11,066 matches
-
nu se află niciodată într-o deplină unitate, ci totdeauna în dedublare”; 20. „ de ce această plictiseală, acest dezgust la Bacovia? Înțelegem ciudata rană a sufletului său: este vorba mereu de eul său imens care-l macină, tortura de-a se apleca asupra lui însuși în teribila devorare de sine. Această combustie interioară sporește puterea golului care apare și-i ia conștiința prizonieră; or golul este exact corespondentul spațial al plictisului”; 21. „pentru Bacovia zăpada este iarnă, moartea existenței. În ciclul determinismului
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
studentă la o universitate de prestigiu din Ottawa, Canada. Biografia dragei doamne Elena Buică o găsim cu ușurință dacă scriem numele său pe Google, la fel cum îi găsim și bogata activitate literară, din cei zece ani de când s-a aplecat cu dragoste și pricepere asupra scrisului. Da, nu vă minunați, pentru că buna și scumpa mea prietenă a descoperit taina scrisului la venerabila vârstă de 70 de ani și în perioada scursă de atunci a tipărit nu mai puțin de șase
LA ÎMPLINIREA CELOR 80 DE ANI (3 IANUARIE 2013) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345698_a_347027]
-
Către public): Ăsta da, cuc fericit Sărmanul de el! Nu eu Cucu. Cu-cu! Eu cu-cu! Se aude soneria. CUCU: Da, mamăă!... A venit tovarășa noastră de la serviciu (deschide ușa soției). DOAMNA CUCU: (Îmbrăcată tinerește, fustă nu pantaloni, se apleacă și-și sărută soțul pe frunte. Cucu se comportă ca un motan alintat): Ce mai faci măi Cuculeț? Ți-a fost dor de mine? CUCU: Dor mărunt, dor mărunt. Mișcare liberă. Doamna Cucu trece în dormitor, se schimbă, apoi în
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
alese numai noi, cele mai tinere, care intenționăm să devenim mame în viitorul apropiat. În viitorul foarte apropiat. Ințelegi? Cucu: Păi dacă vrei să devii mamă, stai acasă, nu te duci la cros. Doamna Cucu iese din scenă. Cucu se apleacă și mai deretică puțin în urmă. Soneria. Temur zvâcnit la Cucu. Deschide ușa un personaj straniu într-un pardesiu de circ în carouri. Partea din față a pardesiului este mai scurtă, în timp ce partea din față atinge podeaua. Poartă cu el
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
cenușiu într-un smoc de buruiană de la baza unui garaj. L-a atins cu vârful pantofului și atunci un cioculeț și doi ochi nevinovați ne-au privit speriați, sau poate a speranță, din iarba udă a dimineții. Soșia s-a aplecat și l-a luat în mână.Era un pui de bubuștiuc căruia îi crescuseră primele pene. Gheomotocul cenușiu s-a cuibărit la pieptul soției și a început să-I cugulească nasturii, îi era foame. Ne-am întosrs în apartament și
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
sigur că peste un minut ființa ta, transformată într-o baltă cleioasă, nu va mai opune rezistență. ȘARPELE (zâmbind): Ți-am spus: ai o veșnicie la îndemână să încerci și tot atâta să nu reușești. E.G.:Iată un par. (Se apleacă pentru a lua parul, dar acesta s-a transformat într-o șopârlă. Speriat, îl aruncă și se retrage doi pași în spate). Fir-ar să fie! ȘARPELE (ironic): Norocul tău, rege Midas. Tot ce atingi se transformă în aur. E.G.
