6,861 matches
-
1966), de fapt o narațiune „cu sertare” alcătuită dintr-o serie de povestiri distincte grupate după tehnica Decameronului, și volumul de nuvele Nume (1972). Romanul Drum de soartă și de răzbunare (1970), subintitulat „o baladă din Ardeal”, evocă figura haiducului ardelean Văleanu, iar Astă-seară îl arestăm pe asasin (1967) ilustrează genul romanului polițist. SCRIERI: Într-o gară, București, 1952; Ana Nucului, București, 1953; Prostul, București, 1953; Povestiri, București, 1955; Liniștea iernii, București, 1956; Cămașa de mire, București, 1958; Dimineață de mai
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
Poezii în proză, Lugoj, 1908. Repere bibliografice: N. Iorga, Cărți, NRL, 1908, 126; O.C.T. [Octavian C. Tăslăoanu], Dări de seamă: Mihail Gașpar, „În vraja trecutului”, LU, 1909, 2; Lucian Costin, Scriitorul bănățean Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar, „Analele Societății de limbă română”, 1973, 3-4; Ovidiu
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
aprobare, în primăvara anului 1833, Curții de la Viena. Preconiza tipărirea organizată a cărților românești, asigurată de o societate editorială, „bibliograficească” (Ateneul cunoștințelor, Cabinetul muzelor române), formată din intelectuali și patrioți români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios și superstițiile îl situează pe poziții iluministe. Explicând, în Plan..., înapoierea culturală prin dezbinare și oprimare socială
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
și hotărâse editarea unei reviste a societății „bibliograficești”, intitulată „Atheneul român”. În manuscris a rămas primul număr al acestei publicații, care urma să apară la 1 ianuarie 1835. În prefața (Precognitele Atheneului), pe care o întocmește, expune idei ale Școlii Ardelene asupra originii românilor, a limbii și culturii române. Deși nu a primit autorizația de publicare, „Atheneul român” atestă continuitatea eforturilor și preocupărilor lui Ioan Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici, Ion Budai-Deleanu, Zaharia Carcalechi și persistența ideilor iluministe ale Școlii Ardelene. Dintre manuscrisele
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
ale Școlii Ardelene asupra originii românilor, a limbii și culturii române. Deși nu a primit autorizația de publicare, „Atheneul român” atestă continuitatea eforturilor și preocupărilor lui Ioan Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici, Ion Budai-Deleanu, Zaharia Carcalechi și persistența ideilor iluministe ale Școlii Ardelene. Dintre manuscrisele care i-au fost încredințate, G. a reușit să publice doar primul volum al cronicii lui Gheorghe Șincai, în 1844. O prea lungă perioadă de demersuri, reclama gălăgioasă, nepunctualitatea, precum și unele speculații bănești ale editorului i-au îndepărtat
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
alfabetului latin, cea a necesității înființării unor biblioteci subvenționate de stat și se fac incursiuni în mitologie. Acțiunea derutează prin dispersare. Ea se petrece în Transilvania, Moldova, Muntenia, dar și în „Elizeu” ori pe „tărâmul morților”. Apoteoza celor doi cărturari ardeleni, celebrată de zei și de populația română din toate provinciile, devine un tablou alegoric convențional, scăldat din belșug în „focuri bengalice”. Piesa este cu totul nereușită din cauza lipsei simțului istoric, a neglijării proporțiilor și a limbajului bombastic. G. este autorul
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
G.i. câștigă atenția iubitorilor de lectură, conținutul se îmbogățește și, în 1884, se publică și literatură originală. De menționat sunt nuvelele lui N. Enescu, scrise într-o limbă curată, fără exagerările încă obișnuite atunci, proză inspirată din realitățile satului ardelean sau făcând apel la legende istorice. R.Z.
