4,609 matches
-
Argumentele posibile în favoarea tezei și antitezei nu au o stringență logică impecabilă, ca să se poată afirma că teza și antiteza se impun cu egală forță și în mod necesar. De altfel, o afirmație metafizică se sprijină întotdeauna numai pe o argumentare aproximativă; 2) Chiar dacă gândirea metafizică s-ar revărsa inevitabil în antinomii, aceasta nu ar duce automat la anularea rezultatelor ei, deoarece s-ar putea ca însuși antinomicul să poată fi utilizabil în mod pozitiv în formulările cunoașterii. O dovadă elocventă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
element structural pentru acest spațiu cultural 412 sau o "constantă a viețuirii noastre"413, anume ondulațiunea. S-a scris suficient de mult despre acest lucru, astfel încât chestiunea prezenței acestui motiv în inconștientul cultural de aici nu mai are nevoie de argumentare. Voi încerca doar să îl leg de ideea antinomicului. Privită în esența ei ontologică, ondulațiunea este expresia mai plastică a ideii unei legături necesare între doi termeni antinomici care se succed, fie spațial, fie temporal, fără ca actualizarea unui termen să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că dinamismele antagoniste, în oscilația lor ritmică, trec regulat prin acest punct de relativ echilibru. Aceasta înseamnă că materia psihică nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică. Nu voi intra aici în interstițiile argumentării lupașciene a acestei idei. Tot ce rețin este că filosoful francez de origine română argumentează, aș spune exhaustiv, că logica sau dialectica contradictorială pe care a dezvăluit-o la nivel microfizic se regăsește în zonele "înalte" ale psihicului. Tocmai aceasta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ajungem la anumite concluzii cu privire la anumite acțiuni pornind de la calitatea vieții înțeleasă ca valoare intrinsecă. Asemănător procedează și Routley în construcția argumentului său privind Ultimul Om, argument pe care îl voi expune într-unul din capitolele următoare. Alte căi de argumentare ar putea fi elaborarea unui argument transcendental, (de exemplu, plăcerea ca atare este un temei al acțiunii, asumat de orice persoană capabilă să raționeze practic, pentru că dacă plăcerea nu ar fi considerată drept temei al raționării practice, atunci nimic altceva
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în extinderea sferei moralității am lucrat din plin cu argumentul "pantei alunecoase". Voi propune în continuare, pornind de la analiza făcută de Eliott Sober 74, o discuție despre principalele asemenea structuri argumentative. Voi explora și implicațiile metodologice ale acestor scheme de argumentare. Astfel, argumentul cu privire la valorarea autonomă a întregilor, fundamental în etica mediului, va fi extins într-un capitol despre versiunile holismului și delimitările acestuia față de individualismul etic. De asemenea, voi lua în considerare, chiar de la bun început, trei probleme cu încărcătură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noastre de a întreprinde anumite acțiuni, pentru că, de fapt, decidem pe baza altor temeiuri asumate implicit, dar recunoașterea ignoranței poate fi temei al suspendării sau abținerii de la a lua o anumită decizie. 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" Mecanismul unei argumentări de acest fel este simplu de pus în evidență cu ajutorul analogiei cu panta alunecoasă. Dacă faci un pas pe o pantă alunecoasă riști să te duci până la capătul ei, așa că este mai bine să nu faci nici măcar un prim pas
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi considerată o consecință nedorită, motiv pentru care am putea mai degrabă să justificăm stoparea unor asemenea activități. Aceasta înseamnă că orice specie contează, dar nu că orice specie este foarte valoroasă. Dacă ne aflăm deja pe panta alunecoasă a argumentării și vrem să evităm consecințele nefavorabile, atunci, întrucât nu avem cum să știm în ce punct al pantei alunecoase suntem, cea mai bună strategie este să protejăm fiecare specie. 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor Regăsim
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
opinia mea, cea mai puternică și cel mai bine asigurată filosofic pe care am întâlnit-o în literatura de specialitate. Desigur, argumentul lui Varner are la bază anumite presupoziții care sunt și ele contestabile. Dar să presupunem, cel puțin de dragul argumentării, că acest cadru supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului ajung la anumite concluzii pentru că împărtășesc presupoziția că valorile constau în întregi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trebui să demonstreze fie că principiul respectului nu este un principiu moral valid, fie că analiza drepturilor drept cerințe valide nu este corectă, fie că argumentul în favoarea principiului respectului este defectuos. Dar toate aceste teze au fost deja asigurate prin argumentări solide bazate pe premise puternice. În fine, ultima mișcare teoretică propusă de Regan constă în generalizarea dreptului la tratament respectuos prin aplicarea lui, în egală măsură, și la cazul pacienților morali. Aceștia au acest drept întrucât, așa cu am arătat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în guvernare și în managementul de mediu, precum și la nivel global. Voi face apel la autorii consacrați ai domeniului și voi încerca să conturez principalele teme și dispute într-un mod în care opțiunile personale vor da o configurație specifică argumentării. 