4,171 matches
-
justifica faptul că studiile (culturii) vizuale ar avea ca obiect dimensiunile mai puțin investigate ale istoriei artei, câtă vreme multe dintre resursele reflexive și metodele de cercetare provin din practica artei, critica de artă, educația artistică, design, publicitate, semiotică, poststructuralism, antropologie, sociologie, psihanaliză, feminism, teoria literară, teoria postcolonială, economia politică, arheologie, arhitectură și planificare urbană, comunicații vizuale, antropologie vizuală și diferite alte studii. Ca atare, cutura vizuală e privită mai curând ca un câmp interdisciplinar, dificil de localizat. Aceasta deoarece, ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
câtă vreme multe dintre resursele reflexive și metodele de cercetare provin din practica artei, critica de artă, educația artistică, design, publicitate, semiotică, poststructuralism, antropologie, sociologie, psihanaliză, feminism, teoria literară, teoria postcolonială, economia politică, arheologie, arhitectură și planificare urbană, comunicații vizuale, antropologie vizuală și diferite alte studii. Ca atare, cutura vizuală e privită mai curând ca un câmp interdisciplinar, dificil de localizat. Aceasta deoarece, ca nouă disciplină, cultura vizuală s-ar baza pe un set de texte, de obiecte favorite și de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inter-relaționate care s-au aliniat anumitor forme de activism și argumentare politică directă. Având un caracter interdisciplinar, această nouă disciplină apela la intuiții conceptuale și metode analitice din cele mai diverse domenii și curente, cum ar fi sociologia, teoria socială, antropologia, psihanaliza, semiotica, structuralismul, teoria critică, filosofia post-structuralistă și studiile culturale 222. Una dintre aceste intuiții conceptuale ale noii istorii a artei o reprezintă "descoperirea politicii vederii", teoretizată de Norman Bryson în eseul său The Gaze in the Expanded Field (Privirea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
potrivit cărora, în acea perioadă, cercetarea pe domeniul Științelor Comunicării ar intra în obscuritate. Dimpotrivă. Mulțumită efortului inestimabil al lui Schramm, de a "crea un "domeniu interdisciplinar" al (științelor) comunicării, complementar științelor sociale consolidate, psihologia, sociologia, științele politice, economia și antropologia"16, a fost creat primul program doctoral pe Științele Comunicării, la Universitatea din Iowa, la sfârșitul anilor '60, a fost consolidat Institutul pentru Cercetarea Comunicării, la una dintre cele mai prestigioase universități din țară (Stanford), toate acestea însemnând pași eroici
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă adăugirea mea) comunitate"600. Însă ce este, realmente, acest bun simț specific paradigmei narative? Pornind de la sensurile din antropologie și, respectiv, filosofie, propuse de Clifford Geertz și susținute de Alasdair MacIntyre, Lewis încearcă o descriere personală a "mulțimii definite cultural de reguli și așteptări"601 ce poartă numele cunoscut de fiecare dintre noi: bunul simț. Bunul simț, zice Lewis
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
teoria istoriografiei. La Berlin, simplul fapt de a-l cunoaște pe Moshe îmi adusese admirația colegilor israelieni, care păreau cu toții discipolii sau fanii săi, indiferent de domeniul în care lucrau, de la filologie și lingvistică la muzicologie, de la studii literare la antropologie și științe politice. Tot la Berlin ne-am perfecționat metoda (aplicată consecvent de Moshe cu prietenii săi) conversației continue, timp de mai multe ore. De atunci, cu fiecare întâlnire și cu fiecare convorbire telefonică, stabilim noi recorduri, pentru a le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
XE "Dubuisson, Daniel" sau, cu alte mijloace și din alte unghiuri, Alexandra Laignel-Lavastine, XE "Laignel-Lavastine, Alexandra" au vrut să demonstreze că există o continuitate netă între legionarismul lui Eliade XE "Eliade, Mircea" și presupusul nucleu antisemit al filozofiei, istoriei și antropologiei sale religioase. Tu unde te plasezi în privința asta? M.I.: Eu cred că teoria de care spui este simplistă. Și nu că vreau eu neapărat lucruri complicate, dar e simplistă din punct de vedere istoric. Pot să arăt că ei n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de el și alții ca el vorbesc, ci de cei mai tineri: studenții lor, studenții studenților. Este prezent Elade în programele de curs? Este el printre lecturile obligatorii, în readers, este o referință inevitabilă atunci când se discută subiecte religioase, filozofia, antropologia, sociologia, istoria religiilor? M.I.: Nu pot să spun. Eu, când predau... S.A.: ...știu, ții pe masă cărțile lui Eliade XE "Eliade, Mircea" . M.I.: Da, da. Și nu numai la Ierusalim, ci și când vorbesc în universități americane. Cred că și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
