasmoza etc.; b. HTA, diabetul zaharat, obezitatea etc.; c. colagenoze: dermatomiozita, sclerodermia, LES, poliartrita reumatoidă, periarterita nodoasă; d. intoxicații cu metale grele, reacții
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la pianiști, dactilografe, alte meserii („boala ciocanului pneumatic”). - Locul de naștere și domiciliului bolnavului nu au o importanță deosebită în ceea ce privește etiologia sindroamelor arteriale, decât în măsura existenței dovedite a unor focare endemice infecțioase, modificări ale solului, aeromicroflorei [10]. Antecedente personale Antecedentele personale implicate în etiologia sindroamelor arteriale sunt: a. infecțiile vasculotrope: RAA, scarlatina, infecțiile de focar, toxoplasmoza etc.; b. HTA, diabetul zaharat, obezitatea etc.; c. colagenoze: dermatomiozita, sclerodermia, LES, poliartrita reumatoidă, periarterita nodoasă; d. intoxicații cu metale grele, reacții secundare la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
apare hipercoagulabilitatea. Există o serie de factori de risc care favorizează TVP [1, 12]: 1. traumatisme chirurgicale și nechirurgicale; 2. imobilizare prelungită; 3. vârstă peste 60 de ani; 4. tumori maligne; 5. insuficiență cardiacă; 6. varice hidrostatice; 7. TVP în antecedente; 8. obezitate; 9. septicemie; 10. sindrom nefrotic; 11. anticoncepționale orale și tratament cu estrogeni; 12. sarcină și puerperiu; 13. hipercoagulabilitate sanguină; 14. anticorpi antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici și anticoagulantul lupic), incidența TVP crescând dacă se asociază mai mulți factori de risc
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a însemnat prudență și tradiție. Ea este invitată să riște pentru inovație: "în domeniul gândirii, imprudența este o metodă"781. Raționalismul clasic ne-a invitat să gândim "în termeni de origine, izvor, bază, cauză, rațiune, pe scurt, în termeni de antecedente", adică ne-a livrat un "ideal de identificare". Supraraționalismul ne invită să ieșim din acest corset, urmărind mai curând un ideal dialectic de diversificare, de tulburare și complementare, un ideal de "pluralism rațional", căruia nu-i vom mai putea conferi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de trahee (pretraheale) [18]. O mică parte, cunoscută în literatură sub numele de guși posterioare, se dezvoltă retrotraheal sau chiar retroesofagian [5, 22]. Dezvoltarea prevasculară a gușilor cervico-mediastinale este posibilă doar în următoarele situații: la pacienții supuși chirurgiei tiroidiene în antecedente (planuri vasculare violate), când porțiunea inferioară a unei guși plonjante situată retrovascular proemină la nivelul mediastinului anterior, anterior de arcul aortei și atunci când un cancer tiroidian se dezvoltă pe o gușă plonjantă și invadează spațiul prevascular și structurile mediastinului anterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
intratoracice și nu din vasele gâtului [15]. Este însoțită de prezența tiroidei cervicale normale, față de care este complet separată anatomic [18]. Examenul clinic Această entitate patologică poate intra în discuție doar la pacienții care nu au suferit o tiroidectomie în antecedente (elimin astfel posibilitatea extirpării incomplete a unei guși cervico-mediastinale). La acești bolnavi manifestările clinice pot să lipsească (descoperire radiologică) sau pot îmbrăca aspectul unui sindrom de compresiune la nivelul mediastinului anterior (sindrom de venă cavă superioară, sindrom de compresiune arterială
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
anterior este greșit interpretată, deoarece coborârea în fața marilor vase este împiedicată de fascia pretraheală și fascia cervicală profundă. Gușile descendente parțial sau total sunt localizate în compartimentul visceral. Cazurile cu topografie în mediastinul anterior se datorează: - unei intervenții chirurgicale în antecedente, ce desființează planurile fasciale; - existenței unui cancer tiroidian cu invazie de mediastin anterior;- existenței unei guși cervico-mediastinale antero-laterale la dreapta traheei, ce poate fi în regiunea superioară în compartimentul visceral, iar în regiunea inferioară anterior de aorta ascendentă [81]. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
sunt: cifoze, gât scurt, obezitate, tiroidectomie incompletă. Intensitatea simptomatologiei depinde de forma anatomopatologică, de gradul de angajare în mediastin. De regulă, gușa este palpabilă în regiunea cervicală inferioară, mobilă cu deglutiția. Alteori, tumora este absentă în regiunea cervicală (tiroidectomie în antecedente, sau forma completă de tiroidă mediastinală în care palparea este posibilă în timpul tusei. Simptomele prezente mai frecvent sunt senzația de sufocare, dispnee, tuse, răgușeală, disfagie (rar), obstrucția traheală acută (stridor, wheezing) ce apare în caz de infectie respiratorie, hemoragie intratumorală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tiroidei ectopice sunt:- țesut tiroidian mediastinal complet separat de tiroida cervicală;- vascularizație din vasele mediastinale;- tiroida cervicală să fie normală sau absentă;- NU tiroidectomie totală sau subtotală în trecutul bolnavului;- absența leziunii maligne în tiroida cervicală în prezent sau în antecedente;- procesele patologice din tiroida cervicală și mediastinală să nu fie de același tip [81]. După elaborarea acestor criterii de diagnostic, numărul cazurilor comunicate este foarte mic. PARATIROIDA MEDIASTINALĂ Date generale Chirurgul toracic trebuie să aibă cunoștințe detailate despre glandele paratiroide