1. Atitudini față de natură 1.1. Vânători și prădători Activitatea de vânătoare exprimă o atitudine față de natură, desigur, în primul rând față de animalele vânate, și poate fi considerată genul de situație care generează o discuție etică legată de ceea ce poate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Drepturilor Omului. Persoanele ale căror drepturi fundamentale au fost atinse au în prezent posibilitatea să-și apere drepturile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului"375. Din perspectiva eticii mediului sunt necesare câteva scurte comentarii. Să ne situăm pentru început, de dragul argumentării, pe poziții antropocentrice și instrumentaliste, astfel încât să putem susține că natura trebuie să servească în mod necondiționat intereselor omului. În acest caz, răspunsul cel mai puternic pe care îl putem da este acela că este imposibil sau cel puțin foarte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. Descrierea e o formă a expunerii prin care se prezintă caracteristicile unui obiect, proces, fenomen. Se bazează pe observație intuitivă, dar se și poate dirija aceasta observare. Explicația este forma de expunere în care predomină argumentarea rațională, făcându-și loc deja problemele de lămurit, teoremele, regulile, legile științifice. Explicația are și ea la bază anume rațiuni: elevul a acumulat o experiență faptică suficientă, simțind nevoia să-i fie lămurită în amănunt; “mecanismele" gândirii logice sunt destul de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
timpul însușirii de către elevi a culturii multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil; pe de altă parte, ea constituie o ocazie permanentă pentru educator de a oferi educatului un model de ordonare, închegare, argumentare, sistematizare a informației din diverse domenii. Pentru a-și putea îndeplini, însă, aceste roluri, ea trebuie să respecte un minimum de cerințe adică: * Conținuturile prezentate să fie autentice și convingătoare, ceea ce implica pregătirea anticipată temeinică a expunerii. * În cadrul oricăreia dintre
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
va fi lăsat să-și expună cunoștințele liber, nu este bine ca profesorul să intervină, chiar dacă se fac unele greșeli, pentru a nu întrerupe șirul ideilor celui care răspunde. Întrebări suplimentare vor fi puse numai după ce elevul și-a terminat argumentarea, iar greșelile vor fi corectate apoi cu ajutorul clasei sau când acesta nu este posibil, de către profesor. b) Verificarea prin lucrări scrise (evaluarea scrisă) * Metoda de verificare prin lucrări scrise ne creează posibilitatea să apreciem , în același timp , cunoștințele
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
recunoaștem că pentru a transforma învățarea chimiei într-o experiență veritabilă a fiecăruia, trebuie să înlocuim treptat “chimia cretei” și “chimia formulelor” cu “chimia experimentului”. Să apelăm mai mult la activități de investigare și analizare a adevărurilor științifice bazate pe argumentare, elaborare de explicații, comunicare de idei, lucru în echipă. Desigur, în cadrul lecțiilor de chimie, utilizăm strategii ce impun raționamente deductive pornind de la experimentul demonstrativ sau pe grupe și urmărim atent că elevul să facă dovadă acestor abilități. Însă, în condițiile
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
fatică / 18 I.1.6. 1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic / 19 I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic / 22 I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate / 28 I.1.8. Tehnica arhetipului cultural în argumentarea publicitară / 34 Capitolul II. Terminologia / 39 II.1. Repere istorice și evoluție / 39 II.1.1. Școala de la Viena. Eugen Wüster / 40 II.1.2. Școala de la Moscova / 41 II.1.3. Școala franceză de terminologie / 42 II.1.4
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din titlu: "Antonescu: Revizuirea Constituției o facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte, care nu știm cine va fi"; "Tăriceanu îl atacă pe Crin Antonescu: Vrea alegeri în PNL pentru desemnarea candidatului la alegerile prezidențiale" etc. Elementele utilizate în argumentare sunt de natură persuasivă, prin topicul terțului exclus, cu precădere în primul citat ("[...] Revizuirea Constituției o facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte"). Legătura dintre act și persoană prin metaforă jurnalistică este o strategie deosebit de productivă: Stănișoară - "sturionul cu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dintre caracteristicile toposului globalizării actuale: "Amnesty International: Criza economică lovește în drepturile omului" (Jurnalul Național). În contexte de acest tip, citatele devin categorii fundamentele în relația de informare și comunicare dintre jurnalist și receptor, puse în serviciul subiectului particularizat. În argumentare, la nivelul paratextului, se poate utiliza ceea ce retorica numește "legătură între antecedent și consecință": "Andre Glucksmann: Dacă Europa nu conlucrează, va cădea în secolul al XIX-lea" (Jurnalul Național) etc. Toposul intelectualului absoarbe/dezvoltă o direcție forte, prin variate aspecte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
