34,383 matches
-
presupune deținerea sau exercitarea unei funcții, nu suntem în sfera incompatibilităților, ci a interdicțiilor, care sunt și ele expres reglementate de lege în privința magistraților. Or, calitatea de expert fiind permisă, se consideră că această reglementare ține de sfera de apreciere a legiuitorului și nu se încadrează în noțiunea de incompatibilitate la care se referă art. 125 alin. (3) din Constituție. ... 201. Se mai critică prezența președinților de instanță în procesul de evaluare a judecătorilor de la acea instanță (similar pentru
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
21 alin. (4) din legea contestată sunt contrare art. 1 alin. (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție. Se poate ajunge la situații în care atragerea răspunderii contravenționale să genereze consecințe mai severe asupra carierei magistratului decât răspunderea penală. Aprecierea privind natura faptelor în raport cu care numirea în funcția de magistrat nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice funcției este relativă și subiectivă. Se impune ca sancțiunea contravențională să nu fie luată în considerare drept criteriu de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
faptelor în raport cu care numirea în funcția de magistrat nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice funcției este relativă și subiectivă. Se impune ca sancțiunea contravențională să nu fie luată în considerare drept criteriu de evaluare la aprecierea bunei reputații, fiind un criteriu exagerat și nemotivat. ... 246. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că acestea nu țin seama de faptul că sancționarea contravențională avută în vedere pentru evaluarea bunei reputații vizează fapte în raport cu care numirea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
urmare, în susținerea unor probe pentru verificarea cunoștințelor practice și teoretice sau în evaluarea activității și conduitei candidaților în ultimii 3 ani se explică prin caracterul unic și supraordonat al ÎCCJ în sistemul judiciar. Legiuitorul are o anumită marjă de apreciere în acest sens, putând diferenția modul de promovare a judecătorilor pentru tribunale/tribunale specializate/curți de apel, pe de o parte, și ÎCCJ, pe de altă parte. De altfel, se poate observa că promovarea la ÎCCJ este o promovare efectivă, astfel că
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în funcția de judecător la ÎCCJ, iar CSM un profesor universitar constituie o chestiune de opțiune și oportunitate legislativă. Nicio prevedere constituțională nu stabilește titularul dreptului de a desemna membrii comisiei de promovare, astfel că aceasta ține de marja de apreciere a legiuitorului. Prin urmare, art. 115 din lege nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 124 alin. (3) și art. 148 din Constituție. ... (3.12) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
să încurajeze judecătorii sau procurorii să promoveze pe loc sau efectiv în funcție de nevoile sistemului. ... 278. Constituția nu reglementează criterii în funcție de care trebuie realizată promovarea, astfel că stabilirea acestora revine legiuitorului, care, acționând în marja sa de apreciere, are deplina legitimare de a reglementa întregul sistem de promovări. Evident, promovările se realizează prin concurs pentru a se asigura accesul persoanelor în cauză, judecători și procurori, la funcțiile de la instanțele și parchetele superioare într-un mod egal și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
referitoare la art. 132 alin. (8) din legea supusă controlului, care stabilește că comisia de evaluare în cazul promovării efective a procurorilor este compusă dintr-un președinte și 2-4 membri, nu poate fi reținută, întrucât legea acordă o marjă de apreciere Secției pentru procurori a CSM în vederea stabilirii numărului concret al membrilor comisiei de evaluare în cazul promovării efective a procurorilor. Dacă legea nu stabilește în mod exact numărul membrilor, ci indică un minim și un maxim de membri ai
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
fie implicați potrivit rolului lor constituțional. Constituția nu stabilește că promovarea procurorilor se face exclusiv de CSM [spre deosebire de dispoziția expresă cuprinsă în privința judecătorilor - art. 125 alin. (2) din Constituție], astfel că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în acest sens; astfel, acesta a decis că promovarea procurorilor până la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel să fie făcută de CSM, însă numirile în cele mai înalte funcții printr-o procedură de conlucrare între ministrul justiției
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
înseamnă că exigența prevăzută de art. 125 alin. (2) din Constituție este îndeplinită; în rest, stabilirea condițiilor pe care judecătorii trebuie să le îndeplinească pentru a fi numiți în respectivele funcții este de competența legiuitorului, care are o marjă de apreciere în acest sens, putând opta pentru cea mai potrivită soluție raportat la situația concretă existentă. În ceea ce privește promovarea procurorilor, Constituția nu reglementează nicio condiție specifică. Astfel, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și autoritatea competentă să
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din lege nu a fost reglementată suspendarea executării măsurii revocării până la soluționarea cauzei. Având în vedere că procedurile de revocare sunt diferit reglementate în privința celor două categorii de procurori, se constată că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în a reglementa în mod corelativ o cauză de suspendare obligatorie, facultativă sau, din contră, să refuze expres o asemenea măsură ori să nu dispună nimic, lăsând aplicabile normele de contencios administrativ. În cauză, a ales să nu reglementeze o
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
conține niciun criteriu obiectiv, care i-ar permite instanței o grilă care să ducă la stabilirea acestui comportament favorabil al condamnatului și care i-ar da posibilitatea unei liberări anticipate. Se susține că textul criticat conferă astfel instanței posibilitatea unei aprecieri subiective, în lipsa oricăror criterii, ceea ce a adus în practica instanțelor românești în materia liberării condiționate o importantă doză de arbitrar. Nu există o practică unitară, mai mult, sunt numeroase hotărâri judecătorești contradictorii în spețe asemănătoare. ... 9. Principiul respectării
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
unul a cărui acordare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul judecătorului de apreciere cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul judecătorului de apreciere cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