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
patologia chirurgicală a diabeticilor nefropați pe masura creșterii numărului pacienților incluși în programele de dializă. Abordul primar al cavității peritoneale cu inserția cateterului tip Tenchkoff se face de obicei sub anestezie locală în cazul pacienților care nu au avut în antecedente intervenții la nivelul abdomenului inferior. În situația în care pacientul a suferit intervenții chirurgicale abdominale, pentru a evita riscul lezării viscerelor posibil incluse într-un proces aderențial de intensitate diferită, procedeul cel mai sigur este abordul laparoscopic al cavității peritoneale
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
în timp ce acelea obținute de la pacienți de 50-70 ani, sunt practic nefuncționale (23). Pentru a fi acceptați ca acceptori, pacienții diabetici trebuie să îndeplinească anumite condiții: - Diabet zaharat tip I in evoluție de peste 5 ani, - Multiple episoade de hipoglicemii severe în antecedente, necesitând spitalizări repetate în ciuda unei monitorizări de către un diabetolog cu experiență. - Un nivel seric nedetectabil al peptidului C, măsurat la 90 minute după un prânz de 540 calorii (360 ml BOOST). De asemenea, înainte de transplant sunt evaluate și insulele pancreatice
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
se manifestă prin febră, durere abdominală și semne peritoneale ce pot mima foarte bine un chist renal sau hepatic infectat sau o hemoragie. Indicii de diagnostic pot fi: diaree cu debut recent; apariția de hemoragii oculte fără o altă cauză; antecedente familiale de diverticuloză; diagnostic de diverticuloză pus pe baza unui examen radiologic anterior întâmplător. Tratamentul inițial este medical, cu antibiotice, hidratare parenterală. Pacientul va fi atent monitorizat, pentru a surprinde evoluția sau apariția complicațiilor (perforație, strictură, septicemie), situații în care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este util a se stabili la probant (primul caz de boală în familie) tipul genetic de ADPKD (16). Anamneza familială este foarte importantă și necesită o atenție deosebită, o tehnică impecabilă și multă răbdare. Evident, după primul moment al consemnării antecedentelor eredo-familiale cu ocazia întocmirii foii de observație, istoricul familial se va relua după stabilirea diagnosticului cert de ADPKD, analizând statusul medical al fiecărei persoane dintre rudele de gradul I (părinți, frați/surori, copii) și II (unchi/mătușă, veri primari, nepoți
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi detectate. O cauză principală a cancerului de pancreas este pancreatita, acută sau cronică, ce poate evolua foarte ușor spre malignizare, Într-o strânsă corelație cu nivelul de glucide și colesterol din sânge. Printre alți factori de risc sunt menționați: antecedentele familiare, grupul etnic (mai frecvent la negri), vârsta (mai ales Între 50-70 de ani), sexul (frecvența mai mare cu 30 % la bărbați decât la femei), tutunul și alcoolul În exces. Riscul Îmbolnăvirii este mai ridicat la persoanele care consumă, În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe terenuri Întens fertilizate chimic. La nivelul stomacului, sub acțiunea căldurii și a unor bacterii, nitrații suferă un proces de reducere și trec În nitriți care se combină cu aminele alimentare și formează nitrozamine, puternic cancerigene. O mare importanță au antecedentele din familie, cu bolnavi de cancer la rudele de gradul I, cu deosebire la persoane cu grupa sanguină A, la care riscul de Îmbolnăvire crește de 3 ori. Un risc major apare și la persoanele cu proeminențe (polipi adenomatoși) pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apărute ca rezultat al progresului civilizației. În plus, stresul cronic intensifică apariția tumorilor canceroase. Alți factorii de risc pentru declanșarea cancerului colorectal pot fi de natură genetică și de comportament În stilul de viață cotidiană. Un rol important Îl au antecedentele familiale, cu risc superior În cazul când a existat această boală la rudele de gradul I. Descendenții sunt deseori monitorizați În vederea depistării precoce a unui eventual cancer de colon. În plus, statisticile arată că la persoanele cu sindromul cancerului ereditar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
suicid la vârstnici și, în același timp, un factor de prognostic negativ pentru evoluția bolilor cardiovasculare. Factorii de risc pentru suicid sunt: vârsta peste 55 de ani; sexul masculin; depresia; o afecțiune cronică invalidantă; singurătatea și doliul; situația financiară precară; antecedentele de tentativă de suicid; preocupările și planurile suicidare; prezența „echivalențelor” suicidare: refuzul de a se alimenta, de a se îngriji, dorința de a se pune deliberat în pericol. Diagnosticul va fi susținut și de Scala Depresiei (GDS), valabilă însă doar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
și remarca asupra terminologiei insuficient de precise, deoarece există studii care au evidențiat modificări structurale ale valvei mitrale care devine rigidă (46). Pe de altă parte, termenul „ischemie” nu semnifică ischemie activă, ci se referă la boala coronariană cronică, cu antecedente de infarct care determină remodelare globală sau regională, de obicei în absența ischemiei reversibile (47). Prevalența este variabilă în studii din cauza heterogenității de definire. Este mai frecventă în studiile ecocardiografice versus angiografice, depinde de mărimea infarctului, de momen- tul evaluării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]