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
se vor opri atât cât ne mai dor Ramurile dezbinate de iubire, Două trestii plâng și se ating ușor, Marginindu-si gândul cu o amintire. Au rămas așa să se iubească Sufletele-n noi ce s-au lipit, Când ne aplecăm, să nu se răzlețească Cerul, ce cadea-ntre noi, topit... Și pământul alerga spre ape, Ne topeam, scaldandu-ne sub soare, Doar un gând nedumerit era aproape- De ce-ar fi iubirea trecătoare?.. Ne gândeam să revenim la gândul Cel
DOUA TRESTII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352099_a_353428]
-
INTERNAȚIONALĂ A DORULUI - 13 MAI) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ascult bătrânul vânt cu harfa-i veche cântând de dor. Dor, călător! * Frunzele se legănau și fruntea de aramă-și aplecau plângând de dor. Dorule, dor! * Și vântul bătrân cu harfa-i veche, le cânta ușor, cânt de dor ca o mângâiere ca o adiere... * Cântă inimă, cântă... * Dorule, călătorule... * Du-te-n zbor, și-n pridvor, lasă-i dor. Du
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
nume ale celor care au fost, la ieșirea din cimitir, un mormânt pe care nu-l poți ocoli și la care te oprești pentru ultima dată spre a-i citi epitaful. Scris cu litere mai mici te obligă să te apleci spre a-l descrifa: „O tu cititorule! Ce n-aș da ca tu să fi în locul meu și eu în al tău"! Reacții dintre cele mai diferite la citirea acestor rânduri.Zâmbete care i-au dus faima. Ce s-ar
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
lumii cărări să fiu sare... Învață-ță Doamne să merg prin credință De-ar fi peste spini să pășesc uneori... Îndură-Te Tată de slaba-mi ființă Mă poartă pe brațe și dă-mi biruință Când drumul e greu și m-aplec deseori... Învață-mă Doamne să fiu lucrător Căci holdele iată...sunt gata Pe-altarul iubirii să ard cu mult dor, Să-Ți cânt osanale iubit Salvator Și-n ceruri primi-voi răsplata! Învață-mă Doamne să chem al Tău Nume
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
străluceau câțiva stropi de apă. O clipă ori mai multe, Eugen rămase cu privirea fixată pe sânii ei. Erau micuți, dar tari, cu mameloanele îndreptate în față, ca într-o invitație imposibil de refuzat. Până să se dezmeticească Iuliana, se aplecă și îi sărută pe rând cu o gingășie aproape evlavioasă, după care o înveli prinzând reverele halatului și o sărută lung pe buzele rămase întredeschise, ca într-o mirare profundă. Iuliana răspunse într-o tăcere adâncă, lăsându-se alintată și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
spune despre studiile dogmatice și spirituale asupra marilor teme ale operei sale care sunt încă mult prea puține. Fără a -mi propune și fără a avea pretenția de a face aici inventarul acestor învățături sale teologice, am dori să ne aplecăm asupra uneia dintre ele: slava deșartă . „Slava deșartă și nesăbuința sunt alte forme de beție, și încă mai groaznice decât beția. Căci cel care este prins în aceste patimi îți pierde, ca să spunem așa, până și luciditatea percepțiilor, și nu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
momentele plăcute, pe care le trăisem la una dintre sesiunile științifice ale facultății la care predam, pe lângă etnologie și folclor, antropologie culturală și ... mitologie. În mijlocul de transport în care mă aflam, se apropie de mine un bătrânel uscățiv, înalt și aplecat de umeri. Își apropie gura de urechea mea șoptindu-mi: Păreți îngândurat însă, după cum observ eu, gândurile vă plac. M-am întors spre el nedumerit de îndrăzneala cu care îmi pusese întrebarea și, forțat să zâmbesc, i-am răspuns scurt
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
nedumerit de îndrăzneala cu care îmi pusese întrebarea și, forțat să zâmbesc, i-am răspuns scurt: Da, impresiile sunt plăcute, întorcându-mi apoi capul și privind înainte pe geamul care-mi întrezărea clădirea maiestuoasă a Parlamentului. După scurt timp se aplecă din nou zicându-mi: V-ați auzit vreodată pașii umbrei dumneavoastră? La această întrebare m-am întors cu tot corpul spre interlocutorul meu și, vădit interesat, i-am răspuns: Ce simțiți dumneavoastră când umbra vă urmărește, fără să vă spună
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
mână un călugăr, a cărui treabă la cetate nu am cunoscut-o, cădeam în râpă. Îi urmăream firul povestirii și căutam, totodată, să nu trec nici de stația unde aveam să cobor. Îmi privea când pălăria, ale căror boruri largi aplecau spre stânga și în față, când ochii mei ce exprimau un interes, mai mult iscoditor decât curios, spre ceea ce bătrânul dorea să-mi spună. Își trecu borseta în mâna stângă, dreapta ridicând-o pentru a se prinde de bara ce
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