popoare. Mă fascinau absolut toate și toți, așa cum mă fascinau informațiile și ilustrațiile din manualul de geografie după care învățase străbunica mea maternă, născută în 1888. Ce conta că manualul era vechi? Mai târziu, când am început să citesc sistematic antropologie culturală, în prelungirea fascinației mele infantile, dar și cu oarecare interes savant, mi-am spus că, așa cum eu citesc toate lucrurile astea despre ce au în cap băștinașii din Insulele Trobriand, de ce n-ar citi cineva ce are în cap
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
post-pozitiviștii preferă explicațiile contextuale, să înțeleagă unul sau câteva cazuri studiate și să desprindă învățăminte. Accentul pus pe unicitatea experiențelor este adesea caracterizat în dezbaterile epistemologice ca fiind o căutare a înțelegerii, o abordare asociată disciplinelor umaniste precum istoria sau antropologia (în contrast cu economia sau sociologia). Însă această dihotomie între explicație și înțelegere se bazează pe distincția dintre științele sociale și cele umaniste. În mijlocul acestor dezbateri, constructiviștii oferă explicații complexe, multicauzale, contextualizate; dacă ar proceda altfel ar contrazice asumpțiile ontologice fundamentale ale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
umane este reformulată în contextul schimbărilor istorice și a circumstanțelor biografice, regăsindu-se în perechile identitate societate și identitate istorie.205 Spre exemplu, lucrarea Childhood and Society are în vedere psihanaliza relației dintre ego și societate.206 Domenii precum sociologia, antropologia și psihologia au utilizat concepte precum "sine", "personalitate" sau "caracter", similare conceptului de identitate. Paradigma centrală a acestor domenii era sintetizată în următorul principiu: organizarea socială este principiul auto-organizării (organizării sinelui) și ambele explică acțiunea socială.207 Ulterior, în domeniul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
moduri disparate, iar nivelelor multiple de analiză se adaugă diversitatea punctelor de vedere. Cei care abordează problemele din punct de vedere sociologic au tendința de a se axa pe rolurile inter-grupale, precum cel de hegemon; cei influențați mai mult de antropologie obișnuiesc să descrie simbolurile care semnifică naționalitatea, rasa sau genul la nivelul local; cercetătorii angajați în studiile culturale se axează pe nivelul macro și iau ca bază de pornire identitățile colective definite în termeni civilizaționali, religioși sau ideologici, utilizând noțiuni
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
invers. Încă din perioada Sfinților Trei Ierarhi, Biserica a îmbrățișat atât limbajul filosofiei, cât și cunoștințele științifice ale vremii pentru a le da un conținut mult mai bogat în lumina credinței. Marile tratate ale Sfinților Părinți sunt primele cărți de antropologie. Medicina se dezvolta în interiorul mânăstirilor. Preocuparea Bisericii, a monahismului în special, pentru educație și învățământ este o realitate incontestabilă. Până aproape de anul 1400, în Europa, majoritatea școlilor și universităților se dezvoltau numai în acest context. De pildă, prima universitate din
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
invers. Încă din perioada Sfinților Trei Ierarhi, Biserica a îmbrățișat atât limbajul filosofiei, cât și cunoștințele științifice ale vremii pentru a le da un conținut mult mai bogat în lumina credinței. Marile tratate ale Sfinților Părinți sunt primele cărți de antropologie. Medicina se dezvolta în interiorul mânăstirilor. Preocuparea Bisericii, a monahismului în special, pentru educație și învățământ este o realitate incontestabilă. Până aproape de anul 1400, în Europa, majoritatea școlilor și universităților se dezvoltau numai în acest context. De pildă, prima universitate din
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
golul sfâșietor" de pe drumurile de țară din România, visând la șoselele trepidând de automobile din vestul și centrul Europei industriale, doar de dragul vituperării, fiindcă nici unui om cât de cât informat nu-i scapă faptul că deosebirile țin de sociologie, politologie, antropologie, nu de calități psihice intrinseci și cu atât mai puțin de superioritatea unui popor asupra altuia. Iar TU este un om foarte informat. Asta nu-l împiedică totuși să tragă în fraza următoare concluzia că "spre deosebire de Bratkowski (activist comunist care
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
simulează că ar fi în chip real altfel, ca să-i intre ei în grații. În vreme ce România, sărmana, își trăiește pur și simplu destinul, și ne surprinde, neplăcut, în permanență. Tema identității tema lui "cine sunt eu" este, ne-o spun antropologii, o temă a "copilăriei" culturilor și toate mirările și întrebările descoperirii de sine "de ce sunt așa și nu altfel" par să devină mai rare și să dispară pe măsura maturizării lor. La începutul secolului XIX, Kant se plângea în scrisori
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