GAZETA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287199_a_288528]
-
În România cea nouă e o datorie să încercăm a face să apară o revistă cel puțin tot atât de bună cât a putut să apară în timpuri de asuprire străină.” Prin asumarea continuității față de periodicul budapestan, apoi sibian, și față de revistele ardelene în general, G. se situa principial pe linia orientării literare tradiționale. Acest sens orientativ se declară - în primele numere mai ales - fără echivoc în grafica revistei. Pe copertă, sub caligrafia delicată a titlului, e înfățișat un chip de tânăr îngândurat
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
interesant, Laboratorul unui dicționar, semnează Ion Breazu, evocând activitatea de la Muzeul Limbii Române, și tot el scrie despre personalitatea lui Ion Agârbiceanu și despre moartea tragică a lui St.O. Iosif. Olimpiu Boitoș este autorul unui articol amplu intitulat Periodicele ardelene în răstimp de o sută de ani. Este prezentată colecția „George Sion” a Bibliotecii Universitare din Cluj, e caracterizată personalitatea profesorilor G. Bogdan-Duică și Sextil Pușcariu; V. Vlaicu argumentează romanitatea orașelor din Ardeal și Banat, etnograful Emil Precup evocă un
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
sate, învățători și preoți, evitând o angajare fermă în luptele politice, fapt care i-a atras reproșurile redactorilor de la „Tribuna” din Sibiu. Din anul 1888 și până în 1890 gazeta a fost redactată de Nicolae Coșariu, iar din 1891 de George Ardelean. G.p. are rubrici dedicate vieții sociale bănățene, literaturii, evenimentelor politice, sunt oferite informații privind viața ecleziastică, comentarii juridice și de legislație, articole de istorie, bibliografii și foarte mult folclor. Ținuta grafică este modernă, cu gravuri bine făcute, unele, publicate pe
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
1925; Un martir al datoriei către țară: Episcopul Demetriu Radu, Cernăuți, 1925; Coloniile germane din Dobrogea, Cernăuți, 1926; Episcopul Mihail Pavel. Viața și faptele lui (1827-1902), Oradea, 1927; Dr. Ioan Rațiu (1828-1902). 50 de ani de la luptele naționale ale românilor ardeleni, Sibiu, 1928; Momente din viața bisericii unite în ultimii zece ani (1918-1928), București, 1929; George Pop de Băsești. 60 de ani din luptele naționale ale românilor transilvăneni, Oradea, 1935; Eugeniu Carada, Oradea, 1936; La Presse périodique en Roumanie, Oradea, 1936
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
Oradea (7-8 din 1940) a fost confiscat la graniță, puține exemplare fiind salvate. Având trează conștiința că aparține climatului literar și artistic al Transilvaniei, F. devine un simbol al destinului tragic al provinciei destrămate. Scopul său este regruparea forțelor intelectuale ardelene la București și organizarea de redacții în principalele orașe ale Transilvaniei: Arad (Al. Negură, George A. Petre), Beiuș (George Bota, Titus L. Roșu, Iosif E. Naghiu), Sibiu (Victor Papilian, președintele Asociației Scriitorilor din Ardeal, Grigore Popa, Al. Dima, Paul Constant
FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
poezia lui Beniuc își evidențiază fondul constant de imagini și „fluctuațiile de expresivitate”, „viața lirică a motivelor” și momentele de „recul poetic” de-a lungul a patru decenii de istorie (1930-1970). F. realizează, de asemenea, ediții din scrierile poeților tineri ardeleni afirmați după 1930: Ion Moldoveanu, George Popa, Dimitrie Danciu, George A. Petre, Octavian Șireagu ș.a. Studiile introductive la aceste ediții, împreună cu alte câteva comentarii cu privire la Goga, Rebreanu, Blaga, formează sumarul volumului Întâlniri... După această carte-bilanț și după stagiul francez, fără
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
a cincea a revistei continuă să apară lunar la Oradea, sub coordonarea unui colectiv redacțional format inițial din Ioan Moldovan (redactor-șef), Crăciun Bejan, Dumitru Chirilă, Virgil Podoabă, Ion Simuț, Traian Ștef, cărora din ianuarie 1991 li se alătură Florin Ardelean și Tiberiu Ciorba. Constatând că „este vremea priorității imediatului politic [...], nu încă timpul răbdător al lecturii”, redacția își propune să îmbine „temele literaturii cu cele ale actualității civice, manifestându-se drept un combatant decis în favoarea idealului democratic”. Profilul, prin tradiție
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
sub același stindard.” În afară de Vasile Iuțiu, sunt prezenți cu poezii V. Ranta-Buticescu, Elia Trăilă, Moise Popiliu (Miron Pompiliu), I. S. Bădescu. Unele versuri sunt semnate cu pseudonimele Damon și Romeo. Nuvele inspirate din istoria poporului român sau din viața satului ardelean au publicat Elia Trăilă și V. Ranta-Buticescu. Un istoric al Societății de leptură și un articol relativ la organizarea aceleiași societăți orădene îi aparțin lui N. Oncu. R.Z.