iubitori ai aproapelui, duce la o asemenea analiză ce „nu putea fi făcută de către acești tineri decât numai prin prezența Duhului Sfânt, Care i-a asistat pe toată durata vieții lor în închisoare”. Drept pentru care „cititorul care se va apleca asupra acestei cărți nu o va sfârși fără a fi măcar cutremurat, dacă nu întors spre credință, căci viața Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa și a celorlalți ca el, este un model moral și o scară de suire spre cele înalte
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
literaturii române și universale, literatură contemporană, versurile celor mai mari poeți ai lumii. Românul strămutat din Sebeșul de Sus al Mărginimii Sibiului în Lumea Nouă, având în urma 63 de ani de viață în exil - a știut să-și bucure sufletul aplecându-se spre pictură, dar și spre muzică, miunata artă a sunetelor. Are alături o soție - împătimită iubitoare de muzică bună -, iar în casa lor găsești sute de înregistrări de toate genurile, de la muzica populară românească până perlele muzicale ale titanilor
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
Spre prânz am realizat că nu mai aveam nici o durere, nici la bazin, nici la coloană, nici cervical, în sfârșit eram că la 20 de ani. M-am culcat pe pat de zeci de ori, mă sculam brusc și mă aplecam, făceam toate mișcările posibile. Nici ce-a mai mică durere. Timp de o săptămână, mă trezeam dimineață cu teamă. Îmi mișcăm un picior, nici o durere, îl mișcăm și pe celălat și nimic. Mă ridicăm brusc și săream de pe scaun, de
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
că motorul era în funcțiune. A pus mâna pe volan și a început să‑l miște. Nu știa să conducă, dar a văzut cum șoferii folosesc o manetă. S‑a uitat spre poartă. I s‑a părut că el este aplecat ori întunericul îi juca feste. De teamă, a zguduit iar volanul cu putere, căutând cu privirea maneta la care gândise. A simțit că mașina s‑a pus în mișcare. S‑a speriat și a prins volanul cu amândouă mâinile. L
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
picioarele puternic în podea și să‑și rezeme capul, apăsat, pe tetieră, iar mâinile le‑a încleștat pe volan, cu brațele încordate. Mașina căpătase viteză pe pantă. Stratul subțire de zăpadă proaspătă acoperea zgomotul ușor făcut de motor. Bărbatul era aplecat și trăgea de acel zăvor înfipt mai bine de‑o palmă în gaura înghețată din beton. Când mașina a ajuns la patru‑cinci pași de el, a auzit zgomotul. S‑a ridicat încet si s‑a întors să vadă de unde
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
de poziție. Sistemul de alarmă acustică intrase în funcțiune în momentul impactului și mărea efectul groazei ce o stăpânea. După mai bine de cinci minute, și‑a adunat puterile și a încercat să coboare. Portiera nu a cedat. S‑a aplecat pe o parte pentru a încerca la portiera din dreapta și, când a lăsat mâna să‑i cadă neputincioasă, a atins geanta pe care șoferul i‑o smulsese și o aruncase pe scaunul din față. A tras‑o spre ea și
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
academie comunistă din România - "Ștefan Gheorghiu"din București. În caricatură, Radu Cletiu nu se mulțumea doar să scoată în evidență o anumita trăsătură de caracter, ci dorea să jignească omul, să-l distrugă - după cum mărturisește el. Fiind foarte mult timp aplecat asupra lucrului, nu putea urmări emisiuni TV, ci asculta posturi de radio. A găsit Radio Vocea Evangheliei și i-au plăcut foarte mult emisiunile "Cu brațele deschise"si "Vieți transformate". Din emisiunea "Cu brațele deschise"se documenta din punct de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356495_a_357824]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > GLOBUL DE CRISTAL DE ELISABETA IOSIF Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului - Comentariu - Am ținut în mână , nu pentru multă vreme o carte, asupra căreia mi-am aplecat ochii murmurând sclipitor la toate cuvintele scrise cu judecată sănătoasă. Asta însemnând, apreciere justă la tot ce vrea să spună autoarea; bun simț, înțelegerea înțelepciunii practice. Globul de Cristal, autor Elisabeta Iosif, prozator, eseist, poet, membru al Uniunii Ziariștilor din
GLOBUL DE CRISTAL DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355789_a_357118]
-
în gând să facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
recunoscuți pe toate meridianele globului pământesc; elevi care au dus renumele României câștigând olimpiade de matematică, fizică, chimie, informatică! Deasemeni, inventica românească este recunoscută peste tot in lume! Toate acestea sunt rezultatul muncii pline de noblețe a dascălilor, care se apleacă cu dăruire si abnegație asupra educației școlerului care de la prima literă a alfabetului si pană la câștigarea pâinii cea de toate zilele este însoțit permanent de dragostea si grija părintească, si nu in ultimul rând de interesul fără margini a
GATA VACANŢA! SUNĂ CLOPOŢELUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355836_a_357165]