3,340 matches
-
din sat, la excursii de-o zi la Bârlad, Vaslui, în Nordul Moldovei. în cadrul festivalului susținut la Oșești, „Izvoare limpezi”, Leo a jucat rolul lui Ion, vărul lui Nică, în sceneta „La cireșe”, de Ion Creangă, unde a primit multe aplauze din partea publicului. Apoi, sponsorizat, în mare parte, din bugetul propriu, în clasa a II a a participat la concursul de muzică populară „Comoara Moldovei”, organizat la Bârlad în octombrie 2010, unde a obținut diploma „Star”. în clasa a III a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
vindem conștiințele pentru niște izmene, pantofi și fulgi de ovăz; că noi putem risca pentru că nu avem familii și pentru că mulți dintre noi suntem ofițeri de rezervă cu stagiu și cu decorații obținute pe front. Studenții teologi au izbucnit în aplauze furtunoase, eu m-am făcut galben și mic, iar adunarea s-a întrerupt într-o atmosferă foarte încordată. Sfătuit de colegi am dispărut. Am aflat apoi că s-a telefonat la București că „la Suceava nu sunt reacționari ci de-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
transformat pe manageri în „agenți de facilitare”, care se îngrijesc ca echipa să aibă toate informațiile și resursele necesare pentru a și îndeplini sarcinile. În cadrul muncii în echipă, managerul este un îndrumător de pe margine, nicidecum „dirijorul suprem” care culege toate aplauzele. Unele companii orientate spre munca în echipă permit echipelor să-și aleagă conducătorii din rândul propriilor membri. 5. Asigurăm o pregătire multilaterală membrilor echipei. Pregătirea profesională multilaterală permite membrilor echipei să-și schimbe între ei responsabilitățile, ceea ce atenuează plictiseala și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo și aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu. Clopoțelul lui Trahanache de abia se mai aude. După ce s-a mai oprit zgomotul, cu multă aprindere.) Dați-mi voie! Termin îndată! Mai am două vorbe de zis
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis! (Aplauze în fund, sâsâituri în față. Farfuridi coboară zdrobit, ștergându-se de sudoare, și merge n fund. Brânzovenescu și alți alegători îl întâmpină și-i strâng mâna. Rumoare. Mai mulți din auditoriu se scoală și strică rândurile. Cațavencu suie de la dreapta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spune și eu... (plânsul îl îneacă mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al țării sale... în aceste momente solemne... (de abia se mai stăpânește) mă gândesc... la țărișoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze în grup)... la fericirea ei!... (același joc de amândouă părțile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.) Ionescu, Popescu, Toți: (foarte mișcați) Bravo! Cațavencu: (ștergându-se repede la ochi și remițându-se dodată; cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
abia se mai stăpânește) mă gândesc... la țărișoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze în grup)... la fericirea ei!... (același joc de amândouă părțile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.) Ionescu, Popescu, Toți: (foarte mișcați) Bravo! Cațavencu: (ștergându-se repede la ochi și remițându-se dodată; cu tonul brusc, vioi și lătrător) Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!... O primesc! Mă onorez a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mi s-a făcut imputarea că sunt foarte, că sunt prea, că sunt ultra-progresist... că sunt liber-schimbist... că voi progresul cu orice preț. (scurt și foarte retezat.) Da, da, da, de trei ori da! (aruncă roată priviri scânteietoare în adunare. Aplauze prelungite.) Cațavencu: Da! (cu putere din ce în ce crescândă.) Voi progresul și nimic alt decât progresul: pe calea politică... (îngrașă vorbele.) Popescu: Bravo! Cațavencu: Socială... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Economică... Popescu: Bravo! Cațavencu: Administrativă... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Și... și... Ionescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră; căci în districtul nostru putem face și noi ce fac dânșii în al lor... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Soțietatea noastră are de scop să încurajeze industria română, pentru că, dați mi voie să vă spui, din punctul de vedere economic, stăm rău... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
districtul nostru putem face și noi ce fac dânșii în al lor... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Soțietatea noastră are de scop să încurajeze industria română, pentru că, dați mi voie să vă spui, din punctul de vedere economic, stăm rău... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. Soțietatea noastrăă dar, noi, ce aclamăm? Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc în țara noastră! Grupul: Bravo! (aplauze entuziaste.) Trahanache: (clopoțind) Stimabile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
economic, stăm rău... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. Soțietatea noastrăă dar, noi, ce aclamăm? Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc în țara noastră! Grupul: Bravo! (aplauze entuziaste.) Trahanache: (clopoțind) Stimabile... nu... Cațavencu: Lăsați, d-le președinte, să întrerupă... nu mă tem de întreruperi!... În Iași, de exemplu, permiteți-mi această digresiune, este tristă, dar adevărată! în Iași n avem nici un negustor român, nici unul!... Grupul: (mișcat) A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
permiteți-mi această digresiune, este tristă, dar adevărată! în Iași n avem nici un negustor român, nici unul!... Grupul: (mișcat) A! Cațavencu: Și cu toate aceste toți faliții sunt jidani! Explicațivă acest fenomen, acest mister, dacă mă pot exprima astfel! Grupul: Bravo! (aplauze.) Cațavencu: Ei bine! Ce zice soțietatea noastră? Ce zicem noi?... Iată ce zicem: această stare de lucruri este intolerabilă! (aprobări în grup. Cu tărie.) Până când să n-avem și noi faliții noștri?... Anglia-și are faliții săi, Franța-și are
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