persoanei condamnate, a cărei realizare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
suspectului/inculpatului sau al oricărei alte persoane interesate de a contesta concluziile raportului de constatare efectuat în cauză, ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupra utilității efectuării unei expertize. Împrejurarea că, subsecvent constatării, efectuarea unei expertize este condiționată de aprecierea necesității sale, indiferent că această necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar ori de aspectele inserate de părți în momentul contestării raportului de constatare, nu este de natură a aduce atingere dreptului de acces la justiție al părților, care au
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
are obligația de a adopta concluziile raportului de constatare sau chiar de expertiză, iar valoarea probantă a acestora nu este prestabilită de Codul de procedură penală, ele fiind supuse, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele, inclusiv cele tehnico-științifice, trebuie raportate la ansamblul probator. ... 11. Prin urmare, nu poate fi primită critica potrivit căreia organele judiciare se pronunță în mod discreționar asupra
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
dincolo de orice îndoială rezonabilă. Acest lucru conferă procedurii caracter echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului/inculpatului, principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut, fiind mărginit de existența unor mijloace compensatorii care să asigure existența unui echilibru suficient între acuzare și apărare. Se invocă în acest sens Hotărârea din 2 iunie 2005, pronunțată de Curtea de la Strasbourg în
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
nu refuză dreptul suspectului/inculpatului sau al oricărei alte persoane interesate de a contesta concluziile raportului de constatare, ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupra utilității efectuării unei expertize. Împrejurarea că, subsecvent constatării, efectuarea unei expertize este condiționată de aprecierea necesității sale, indiferent că această necesitate este impusă de existența unei nelămuriri a organului judiciar ori de aspectele învederate de către părți în momentul contestării raportului de constatare, nu este de natură a aduce atingere dreptului la apărare al părților
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
de orice îndoială rezonabilă. Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece - pe lângă faptul că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului/inculpatului -, principiul liberei aprecieri a probelor nu este unul absolut, fiind limitat de existența unor mijloace compensatorii care să asigure existența unui echilibru suficient între acuzare și apărare. Sub acest aspect, în Hotărârea din 2 iunie 2005, pronunțată în Cauza Cottin împotriva Belgiei, paragraful
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
o simplă contestare a raportului, cu toate că dispunerea unei expertize nu este utilă soluționării speței, fiind lămurite toate aspectele cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului/inculpatului. Totodată, lăsarea de către legiuitor la aprecierea organelor judiciare a necesității dispunerii efectuării unei noi expertize, după finalizarea raportului de constatare, reprezintă o aplicare a rolului activ pe care acestea îl au în cadrul procesului penal, în scopul aflării adevărului, astfel cum acesta este reglementat de prevederile
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
etc.; Creșterea capacității sectorului ÎLD; Numărul de lucrători care se acreditează ca PFA - furnizori de servicii sociale printr-un program național de susținere a antreprenoriatului; 2023-2030 MMSS MAT BA 5.1.4. Dezvoltarea unei campanii naționale de comunicare concentrate asupra sensibilizării și aprecierii importanței ÎLD și a contribuției lucratorilor din domeniu; Îmbunătățirea opiniei publice și a respectului față de contribuțiile lucrătorilor din domeniu ÎLD; Număr de evenimente/ clipuri/ materiale de comunicare dezvoltate și diseminate; 2023-2025 MMSS MS BA 5.1.5. Elaborarea unui studiu național
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
va conduce la individualizarea programului de formare profesională. – scop - adaptarea programului de formare la nevoile cursantului ... – metode - instrumente*) *) - document de autoevaluare care va cuprinde informații corecte, verificabile prin documente/înregistrări specifice parcursului profesional (experiența în muncă, pregătirea anterioară etc.); ... – scală de apreciere ... Evaluare pe parcurs (Se va prezenta separat pentru pregătirea teoretică și practică, respectiv pe module/discipline/secvențe de învățare.) – frecvență ... – metode - instrumente de evaluare ... – scală de apreciere ... Evaluarea finală (Se prezintă separat pentru pregătirea teoretică și practică, dacă este cazul.) – metode - instrumente
ORDIN nr. 2.228/2022/3.025/2023 () [Corola-llms4eu/Law/264409]
-
corecte, verificabile prin documente/înregistrări specifice parcursului profesional (experiența în muncă, pregătirea anterioară etc.); ... – scală de apreciere ... Evaluare pe parcurs (Se va prezenta separat pentru pregătirea teoretică și practică, respectiv pe module/discipline/secvențe de învățare.) – frecvență ... – metode - instrumente de evaluare ... – scală de apreciere ... Evaluarea finală (Se prezintă separat pentru pregătirea teoretică și practică, dacă este cazul.) – metode - instrumente de evaluare ... – scală de apreciere ... – teste de aptitudini, de cunoștințe, test scris, test oral, proiecte. ... Anexa nr. 4 (Anexa nr. 4 la metodologie) Numele și
ORDIN nr. 2.228/2022/3.025/2023 () [Corola-llms4eu/Law/264409]
-
va prezenta separat pentru pregătirea teoretică și practică, respectiv pe module/discipline/secvențe de învățare.) – frecvență ... – metode - instrumente de evaluare ... – scală de apreciere ... Evaluarea finală (Se prezintă separat pentru pregătirea teoretică și practică, dacă este cazul.) – metode - instrumente de evaluare ... – scală de apreciere ... – teste de aptitudini, de cunoștințe, test scris, test oral, proiecte. ... Anexa nr. 4 (Anexa nr. 4 la metodologie) Numele și prenumele formatorului ............................... Denumirea programului de formare .............................. PROIECT DIDACTIC Furnizorul de formare ......................................... Obiective de referință/ Competențe specifice*) Conținuturi (detalieri) Activități de
ORDIN nr. 2.228/2022/3.025/2023 () [Corola-llms4eu/Law/264409]