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
s-au bucurat de o receptare largă pe întreg teritoriul locuit de români, fiind cunoscute, în următoarele două secole, deopotrivă în Țara Românească, Transilvania sau Banat. D. însuși dăruia în 1687 un exemplar al Vieții și petrecerii svinților unei mănăstiri ardelene (din Petrid). Asupra limbii traducerilor religioase ale epocii brâncovenești se exercită într-o măsură influența limbii tipăriturilor lui D. O serie de argumente pledează în favoarea participării sale efective la tălmăcirea în limba română a Vechiului Testament (cu aproape două decenii
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
-le, totodată, colaborarea (G. Barițiu, T. Cipariu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu). Prin F., poezia lui Alecsandri a continuat să pătrundă în Transilvania, circulând în toate mediile. Revista a constituit, în același timp, un îndemn către activitate literară pentru tinerii intelectuali ardeleni. Iulian Grozescu, Aron Densușianu, I.C. Drăgescu, Tit Chitul, Miron Pompiliu, V.B. Muntenescu, Justin Popfiu, V. Ranta-Buticescu, I.Al. Lapedatu, Maria Bosco-Suciu și atâția alții s-au strâns în jurul F., colaborând cu versuri, nuvele și romane, cu publicistică pe cele mai
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
blăstemat a lui V. Alecsandri. Cu versuri colaborează Lucreția Suciu-Rudow, I. Popovici-Bănățeanul (care semna și Ioan Popovici), I. T. Mera, T. Daul, George Murnu. Nuvele publică Virgil Onițiu, I. Pop-Reteganul și I. T. Mera, subiectele fiind alese din realitatea satului ardelean, iar poeta Maria Cunțan amintiri din viața de elevă. Se colectează, de asemenea, literatură populară de pe întregul teritoriu al Transilvaniei (doine, povești, anecdote ș.a.), trimisă de N. Sinulescu, Antoniu Papp, F. Roșca, D. Micu, T. Daul și R. Vraciu. Revista
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
literatura franceză (Montaigne, Voltaire, Lamartine, George Sand) și spaniolă (Calderón de la Barca). Se adaugă câteva studii care conțin considerații substanțiale despre literatura și cultura română, precum Neagoe Basarab și procedeele de artă ale Renașterii sau Ioan Inocențiu Micu-Klain, inițiatorul Școlii Ardelene. SCRIERI: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, București, 1997-2003; Statutul artistului în epoca barocă. Strălucirea și suferințele magicianului, București, 1998; Renaștere și modernitate, București, 1998; Ériger une République souveraine, libre et indépendante
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
București, 1921; Gheorghe Asachi. Viața și opera lui, București, 1921; ed., București, 1927; Portrete literare, București, [1921]; Istoria civilizației române moderne, I-III, București, 1924-1925; ed. îngr. și introd. Z. Ornea, București, 1972; ed. București, 1992; ed. București, 1997; Figuri ardelene, Arad, 1926; Istoria literaturii române contemporane, I-VI, București, 1926-1929; Viața dublă, București, 1929; Memorii, I, București, 1930, II, Craiova, 1932, III, București, 1937; Bizu, București, 1932; Firu-n patru, București, 1934; Mite, București, 1934; Bălăuca, București, 1935; Mili, București, 1936
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
privitoare la situația învățământului nostru primar și la educația populară (1911), Anuar pedagogic (1913). La izbucnirea războiului mondial, pentru a nu fi mobilizat, G. trece Carpații și, stabilit la București, militează, îndeosebi în „Tribuna”, pe care o scoate cu alți ardeleni, ori în „Gazeta ostașilor”, pentru ieșirea României din neutralitate. Același scop era servit și de lucrările Școala românească din Transilvania și Ungaria (1915) și Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria (1915), la care se adaugă studiul
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
de Orhei, scoate în 1926 ziarul „Cuvânt moldovenesc” și o a doua serie a ziarului „România nouă” și inițiază înființarea filialei basarabene a Astrei. Se implică, de asemenea, cu grupul de la „Societatea de mâine”, în medierea divergențelor dintre oamenii politici ardeleni, în combaterea „statusului romano-catolic”, în care distingea acțiunea revizionismului maghiar, precum și în lupta pentru unitatea religioasă a românilor. Intransigent în privința principiilor, respingând orice clientelism, G. a provocat animozități care duc în 1945 la epurarea sa de la Universitate și la internarea
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
București, 2002. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Discul”, VTRA, 1972, 10; Adrian Popescu, „Bucuria cuvântului”, ST, 1974, 3; Ion Cristofor, „Foc nestins”, ST, 1981, 1; Dumitru Mureșan, „Foc nestins”, VTRA, 1981, 2; Ion Arieșanu, „Foc nestins”, O, 1981, 8; Laurențiu Ulici, Ardelene, RL, 1987, 17; Cornel Moraru, Statura morală a poetului, VTRA, 1992, 7; Iulian Boldea, Fascinația eului, „Târnava”, 1994, 4; Cornel Moraru, Un parcurs constant al poeziei, VTRA, 1994, 5; Al. Cistelecan, Elegii și epigrame, LCF, 1994, 25; Horea Poenar, „Periplu
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
de apusul existenței: „Doar o statuie-n ceață a mâhnirii, / Nimic alt nu va rămâne-n urmă” - Elegie. O altă latură a activității lui G. este aceea de autor de antologii. Alcătuite în timpul războiului, după criteriul apartenenței teritoriale (Poeți tineri ardeleni, 1940) sau după cel tematic (Transilvania în poezia românească, 1943), acestea au avut rolul de a menține, în pofida situației generate de Dictatul de la Viena, legăturile culturale dintre Transilvania și restul țării, de a permite scriitorilor transilvăneni să devină cunoscuți și
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
în lumea literară de peste munți. SCRIERI: Anotimpuri, București, 1938; Dincolo de pădure, București, 1943; Poemele verii, București, 1964; Cântece de țară, București, 1967; Poezii, București, 1968; Semne pe scut, București, 1972; Poeme, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1989. Antologii: Poeți tineri ardeleni, cu optsprezece măști de lut de Ion Vlasiu, București, 1940; Transilvania în poezia românească, București, 1943. Traduceri: Culegere din lirica maghiară, București, 1947; Nagy István, Toate drepturile rezervate, București, 1948; Illés Béla, Cânt omul și luptele lui, pref. László Földes
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]