21,997 matches
-
putere să înfrunte drumul. Între timp, viața la Cairo se făcea tot mai grea. Mărfurile alimentare erau tot mai rare. Brânzeturile, untul și fructele erau de negăsit, prețul cerealelor creștea. Se spunea că Tumanbay hotărâse să înfometeze garnizoana otomană, împiedicând aprovizionarea orașului dinspre provinciile pe care încă le avea sub control; pe deasupra, se înțelesese cu triburile de nomazi arabi, care nu se supuseseră niciodată vreunei puteri egiptene, ca să vină să devasteze împrejurimile capitalei. Se mai spunea de asemenea că Tumanbay adusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
scoatem din vizuina lor. Tribul quazilor rebeli a venit dinspre miazănoapte. Noi îi putem înfrunta dincolo de cursurile astea de apă. Și aici putem să-i surprindem, la ieslea găinilor. Nu-mi place să tăbărască pe noi când mergem să facem aprovizionarea. Noi trebuie să atacăm primii și să-i trimitem de unde au venit. Quazi sau sarmați, ce-or fi ei. Arătă spre jăratic: — Încălzește-te. Vom avea o zi grea. Errius nu se mișcă. — Ai ordin să pleci? — Nu am ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
venit. Quazi sau sarmați, ce-or fi ei. Arătă spre jăratic: — Încălzește-te. Vom avea o zi grea. Errius nu se mișcă. — Ai ordin să pleci? — Nu am ordin pentru o acțiune de război. Azi trebuie să ne ocupăm de aprovizionare. Așa vrea prefectul. Antonius aruncă harta într-un colț. Își puse calcei căptușiți cu piele. — Ieslea găinilor... Acela ar trebui să fie obiectivul nostru. Vom merge la ieslea găinilor? se miră Errius. N-am pierdut destui oameni acolo, de câte ori ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Opt care? Ai de gând să aprovizionezi toată Pannonia? — Mai adu o sută șaizeci de castrapila, trei mii de picioare de sfoară și o mie de pila cu vârf scurt. — O mie de pila? Înseamnă că nu mergem să facem aprovizionarea. Mergem la luptă! — Mergem să facem aprovizionarea. Îi iau cu mine pe cei cinci sute de oameni din cohorta mea... ca să facem aprovizionarea. Ai înțeles? — Scuză-mă, dar o sută șaizeci de castrapila nu sunt de-ajuns ca să apere cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
toată Pannonia? — Mai adu o sută șaizeci de castrapila, trei mii de picioare de sfoară și o mie de pila cu vârf scurt. — O mie de pila? Înseamnă că nu mergem să facem aprovizionarea. Mergem la luptă! — Mergem să facem aprovizionarea. Îi iau cu mine pe cei cinci sute de oameni din cohorta mea... ca să facem aprovizionarea. Ai înțeles? — Scuză-mă, dar o sută șaizeci de castrapila nu sunt de-ajuns ca să apere cinci sute de oameni. Abia ajung pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
o mie de pila cu vârf scurt. — O mie de pila? Înseamnă că nu mergem să facem aprovizionarea. Mergem la luptă! — Mergem să facem aprovizionarea. Îi iau cu mine pe cei cinci sute de oameni din cohorta mea... ca să facem aprovizionarea. Ai înțeles? — Scuză-mă, dar o sută șaizeci de castrapila nu sunt de-ajuns ca să apere cinci sute de oameni. Abia ajung pentru o centurie! — Zău? zâmbi ironic Antonius. — Nu vrei să-mi spui ce plan ai? întrebă Errius cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ridica mirosul de aerel și praz, care multora li se părea grețos - dar era un semn al rigorii lui Valerius Mucrus, ce le impunea ofițerilor să mănânce la fel ca restul soldaților. — Am primit ordin să mă duc să fac aprovizionarea azi - îl fixă pe Valerius Mucrus. Am dat deja ordin cohortei mele să facă pregătirile. Nu! exclamă Mucrus. Nici nu se pune problema! Nici o cohortă! Ia doar un manipul. Antonius își înăbuși o izbucnire de mânie, în numele eticii militare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Nici o cohortă! Ia doar un manipul. Antonius își înăbuși o izbucnire de mânie, în numele eticii militare pe care o respecta cu strictețe. Dacă pot... Simțea privirile celorlalți tribuni ațintite asupra lui, complet lipsite de invidie: în zilele acelea, să faci aprovizionarea însemna adesea să nu te mai întorci în castru. — Un manipul înseamnă două centurii. Doar o sută șaizeci de oameni. Nu ajung. Nu te vei duce la ieslea găinilor. Te vei îndrepta spre miazăzi. Mucrus își duse mâna la barba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