chiar Austria-și are faliții săi, în fine oricare națiune, oricare popor, oricare țară își are faliții săi (îngrașă vorbele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri!... Cum zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!... (aplauze frenetice. Pauză. Oratorul soarbe din pahar și aruncă iar priviri scânteietoare în adunare. În momentul acesta mai mulți inși se mișcă în fund, pe unde apare Cetățeanul turmentat și Ghiță în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tăcere; Zoe se strânge după grilaj lângă Tipătescu.) Trahanache: Domnul... Agamiță Dandanache! (Mișcare de satisfacție în fund. În grupul din față turburare. Zoe și Tipătescu ascultă mișcați.) Cațavencu: (sărind în loc și răcnind) Trădare! (gesticulează viu în mijlocul grupului său. În fund aplauze.) Trahanache: (în picioare) Dați-mi voie! (clopoțind; după un moment de tăcere.) Cine a pronunțat cuvântul trădare? (Toată lumea e în picioare și în fierbere.) Cațavencu (din mijlocul grupului, cu putere), Ghiță, Brânzovenescu și Cetățeanul turmentat și Cei din fund: Afară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
generală, dl. Cezar Bolliac, care ocupa fotoliul de președinte, se ridică și, în câteva cuvinte în sensul de mai sus, protestă contra aces tei propuneri pe care o și respinge cu indignare ca amic leale și stabile al stabilității, în aplauze mai unanime, după care voiește să plece îndată, dar este reținut și rugat de către deputați să-și reia locul de președinte. După dl. Bolliac ia cuvântul dl. Constantin Boerescu ca să sprijine propunerea d-lui Aslan. Însă în mijlocul perorațiunei sale, președintele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iar partidul liberal se folosea de această dispoziție a spiritului public spre a lovi în domnitor. Prin grădinile de petreceri, prin celelalte localuri publice, lumea cerea lău tarilor să cânte Marsilieza. Era o adevărată frenezie. Lăutarii atacau cântecul revoluției franceze, aplauze furtunoase urmau și strigătele de: „Trăiască Franța!“ izbucneau din toate piepturile. În urma observațiunilor reprezentan tului Prusiei, guvernul fu silit să interzică cântarea Marsiliezei prin localurile publice. Chiar și preoțimea se dedea la manifestație în favoarea Franței. Când preoții veneau cu botezul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sunt însărcinat de Alianța israelită să-ți fac întrebarea care e politica ce d-ta ești hotărât să păzești în cestiunea israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea deputatului de Bârlad, Ioan C. Codrescu a fost rostită în ședința Adunării Deputaților din 16/28 decembrie 1869. El
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d-ta ești hotărât să păzești în cestiunea israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea deputatului de Bârlad, Ioan C. Codrescu a fost rostită în ședința Adunării Deputaților din 16/28 decembrie 1869. El începea printr-un atac violent la adresa Alian ței israelite universale, care ar fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vechiul impresar italian Papa Franchetti, cel care avea meșteșugul să aducă întotdeauna câteva elemente de mâna întâia. În anul acela adusese, printre alții, pe un foarte reputat tenor, numit Patierno. Patierno mai fusese în București, așa că a debutat în mijlocul nesfârșitelor aplauze.91 89. Bolliac vorbea, negreșit, nu de cei 200 000 locuitori ai orașului, ci numai de clasa restrânsă aristocrată (n.a.). 90. Cezar Bolliac, Ristori, TRC., an. IX, nr. 939, 9/21 septembrie 1871, p. 3. 91. În anii la care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după executarea unei bucăți clasice, răsuna de sus strigătul: „Sârba!“, Hübsch se înălța pe scaun, apuca bagheta, ridica ochii către galerie și dedea sem nalul. Și orchestra ataca o sârbă pe care capelmaistrul o dirija într-un tempo vivace. Și aplauzele izbucneau de sus pentru marea fericire a artistului. Acestui neamț îi plăcea poporul și îi iubea fanteziile.273 270. Năstase Ochialbi, tatăl vioristului George N. Ochialbi; a cântat cu taraful său la Ploiești și București. 271. Sava Pădureanu, cu taraful
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liber, an. I, nr. 140, 14 ianuarie 1876, p. 4) și care, ca să se răzbune, l-a lovit pe prim-ministru cu un „ciomag gros“. Deși Lascăr Catargiu intervine personal în discuție și cere respingerea moțiunii, aceasta este votată, în aplauzele frenetice ale majorității Senatului și ale tribunelor, cu 31 voturi contra 21. În urma acestui vot, Maiorescu și-a dat demisiunea și în locul său a fost numit Petre Carp.10 Petre Carp, luând portofoliul Instrucțiunii, vine la Cameră și declară că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liniștitoare, și-a luat răspunderea de a proclama solemn voința unanimă a poporului român de a trăi într-un stat independent, de sine stătător: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. (Aplauze.) Avem domn de sine stătător. (Aplauze.)... Voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să mai pătimim pentru greșelele altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a proclama solemn voința unanimă a poporului român de a trăi într-un stat independent, de sine stătător: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. (Aplauze.) Avem domn de sine stătător. (Aplauze.)... Voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să mai pătimim pentru greșelele altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard în contra rezbelului“ (ibid., pp. 3451- 3452
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câmpul de bătaie, unde strămoșii voștri au fost, secoli întregi, apărătorii legii și ai libertății. Înainte dar, ostași români, înainte cu bărbăție și în curând vă veți întoarce în familiile voastre, în țara voastră liberă prin voi înșive, acoperiți de aplauzele întregii națiuni. Carol“ 108 Armata răspunse cu un ura răsunător și, în aceeași clipă, soldații români, cu drapelele desfășurate și în sunetul muzicilor, trecură Dunărea. Generalul Cernat, noul comandant, șeful armatei române, trecu în urmă cu întreaga cavalerie. Rușii, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]