3,263 matches
-
Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a Renașterii care repune în discuție Divinitatea, Natura, Omul, totul trebuia să conducă la o problematizare generalizată. De aici chipul ultim, chipul-Ianus al culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX-lea. Stăpînește întreaga lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în sînul propriei culturi, Umanismul, Rațiunea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în sînul propriei culturi, Umanismul, Rațiunea, Știința fac deja obiectul unor analize critice și sînt frămîntate de fermenții unor crize. Chiar în aceste momente de apogeu, Schopenhauer îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului. Năruirea suicidară a Europei în secolul XX coincide cu criza Umanismului, criza Rațiunii, criza Progresului. Filozofia mai întîi, apoi știința însăși, în clipa triumfului său celui mai strălucit, descoperă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
minciuna față de cei mai entuziaști adepți ai săi. De aceea Europa își poate asuma vocația de a deveni o Fundație, în sensul dat de Isaac Asimov în epopeea sa science-fiction cu același nume (pe cînd civilizația galactică se afla la apogeul său, cîțiva înțelepți au prevăzut inevitabila sa decădere, urmată de revenirea la barbarie și haos; ei decid să depoziteze pe o planetă periferică, devenită "Fundația", ansamblul cunoașterii și informațiilor necesare pentru a face civilizația să reînflorească pe parcursul mileniilor viitoare). Ideea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
școlii. Dar, și apare acest dar, fiecare epocă s-a născut în anumite condiții, s-a dezvoltat și a murit, transmițând următoarei epoci cuceririle făcute de-a lungul existenței ei. Și cu siguranță această epocă a existenței terestre este la apogeul dezvoltării ei, urmând o nouă etapă necunoscută ființei euclidiene tridimensionale. Un mare fizician francez scria despre Cheile lumii: ,,Cât de slabă este lumina care vine la noi de la stele. Dar fără ea, cu cât mai rudimentară ar fi fost astăzi
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
se dau două fotografii ale lunii, luate cu același aparat de fotografiat, cu același telescop, plasat în același loc pe Pământ. Prima fotografie a fost facută când luna se află la perigeu iar cealaltă când ea s-a aflat la apogeu. Folosind aceste imagini, determinați excentricitatea orbitei Lunii. Estimați intervalul minim de timp necesar între momentele în care se pot obține aceste două fotografii. 2. Fiecare participant a fost obligat să arate pe cer constelațiile vizibile în urmatoarele părți ale cerului
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
acestora cu Diavolul. Practicile divinatorii reprezentau, așadar, doar preambulul unor practici oculte cu scopuri precise, negative pentru om și societate. Spre deosebire de Evul Mediu, perioada Renașterii s-a caracterizat printr-un paradox formidabil: pe de o parte, procesul vrăjitoarelor a atins apogeul în această perioadă, iar pe de altă parte, personalități precum Pico della Mirandola, Marsilio Ficino și alții purtau discuții savante despre magia umanistă. Aceștia subliniau faptul că magia lor este profund deosebită de cea a vulgului, a șarlatanilor sau de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
indicii care așteptau interpretarea specialistului în arta divinatorie. Mai mult, pietrele transformate în statui continuau să fie purtătoare de diverse semnificații. 3.1.2.6. Divinația prin intermediul statuilor Era întâlnită mai ales în perioada antică, oraculară. Practicile divinatorii ajunseseră la apogeu, atât în ce privește audiența lor, cât și sub aspectul formelor concrete de realizare. Practic, se atribuiau unor statui virtuți neobișnuite. Forma aceasta de divinare apare în perioada de declin a practicilor mantice, când au fost inventate statui care, chipurile, ar fi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sistematic pentru promovarea unei ideologii; formule estetice diverse (realism de factură populară, realism obiectiv, realism psihologic, de proiecție mitică/epo peică etc.); se manifestă sincron cu alte curente, începând cu perioada pașoptistă, continuând cu cea a marilor clasici și atingând apogeul în perioada interbelică; în epoca postbelică se manifestă ca „realism socialist“, apoi, printro autentică recuperare, ca neorealismul „obsedantului deceniu“. - Reprezentanți: N. Filimon, I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, G. Călinescu, M. Preda ș.a. 3.1.3
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a „simbolismului autohtonizat“, antisămănătorist și antipoporanist, în jurul revistei Vieața nouă, condusă de Ovid Densusianu, care considera simbolismul o emblemă a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
