3,252 matches
-
C13 tot en met C30.] PT: extractos (petróleo), de solvente de gasóleo leve de vácuo, tratado com argilă; Extracto aromático de destilado (tratado) [Uma combinaçăo complexă de hidrocarbonetos obtida por extracçăo com solvente de gasóleos leves de vácuo tratados com argilă descorante pară remoçăo de vestígios de constituintes polares e impurezas. É constituída predominantemente por hidrocarbonetos aromáticos com números de átomos de carbono predominantemente na gamă de C13 até C30.] Clasificación, Klassificering, Einstufung, Ταξινόμηση, Classification, Classification, Classificazione, Indeling, Classificaçăo Cârc. Cât
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
anexat bibliotecile Caldas Taipas și Ronfe oferind în continuare serviciile unei biblioteci itinerante la 42 de parohii. Rocile granitice ocupă cea mai mare parte din suprafața județului, în principal pietre mici în zonele de nord-vest și sud-vest a județului, precum și argilă și pietriș de-a lungul albiilor râurilor Ave, Vizela. Județul este mărginit la nord de Monte, la vest de munții Falperra Sameiro, Outeiro Penedice și la sud de către Penha Hill. Acest deal, cu altitudinea de 613 metri, este cel mai
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
sudice de lângă coasta Adriaticii, precum și insulele, constau din munți de mică altitudine și culmi împădurite. Resursele naturale găsite în țară în cantități destul de importante pentru producție sunt petrolul, cărbunele, bauxita, minereul de fier inferior, calciul, gipsul, asfaltul natural, silicatul, mica, argilele, sarea și hidroenergia. Relieful carstic compune aproape jumătate din Croația și în special se remarcă în Alpii Dinarici. În Croația există multe peșteri de mare adâncime, dintre care 49 sunt mai adânci de , 14 dintre ele depășind și trei având
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Cahulului. Pe teritoriul orașului sunt surse de ape minerale curative și nămoluri balneare. Primele așezări umane au apărut aproximativ în anul 1300 î.e.n. Au fost identificate vetrele a două sate, pe locul cărora s-au colectate fragmente de vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XV-XIII î.e.n.). Prin anii 300-400 î.e.n. a mai existat un sat, dovadă fiind urmele de case arse, fragmente de vase din argilă din epoca timpurie a fierului (sec. IV-III î.e.n.). În perioada
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
pe locul cărora s-au colectate fragmente de vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XV-XIII î.e.n.). Prin anii 300-400 î.e.n. a mai existat un sat, dovadă fiind urmele de case arse, fragmente de vase din argilă din epoca timpurie a fierului (sec. IV-III î.e.n.). În perioada romană (sec. II-IV e.n.), a luat ființă un alt sat distrus în 376, în timpul invaziei hunilor. În preajma orașului sunt 4 movile funerare lasăte de popoare nomade. Localitatea are o vechime
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
suprafața totală a orașului din care 70% sunt acoperite cu vegetație forestieră, iar restul se completează anual. Conform datelor pentru anul 2001 pădurile ocupă 22 ha, iar arbuștii - 8 ha. Din resursele minerale orașul dispune de zăcăminte de piatră și argilă. De asemenea pe teritoriul urbei sunt terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene. Stema orașului Orhei a fost aprobată la 5 decembrie 1997 de către Consiliul
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
pictură și muzică). În oraș activează 9 colective artistice de amatori cu un număr de 180 persoane ce au performanțe în domeniu și un centru de conservare și propagare a tradițiilor și valorilor culturale. Meșterii populari (în piatră, lozie, olărit, argilă, lemn) vestiți pe timpuri nu transmit arta meșteșugăritului tinerilor generații deoarece nu sunt create condițiile necesare pentru a studia și a practica meșteșugurile populare. Sistemul de învățământ din Orhei este prezentat de 7 instituții preșcolare cu o capacitate de 1600
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
fiind identificate urme de locuințe, așchii și unelte de cremene, din oase de animale și oale din lut. Alte 4 sate au apărut aici în anii 3500-3000 î.e.n., pe vetrele cărora au fost descoperite urme de case arse, vase de argilă și alte obiecte casnice din eneolitic. De asemnea, au fost descoperite urmele unei locuințe din epoca bronzului (anii 1400-1300 î.e.n.). În epoca dacică târzie (perioada Carpilor, sec. II-IV, pe teritoriul orașului s-au dezvoltat două localități, pe vatra cărora au
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
pe vatra cărora au fost găsite urme de locuințe, cuptoare ș.a. În 376 e.n. aceste așezări au fost distruse de huni. În perioada migrațiilor, sec. VI-IX e.n., au apărut 3 sate, fapt confirmat de urmele de bordeie, vase de argilă date din anii 500-700 e.n. Ulterior sunt atestați aici Bolohovenii, o populație de obîrșie parțial slavă (Tiverții) și parțial romanică (Bолохи), aliată a cnezatului Galiției-Volîniei. După întemeierea Țării Moldovei, pe locul cetății a existat, în vecinătatea așezării civile, o fortificație
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
fot găsite bucăți de lut ars, care provin de la casele făcute din nuiele și unse cu lut, resturi de vase din lut și alte obiecte ale perioadei menționate . Pe celelalte vetre au fost colectate diferite obiecte, în special vase de argilă, din perioada romană. Localitățile s-au menținut până la invazia hunilor în 376 e.n. Unii cercetători presupun că istoria Tighinei începe încă din timpurile străvechi și că prin secolul al XII-lea negustori genovezi ar fi întemeiat aici o factorie, un
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granite care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide. Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice. În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate. Pe suprafața