condiția intelectualului: "Stefan Iordache: "După atâtea roluri, nici eu nu mai știu cine sunt!" Valoarea operelor conferă noi dimensiuni toposului: "Scriitorii români se vând mai bine decât cei străini"; "Lecturi la tavă - "Intelectuali romani" etc. Elementele folosite în strategia de argumentare sunt variabile. Argumente a contrario: "Alberto Bolocan: "Omul învață mai mult prin durere și încercări, fiecare are crucea lui"; argumente ab utilitate: "Amnesty International: Criza economică lovește în drepturile omului" etc. Există subtile diferențe între toposul jurnalistic și toposul literar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale unei realități fizice date. În comunicarea contemporană pluridisciplinară, conceptul de "imagine" denumește o "realitate" deosebit de complexă, cercetarea acesteia fiind realizată dintr-o perspectivă holistică. Este o complexitate dată de geneza "imaginii", de context și manifestare, de cultură. Imaginea în argumentarea publicitară Perspectiva semiotică (R. Barth 1964; P. Botezatu, 1973; U. Eco, 1996, 1982 etc.) este fundamentală în abordarea imaginii în publicitate. Trei sunt aspectele pe care le implică "imaginea" în argumentarea publicistică: structura, studiul asupra semnificării, nivelul creației (date de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
imaginii", de context și manifestare, de cultură. Imaginea în argumentarea publicitară Perspectiva semiotică (R. Barth 1964; P. Botezatu, 1973; U. Eco, 1996, 1982 etc.) este fundamentală în abordarea imaginii în publicitate. Trei sunt aspectele pe care le implică "imaginea" în argumentarea publicistică: structura, studiul asupra semnificării, nivelul creației (date de natură geometrică - pe de o parte, elemente topografice de compoziție, pe de altă parte). Imaginea publicitară - parte integrantă a vizualului - se definește prin caracteristici proprii, de regulă interdisciplinare: semnele iconice structureză
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mesajului, textul lingvistic a devenit un element subtil ce înnobilează imaginea. Destructurarea lingvistică merge, în ultimele decenii, până la concentrarea mesajului lingvistic într-o frază sau într-un simplu slogan. Perspectiva semiotică este fundamentală în studiul realizării concrete a imaginii în argumentare, dar nu suficientă. Comunicarea publicitară își poate atinge scopurile completând demersul semiotic cu o perspectivă interdisciplinară (R. Boudon, 1997; I. Drăgan, 1996) ce îmbină psihologia și limba ( H. Wald, 1968), antropologia culturii, artele (Floch, J-Marie, 1990; R. Huyghe, 1981). Nu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Semiotica imaginii vizuale). Modalitățile de comunicare vizuală sunt, în majoritatea cazurilor, căi deosebit de subtile de constrângere. Cine ar putea acredita ideea că o caracteristică precum impersonalitatea, sentimentul vagului, nedeterminarea sunt elemente care în subsidiar susțin o retorică a persuasiunii, în argumentarea publicitară? Semn iconic / semn lingvistic Condiționarea iconicului de intenționalitate este fundamentală în publicitate unde această modalitate de comunicare devine a priori purtătoarea de sens a imaginii. Care este mecanismul prin care receptorul percepe mesajul vizual al unei imagini? Care este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este acceptată în lingvistică, cel putin după anii '60, unde codul este considerat un sistem limitat de semne. Concepția lui Ferdinand de Saussure privind conceptele de "cod" și "semn" pare a fi greu de admis în cazul imaginii vizuale de argumentare publicitară, unde mesajul are un rol fundamental, fiind indestructibil legat de semnul iconic. Semnul lingvistic și semnul iconic sunt comparabile din perspectiva funcției de comunicare dar diferă prin sistem ca și prin modalitatea de funcționare. Limbajul are "o sintactică lineară
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Bonhomme, 2005: 278), culoarea, formele conferă imaginii sensuri contextuale, determinate de capacitatea combinatorie, de "investițiile semantice" ale creatorilor; • absența conectorilor, a elementelor de legătură, a predicativității semantice din cadrul imaginiii - ca elemente sintactice are consecințe asupra logicii intrinseci a construcției imaginii. Argumentarea logică în imaginea publicitară este una de ansamblu și se realizează sub forma unor secvențe deductive. Suscită "rețele inferențiale aleatorii pe baza continuumului și a simultaneității formelor ei [...], solicită componenta "explicativă" a argumentării bazate pe DOCERE (a instrui) al tradiției
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]