superstiția. Ahtiate ambele după puterea nelimitată, aceste două forme de dominație perversă nu întîrzie să intre în conflict, ceea ce le obligă din ce în ce mai mult să accepte compromisuri în ceea ce privește sensul profund al instituțiilor lor. Rivalitatea lor, care zdruncină temeliile vieții sociale, distrugîndu-i apogeul (viziunea culturală), împrăștie dezorientare, face să renască spaima; aceasta nu poate totuși deveni altceva decît stimulul unor noi eforturi de orientare. Epoca animistă va evolua spre viziunea mitică. La rîndul ei, aceasta va suferi de aceeași involuție. Tirania și superstiția
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
semnificația morală, ei i se suprapune o semnificație complementară și inversă, cea a pedepsirii pămîntului de către spiritul ofensat de imoralitatea răspîndită pe pămînt. Acesta este purificat, fiii pămîntului fiind pedepsiți prin intermediul potopului. Deschiderea spirituală a acestei simbolizări străvechi sezoniere atinge apogeul în imaginea unei mame-fecioare (comprimare a imaginilor simbolice ale "pămîntului-mamă" și "pămîntului-dorință"). Imaginea adaugă caracterului fertilității vegetale prin intermediul simbolismului "roadelor pămîntești: mijlocul de satisfacere adorinței naturale" -caracterul moral al purității inocente pusă exaltării dorințelor. Fecundat de soarele devenit spirit-tată, pămîntul-mamă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a doua faze,care se referă la conflictele funcționării motivante intime, esle trăsătura cea mai caracteristică a simbolismului. Acest lucru justifică grija de a sublinia pe scurt faptul istoric al transformării alegoriei agrare în simbolism etic. Divinitățile solare, centru și apogeu al miturilor păgîne, simbolizează într-o primă fază așa cum am afirmat deja binefacerile reale și sezoniere ale soarelui: fecundarea pămîntului; ele simbolizează într-o a doua fază, care pregătește monoteismul, binefacerile cotidiene ale soarelui iluminant devenit simbol al spiritului iluminant
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
EXPRESIE. Credința mitică evoluează într-o nouă formulare simbolică a adevărului misterios imanent existenței. Ea evoluează spre credința într-un Dumnezeu unic, numit în Vechiul Testament "CEL VEȘNIC", DEOARECE ESTE SIMBOLUL ADEVĂRULUI ETIC ETERN IMANENT FUNCȚIONĂRII PSIHICULUI. Pentru a pregăti apropierea apogeului evoluției mitice, se impune să rememorăm pe scurt etapele care au dus la punctul culminant al simbolizării. În cadrul celor două faze ale politeismului, trebuie sa distingem clar cele trei epoci ale istoriei simbolului "divinității": animismul, politeismul și monoteismul. Ființa gînditoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu s-ar fi putut exercita decît colateral, căci mitul alianței datează din epoca lui Abraham. Fapt este că numai evreii au creat un veritabil mit monoteist, fixat deja pe vremea lui Moise și transformat în sistem teologic în perioada apogeului puterii regatului lui Israel (deși relativ slab și amenințat tot timpul de marile puteri de atunci: egiptenii, asirienii, babilonienii), în metropole se adună bogății, ceea ce duce la înmulțirea tentațiilor plăcerilor banalizante, dar își face apariția un nou flagel: conflictele războinice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în amănunt prin ce formulări înlocuiește psihologia motivelor simbolizarea cu ajutorul căreia exprimă miturile motivația etică indisolubil legată de imaginile metafizice sub cele trei ipostaze ale lor: Dumnezeu, Suflet și Libertate. 1. Analiza simbolului "Dumnezeului unic" 1) UNICITATEA Simbolizarea mitică atinge apogeul în simbolul "Dumnezeului unic". Dat fiind că monoteismul este o formă evoluată a politeismului, toate analizele anterioare referitoare la relația dintre om și divinitate sau divinități rămîn valabile și pentru raportul dintre Dumnezeul unic și om. Conform mitului biblic, Dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ÎN APARIȚIA SUFLETULUI, PENETRAREA PSIHICULUI DE CĂTRE ESENȚĂ: ÎNCARNAREA CUVÎNTULUI (ELANUL EVOLUTIV). La nivelul cel mai înalt al încarnării spiritului supraconștient își atinge deliberarea obiectivul, eliberarea: libertatea perfectă, nu în sens absolut, ci în sensul perfecționării: al realizării. Trebuie să cunoaștem apogeul eliberării pentru a înțelege că este vorba despre un fenomen firesc legat la nivelul deliberării intime, de toate celelalte știri sufletești, de toate gradele de intensitate ale eliberării și de toate gradele perversiunii. De la sfințenie la "moartea elanului", de la sănătatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și că singura cale a acestora de a se elibera de ea în măsura posibilităților este combaterea ei în propriul lor for interior. Orice om are libertatea de a o respinge. Dar însăși libertatea aceasta este determinată, vanitos motivată, căci apogeul vanității ar fi să te consideri liber de orice motivație falsă. Dubla greșeală (teoretică și practică) în privința libertății se datorează ea însăși motivului subconștient cel mai profund ascuns: vanitatea și angoasa ei în fata adevărului. NUMAI DATORITĂ FAPTULUI CĂ LIBERTATEA