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
raionului Nisporeni împreună cu teritoriul ce se desfășoara de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m. În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
milioane de ani în urmă, în miocenul superior, teritoriul era ocupat de Marea Sarmațiană. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
se dezvolte în condiții continentale, fiind supus mișcărilor tectonice de ridicare. Ultimele au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune, a alunecărilor de teren și la fragmentarea reliefului. Pe parcursul cuaternarului s-au acumulat depozite continentale aluviale, deluviale, eoliene: nisip, prundiș, pietriș, argile locssoide ect. Structura scoarței terestre de la temelia Podișului Codrilor pe care este situat și raionul Nisporeni suferă mișcări de ridicare care provoacă uneori cutremure de pămînt cu magnitudinea de pînă la 2-3 grade pe care populația nu întodeauna le simte
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
5 grade sunt destul de frecvente (pînă la 18-20 pe an). Construirea cladirilor în oraș se efectuiază cu respectarea strictă a regulilor de asigurare a rezistenței lor la cutremurele de pămînt. Pe teritoriul raionului se exploatează materiale pentru contrucție, precum calcarele, argilele, deatomitele și nisipurile de vîrstă neogenă precum și depunerile de pietriș și prundiș de vârstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii, sunt dezvelite în valea Prutului și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
vârstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii, sunt dezvelite în valea Prutului și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a raionului ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei. Zăcăminte de calcar pentru construcție se găsesc de obicei la adîncimi mici în zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluentilor săi, care
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluentilor săi, care se utilizează ca materie primă pentru construcții producerea cărămizii și a țiglei. Resursele materialelor de construcție
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pînă la mln metri cubi). Au un caracter pronunțat de bloc. Se întalnesc mai des în codrii Apuseni și în partea superioară a versanților hîrtoapelor. Aceste alunecări se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate formati din alternante de argile, de nisipuri și gresii cu bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezintă o cornisă liniară sau semicirculară de la baza căreia începe o succesiune de trepte cu dimensiuni variabile. Uneori aceste au lungimi de sute de metri și lațimi de zeci
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ect. Ca rezultat al influenței mișcărilor tectonice pozitive intense influenței zguduiturilor seismice surpărilor poalelor de versanți în urma eroziunii rîurilor șuvoaielor torențiale sporadice din rîpe ș.a. Deseori aceste alunecări sunt cauzate de căderea excesivă a precipitațiilor atmosferice ceea ce provoacă micșorarea rezistenței argilelor din zonele de acum slăbite. Alunecările date de regulă cuprind sistemuri de blocuri dimensiunile cărora se micșorează de sus în jos. Inițial se deplasează blocuri întregi de roci care pe parcurs se dezmembrează. În condițiile unei umidități sporite în partea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ș.a. Mecanismul acestor alunecări îl constituie o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă cu o viteză ce e determinată de mai mulți factori. Alunecările de scurgere se formează de regulă în deluviul alunecărilor străvechi și în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene, argilo-nispoase în condițiile suprasaturării cu ape atît de la precipitațiile atmosferice cît și de la apele subterane. Alunecărilor de scurgere le sunt caracteristice formele alungite în plan. Direcția lor este orientată spre văgăunile microreliefului pantelor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu bălți și mlaștini alimentate atît superficial cît și subteran. Prin fragmentarea valurilor de alunecare se transformă în aliniamente de forme mai mult sau mai puțin monticulare deosebite de formele eroziunii torențiale. Deluviul de alunecare alcătuit dintr-un amestec de argile , nisipuri , prundișuri etc. Cu o grosime ce depășește uneori 15-20m, în cele mai dese cazuri prezintă o suprafață cu fragmene de trepte mici, monicule cu altitudine variabilă (0,5-10m) și mici depresiuni umede, transformate pe alocuri în bălți și mlaștini
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pe pantele drepte ale rîurilor Cula, Bîc, Bucovăț (hîrtoapele Vorniceni, Lozova, Bravicea, Năpădeni ș.a.). Ele se manifestă destul de activ si pe versanții artificiali ai debleurilor șoselelor ( Chișinău, Cernăuți etc). Un rol deosebit la formarea acestor alunecări procesele de dezagregare a argilelor cauzate de umiditatea excesivă și uscarea perioducă a masivelor de roci. Aceste multiple deformatii ale rocilor ce au loc tot timpul sunt însoțite de formarea de fisuri, dezintegrarea rocilor în particule mici ridicînd capacitatea de infiltrare a apelor și micșorînd
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și micșorînd considerabil rezistența și stabilitatea versanților. Alunecările cu mecanism complex - se caracterizează printr-un amestec de monticule, trepte, valuri etc. Ele se dezvoltă de obicei în condițiile unor versanți cu energie de relief mare cu o componență litologică variată argile, nisipuri, gresii, prundiș ș.a. Mecanismul lor prezintă o ambianță de deplasare a blocurilor de roci în partea superioară a alunecărilor și o scurgere în partea inferioară sau o succesivitate întreagă de zone cu caracter de scurgere și de deplasare a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]