obișnuită (în oglindirea pildelor și a învățăturilor de anvergură comunitară). Reflexivitatea face parte din viață și pornește din viață pentru a-și construi concepția generală care o oglindește în raportare esențializantă. Așadar, obiectul încercărilor filosofice care converg în jurul tezelor unei antropologii sistematizate este însăși această multiplă decantare de fapte ale reflexiei, care sporesc prin fiecare fizionomie unică tabloul vast al unei organizări tipologice. Aici, aportul de spiritualitate nu uită uniformizant de materia investirilor sale, nu se lasă sedus de perspectiva centrifugă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care se declară antikitsch, antimainstream, antiplăcere, antivedetism. Or, „VIP“-ul nu e deloc anti, dimpotrivă, e mereu pe val, cu moda. Adevărul este că Ianuș poate să facă absolut orice. Cred că dacă i s-ar da o revistă de antropologie, în care să compare oasele de elefant cu craniul de șoarece și ciocul de ornitorinc, ar fi în stare să o facă. Ce ar putea să facă un poet la cârma unei reviste mondene? Cred că Ianuș ar fi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
evoluțiile curente ale României și să anticipăm puțin ce ne poate aduce viitorul. În schimb, cartea de față include un număr de mini-interviuri cu larga majoritate a observatorilor meticuloși ai României din străinătate, care lucrează în domenii variate, pornind de la antropologie și geografie și sfârșind cu politologie și istorie. Ea se adresează atât specialistului, cât și cititorului de rând educat, care dorește să înțeleagă mai bine evenimentele care au avut loc în 1989 și în ultimii 20 de ani prin care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Europa Centrală ca oferind șansa obținerii unui post, după extinderea spre est a Uniunii, dar în general interesul pentru studiile de limbă se află în scădere. Adam Drazin Profesor în cadrul Facultății de Sociologie a Trinity College, Dublin, Irlanda. Doctorat în antropologie socială obținut la University College of London, Marea Britanie. Autor sau coordonator al volumelor Connections: Mobility and Quality of Life for Older People in Rural Ireland (împreună cu S. Roberts, T. Basi și J. Wherton, 2007), Anthropology, Design and Technology in Ireland
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
engleză la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. Datorită oamenilor pe care i-am întâlnit cu acea ocazie m-am întors în România ca, de altfel, toți ceilalți care au predat atunci prin acel program. Pe atunci eram student în antropologie interesat, în special, de cultura materială și de consum. Trebuie să explic acest lucru un pic, mai înainte de a răspunde la celelalte întrebări, pentru ca cititorii să înțeleagă punctul meu de vedere. Domeniul meu este arheologia studiului culturii. Cultura nu există
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
să fie compromise moral. După ce mi-am terminat doctoratul, am construit pe ideile și lucrurile pe care le învățasem la Suceava, făcând cercetare împreună cu unele institute și companii de design, care considerau că designul de produs putea fi ajutat de antropologia culturii materiale. Am vorbit mult cu oamenii, în special cu femeile bătrâne, despre casele lor din Suceava. Mi-am folosit această experiență pentru a face același lucru în Marea Britanie, Irlanda și Olanda, pentru a-i ajuta pe creatorii de produse
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fost martorul căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? Pe atunci tocmai intrasem la Universitatea Cambridge, iar marea mea preocupare era să studiez de Crăciun, pentru că realizasem cât de mult trebuia să știu despre antropologie. Un bun prieten de-al meu, însă, și-a abandonat studiile și a plecat la Berlin, imediat după ce a auzit veștile. Tot acest prieten, mai târziu, mi-a aranjat să vizitez România. A vrut să vadă cum oamenii vor trece
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
o prea mare provocare, mulți dintre colegii mei preferând locuri precum India, Australia, Indonezia sau părți din Africa. Deseori britanicii vizitează diferite colțuri ale Commonwealth-ului, țările care odinioară au făcut parte din fostul Imperiu Britanic. Ca atare, puțini studenți la antropologie și sociologie aveau pe atunci legătură cu "Europa", spre deosebire de multe alte națiuni din Europa. Pe vremea aceea, nu era neobișnuit ca un student german să trăiască în Spania sau Italia, să fi învățat vreo două limbi europene, construindu-și ideea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fi învățat vreo două limbi europene, construindu-și ideea că era "european". Printre studenții britanici era mai la modă să-ți petreci timpul învățând limbi precum araba, hindusa sau spaniola peruviană. Antropologii britanici nu făceau muncă de teren în Europa. Antropologii "adevărați" se ocupau de alte continente. Anul 1989 a schimbat această perspectivă. Pe neașteptate, am descoperit o specie exotică de cultură chiar lângă noi. A fost un moment de revelație. Având aroganța tinereții, dar și puterea de a învăța rapid
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]