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cronicar. Revenind în Moldova, el intră în viața de Curte ca postelnicel (1693), fiind ulterior, pe rând, vătaf de aprozi, mare agă, mare sluger, mare spătar, caimacam. Își consolidează poziția și averea căsătorindu-se cu o nepoată a Cantemireștilor, cunoaște apogeul carierei de mare dregător în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, al cărui prim sfetnic va fi. În preajma războiului ruso-turc din 1711 este numit mare hatman și participă la întâlnirile domnului cu țarul Petru cel Mare și apoi la luptele de la Stănilești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
afgan în demersurile constituirii unei armate și chiar a ajutat la întreținerea acesteia. Se mai cunoaște faptul că sovieticii au săvârșit asasinate politice între anii 1973 și 1979. Toate aceste implicări ale Moscovei în politica statului afgan și-au găsit apogeul la 28 decembrie 1979 când Armata Roșie invadează această țară. Într-o lume atât de interdependentă, acțiunea Uniunii Sovietice în Afganistan a făcut ca opinia publică internațională să se revolte, dar a condus, fără echivoc, la o intensificare a Războiului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
resurselor petroliere pe o perioadă de 12 luni și împotriva armelor de distrugere în masă și asupra capacităților aviatice ale Libiei.142 Încă de la începutul anilor 1950, producția de petrol a marcat dezvoltarea economiei Libiei. Producția de petrol a atins apogeul de 3,3 milioane de barili pe zi în 1970, apoi urmând o scădere la 1 milion de barili pe zi în anii 1980. Această scădere a producției a fost făcută în mod intenționat prin o creștere bruscă a prețului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
epocă de frământări, de convulsiuni istorice și nu numai, iar restul vieții lui atât de scurte nu mai numără decât șase ani, până în 1956, când dogmatismul proletar, cu întregul lui cortegiu de consecințe pentru conștiințele scriitorilor era în floare, la apogeul lui. Sigur, de vreme ce înșiși unii scriitori români interbelici, parte din ei încă în viață, erau interziși, scoși din manuale și din biblioteci, ar fi absurd să pretindem că în casa unui modest învățător de țară ca Eugen Labiș să se
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Barthes 1975; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Genot 1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune ascendentă [rising action]. Împreună cu ACȚIUNEA DESCENDENTĂ și PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
încep să se suprapună impulsurile nervoase trimise către tot mai multe unități motorii ale mușchiului respectiv, crescând evident valoarea forței; 2. din punct de vedere al puterii anaerobe, se consideră că după circa 2 secunde de la începerea efortului are loc apogeul proceselor intracelulare de degradare a ATP-ului (Gagea, 2004, p. 364). * Nivelul de dezvoltare a celorlalte calități motrice. În dezvoltarea lor, calitățile motrice exercită, în general, efecte benefice unele asupra celorlalte. În ceea ce privește forța, aceasta este favorizată îndeosebi de dezvoltarea vitezei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a activităților matematice, ca și punerea tot mai mult a accentului pe calitatea estetică în activitatea matematicienilor începând cu mijlocul ultimului secol stau mărturie a influenței noii geometrii. Geometria neeuclidiană, cu importanța sa fără egal în istoria gândirii, a fost apogeul a două mii de ani de tatonări în chestiuni logice "inutile". Matematica a oferit astfel încă un exemplu de înțelepciune a gândirii logice, abstracte, nemotivate de considerațiile utilului și încă un exemplu de înțelepciune a respingerii ocazionale a evidenței simțurilor, așa cum
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
salveze diviziile încercuite ale lui Paulus 1. Operațiunea Viscolul s-a încheiat însă cu un eșec, care consfintea moartea Armatei a 6-a. Paulus avea ordin clar să reziste până la ultimul om. Hitler nu accepta pierderea Stalingradului, care a reprezentat apogeul armatei germane în est. De altfel, Armata a 6- a, care mai dispunea de mai puțin de 70 de tancuri, aproape fără carburanți, nu avea nicio șansă să meargă, cu atât mai mult să lupte, 70-90 de kilometri prin viscol
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]