armura până la pulpe și care nu putea fi străpunsă de săgețile arcașilor barbari, dar îi îngreuia mult mișcările. Luptase alături de Antonius, mai întâi în Gallia, apoi în Hispania Tarraconensis, și participase la misiuni mult mai primejdioase decât o operațiune de aprovizionare. — Chiar dacă mergem să culegem câțiva napi, mâna aceea de argint trebuie să le arate precis soldaților direcția în care trebuie să meargă. Mai ales azi. De aceea sunt plătit mai mult decât un centurion... Eu știu să-mi fac treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Errius veni lângă calul lui Antonius. — Aproape că mă aștept să văd vârfurile de la pila ieșind printre soldați. În acest caz, aș avea impresia că mă aflu în fața unor oameni gata de luptă. Dar acesta e doar un marș de aprovizionare, nu-i așa? Așa-i. Antonius râse. Cine, dacă nu Errius, ordonase să se încarce în care, pe lângă castrapila, și cele opt sute de lănci scurte pe care tribunul le ceruse înainte de plecarea din castru? Erau arme de război, chiar dacă oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
plecarea din castru? Erau arme de război, chiar dacă oamenii nu purtau echipamentul corespunzător. Mulți purtau lorica, o armură din bucăți de piele, ușoară și elastică, ce apăra spatele în orice tip de acțiune. Prin urmare, și într-o acțiune de aprovizionare. Alți soldați - cei proaspăt sosiți din garnizoanele de la granița Dalmatiei - purtau lorica ferrea, din plăcuțe de metal ce acopereau pieptul și spatele. Aceasta era protecția obișnuită a așa-numiților limitanei, soldați care nu trebuiau să se miște foarte mult deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dai cu târnăcopul, să sapi și să cari greutăți. — Dar ferrea este impermeabilă... Și, mai ales, te apără de săgeți, nu-i așa? replică Errius cu un zâmbet malițios. — Bine, bine, Errius... Azi ne vom bate. Am hotărât să fac aprovizionarea de la ieslea găinilor. — Bănuiam eu. Dar puteai măcar să mă lași să termin vinul pe care-l am în cort. Știi doar că te urmez pretutindeni... Chiar și la moarte. Îl urmase pe Antonius din Hispania Tarraconensis, unde se născuse, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
doar ce i s-a întâmplat lui Rubellius Glaucus acum câteva săptămâni! Antonius mângâie gâtul calului. — Încalc ordinele, știu asta. Iar tu îmi ești complice. Cât despre Rubellius Glaucus... Nu trebuia să se lase luat prin surprindere. Singura zonă de aprovizionare pe care quazii nu au devastat-o e tocmai ieslea găinilor. Ne atrag acolo, pentru că știu că de acolo ne aprovizionăm. Ne așteaptă acolo ca să ne sucească gâtul, ca la găini. Au fost uciși toți centurionii, signifer-ul și ajutoarele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de piele, o lorica. Îți lasă ferrea. Așa nu mă ud, în schimb îmi rup spatele. Pe toate mentulae din lume! — Mereu te plângi, Rufus, râse cineva. Cel puțin tu, care nu voiai să lupți, ai fost numit să faci aprovizionarea. Noi, care vrem să luăm parte la luptă, dăm cu târnăcopul în căutare de napi. — Obișnuiește-te s-o faci pe țăranul, strigă de departe Rufus. După serviciul militar veți primi pământ și un împrumut de la stat ca să vă construiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Antonius îi spusese Errius - preluă comanda soldaților din fundul pâlniei. Celălalt centurion dirija liniile din față. — Valete! strigă Antonius, ridicându-se în scări. Valerius îl văzu pe centurion întorcându-se spre Antonius. — Și zici că ăsta-i un manipul pentru aprovizionare? îl auzi râzând. Îi răspunseră strigătele barbarilor. Quazii goneau cu toții spre frontul roman; erau vreo patru sute împotriva celor o sută șaizeci de soldați care îi așteptau impasibili, nemișcați, liniștiți ca niște feline. Era liniștea furiei gata să explodeze. Sub privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nu erau obișnuiți să se descurce fără confortul de la oraș - și de ce să facă asta? Cu ajutorul unui electrician, se conectase la liniile electrice ale spitalului, ca să aibă lumină, trăgând o încrengătură de fire de la stâlpii electrici direct în grădină. Grație aprovizionării excelente de care se bucura spitalul, erau scutiți de căderile și fluctutațiile de tensiune îndurate de restul orașului. De asemenea, îndrumase o gloată de vizitatori regulați ai livezii să lege o rețea de țevi de apă ce ducea de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
trecere a armatelor țariste spre Peninsula Balcanică. Numeroasele războaie care s-au succedat timp de un secol și jumătate și anii grei ai ocupației militare au secătuit resursele economice și financiare ale Principatelor Moldovei și Țării Românești, nevoite să suporte aprovizionarea și încartiruirea armatelor străine, iar teritoriul lor - devenit adeseori teatru de operațiuni militare - a suferit inevitabilele distrugeri provocate de beligeranți, sau au constituit moneda de schimb pentru învingători. Deosebit de activ în regiune, Imperiul rus a promovat o politică abilă, reușind
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
zeci de kilometri spre sud. Oastea invadatoare era, cu adevărat, imensă. Dar Înaintarea fusese, În ultimele zile, tot mai grea. Turcii pierduseră peste zece mii de oameni În luptele de hărțuială. Nu găsiseră nimic de jefuit pe drum, iar convoaiele de aprovizionare rămăseră mult În urmă, Înțepenite În zăpezile Țării de Jos. Singura șansă a trupelor beglerbegului Soliman fusese marșul forțat până la ciocnirea decisivă cu oastea Moldovei. Dar marșul forțat istovise pedestrimea. Ienicerii, flămânzi și Însetați, se târau cu greu prin zăpezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pantofi fără aprobarea reprezentantului coroanei, maiorul Privett-Clampe. Maiorul se poate opune vizitelor nababului în Europa și poate pune frâu achizițiilor de mașini noi, mobilier de lux, bijuterii, ponei pentru polo sau avioane, în favoarea unor proiecte administrative anoste, cum ar fi aprovizionarea unui spital sau întreținerea resurselor de apă potabilă din satele Fatehpurului. Dacă nu este consultat, îi e de ajuns o vorbă, un mesaj, ca să provoace probleme, chiar și legate de succesiunea la tron. Maiorul este cu adevărat cel mai puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
părea că supraviețuirea inamicului era aproape supranaturală. Trupele atacatoare pierdeau războiul de rezistență. Se părea că, oricât ar fi lovit, izbit, bruscat sau sufocat inamicul, acesta continua să miște. Garnizoana de trei mii cinci sute de oameni avea căile de aprovizionare tăiate și accesul la apă blocat. Ar fi trebuit să ajungă în culmea foametei încă de pe la începutul Lunii Întâi, dar, la sfârșitul lunii, castelul încă nu căzuse. Acum, tocmai începea Luna a Treia. Hideyoshi vedea oboseala trupelor, dar se străduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și cai ajunse la râul Kamo și se opri un moment, toți soldații se întoarseră să privească în spate, iar Mitsuhide făcu același lucru: observând valurile roșiatice ale râului, știură că, de după crestele din spatele lor, răsărea soarele. Ofițerul însărcinat cu aprovizionarea armatei se apropie de Mitsutada și-l întrebă despre micul dejun: — Facem aici pregătirile de dimineață sau mergem mai departe, până la Nishijin? Mitsutada tocmai voia să-l întrebe pe Mitsuhide ce intenții avea, dar, în acel moment, Yomoda Masataka își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o profundă emoție și tensiune la gândul că armata lui Hideyoshi se afla acum în fața lui, la o distanță de nici jumătate de leghe. Stabilind Onbozuka drept punctul focal al întregii sale forțe și folosind Castelul Shoryuji ca bază de aprovizionare, Mitsuhide își desfășură trupele în linie, de la Râul Yodo în sud-vest până la Râul Enmyoji, ca și cum ar fi deschis un evantai. La vremea când toate unitățile din avangardă ajunseră pe poziții, era aproape dimineață, iar conturul prelung al Râului Yodo începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
după ce în prealabil îl supusese celor mai groaznice torturi<footnote Ibidem footnote>. Plângerea acestuia și a altor boieri, l-au determinat pe sultan să decidă mazilirea lui Duca, mazilire amânată până la data de 10 august 1672, pentru a nu periclita aprovizionarea oastei care se deplasa spre Camenița. „Imediat ce turcii au luat poziții în jurul cetății poloneze, sultanul a dat poruncă să fie închis Duca Vodă, la Vârnovita”<footnote Ibidem, p. 40 footnote>. Dar, Duca i-a înduplecat hotărârea cu multe cheltuieli și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Iașul, de mănăstirea Cetățuia nu s-au atins cu toate că zidul din partea vestică a incintei era căzut. Aceasta dovedește valoarea tactică intrinsecă a dealului și a mănăstirii În anul 1788 oastea turcă din Moldova „a transformat Cetățuia în centru de aprovizionare, iar după respingerea turcilor din Moldova, de către ruși, Mănăstirile Cetățuia și Hlincea au fost transformate în spitale militare de către ruși”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol. XX, p. 37 footnote>. La 1 iunie 1775 Grigorie Alexandru Ghica voievod „întărește mănăstirii Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-a părut așa de sexy încât nu mi-am mai dorit decât ca Brigit să plece o vreme și să ne lase pe mine și pe Luke să facem niște surfing la orizontală. Noi nu ne prea ocupăm cu aprovizionarea casei. Aș putea să dau fuga până la colț și să-ți iau o cafea de-acolo, s-a oferit el. Sau ce zici de-o bere? Avem bere din belșug. Oare de ce nu mă surprinde chestia asta? a întrebat Brigit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]