12,098 matches
-
percepută ca un act de dreptate, perfect legitim. Capra cu trei iezi ăapărută în numărul din 1 decembrie 1875 al Convorbirilor literare) este o poveste cu animale, o alegorie cu măști, care vrea să impună atenției noastre un principiu etic, ascultarea de părinți, luarea în seamă a experienței lor de viață. Copiii o prețuiesc pentru caracterul ei moralizator, adulții savurează prospețimea narațiunii. Punguța cu doi bani ăpublicată în Convorbiri literare la 1 ianuarie 1876) reprezintă exemplificarea ingenioasă a proverbului după faptă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
siguranță prea puțin cercetat, chiar și de cei care consideră numele său un simbol. În timpul celor 12 ani de preoție la Antiohia, între anii 386 și 397, Sfântul Ioan a desfășurat o prodigioasă activitate misionară și predicatorială. Și-a împlinit ascultarea cu mult zel, abilitate și succes. Vorbea neîncetat: în fiecare duminică și sărbătoare, precum și în fiecare vineri; iar în timpul postului mare, în fiecare zi; a predicat în toate bisericile orașului și în cele din jurul orașului. Temele predicii sale erau foarte
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
care este ,,a nu mai fi-ul" său, moartea sa. Este foarte important de observat traseul pe care personajul blecherian îl parcurge pentru a-și înțelege propria moarte. Deschiderea către celălalt este esențială în acest demers. Aceasta se realizează prin ascultare și tăcere, nu prin discurs. Moartea celuilalt nu este verbalizată. Emanuel, ca de altfel și Hans Castorp, îi ascultă în tăcere pe bolnavi. Povestea lor poate deveni la un moment dat povestea personală. Emanuel asistă la moartea lui Quitonce, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
aceea de ,,a nu mai fi". Quitonce moare asemenea identității dezirabile, în hohote de râs, ca o paiață. Râsul lui Quitonce va fi purtat de Emanuel cu sine, pentru că printr-un transfer atributiv va deveni chiar râsul său. Astfel, de la ascultarea și tăcerea celorlalți se va ajunge la ascultarea sinelui. Personajele blecheriene, ca de altfel și personajele lui Mann, iau în calcul posibilitatea lor de ,,a nu mai fi", după ce au conștientizat posibilitatea altora ,,de a nu mai fi". O astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
asemenea identității dezirabile, în hohote de râs, ca o paiață. Râsul lui Quitonce va fi purtat de Emanuel cu sine, pentru că printr-un transfer atributiv va deveni chiar râsul său. Astfel, de la ascultarea și tăcerea celorlalți se va ajunge la ascultarea sinelui. Personajele blecheriene, ca de altfel și personajele lui Mann, iau în calcul posibilitatea lor de ,,a nu mai fi", după ce au conștientizat posibilitatea altora ,,de a nu mai fi". O astfel de moarte are rolul de a scoate personajul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Inteligență: ο concretă ο abstractă ο creatoare ¾ Limbajul • Volumul: ο bogat ο redus ο extrem de sărac • Exprimare: ο corectă ο greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
de mediere constă în ,,TRECEREA DE LA UN RAPORT DE FORȚĂ LA UN RAPORT DE SENS.,, Deci, mediatorul nu este nici judecător, nici consilier, nici arbitru, nici terapeut - el este doar un catalizator. Prin atitudinea sa de disponibilitate, de deschidere, de ascultare activă, de restabilire a relațiilor el activează pentru a permite protagoniștilor conflictului să găsească o soluție satisfăcătoare si pentru unul, si pentru altul. Diaz si Liatard (1998) au formulat această finalitate în felul următor: “Se numește mediere procesul care permite
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
a fost un îndârjit susținător al monahismului. Ideea lui Vasile era că fiecare mănăstire ar trebui să reprezinte nu o simplă adunare de asceți, ci o comunitate reală, în care fiecare ar munci pentru bunăstarea tuturor, supunându-se el însuși ascultării unui stareț, care el însuși ar trebui să fie condus de o regulă fixă. „Pentru prima dată în istorie, cele trei virtuți fundamentale: sărăcia, castitatea și obedienta, erau formulate explicit”{\cîte 48}. Sfanțul Vasile nu a redactat reguli în sensul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse este reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română să atace armatele rusești. Ministrul de externe insista ca reprezentații puterilor garante, să intervină pe lângă Poartă, ca atunci când trupele ruse vor intra în România, armata otomană să nu invadeze teritoriul românesc. De aceea, în această
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra în România armata otomană să nu invadeze teritoriul. Mihail Kogălniceanu nu voia să fie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
revoltei, iar victoria va fi acceptarea. Acceptarea voluntară a Crucii de către Hristos este cel mai bun exemplu de asumare a suferinței. A fi creștini înseamnă a ne îmbrăca în Hristos nu doar în viața, ci Și în moartea Sa, în ascultare pe Cruce (Rom. 6). Acceptarea nu este sinonimă cu resemnarea. A se resemna înseamnă a se apleca în fața unei fatalități, a unei lovituri a sorții, a circumstanțelor adverse. Acceptarea este îndeplinirea unui act de libertate, prin care ne asumăm suferința
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
resemna înseamnă a se apleca în fața unei fatalități, a unei lovituri a sorții, a circumstanțelor adverse. Acceptarea este îndeplinirea unui act de libertate, prin care ne asumăm suferința și o folosim în scopul creșterii credinței noastre, a iubirii și a ascultării. A accepta înseamnă așadar a obține o victorie. Înseamnă a ne învinge pe noi înșine, a ne lua crucea și a merge pe urmele Celui care a acceptat să fie răstignit pe Crucea Sa, dându-ne puterea de a ne-
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
revoltei, iar victoria va fi acceptarea. Acceptarea voluntară a Crucii de către Hristos este cel mai bun exemplu de asumare a suferinței. A fi creștini înseamnă a ne îmbrăca în Hristos nu doar în viața, ci Și în moartea Sa, în ascultare pe Cruce (Rom. 6). Acceptarea nu este sinonimă cu resemnarea. A se resemna înseamnă a se apleca în fața unei fatalități, a unei lovituri a sorții, a circumstanțelor adverse. Acceptarea este îndeplinirea unui act de libertate, prin care ne asumăm suferința
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
resemna înseamnă a se apleca în fața unei fatalități, a unei lovituri a sorții, a circumstanțelor adverse. Acceptarea este îndeplinirea unui act de libertate, prin care ne asumăm suferința și o folosim în scopul creșterii credinței noastre, a iubirii și a ascultării. A accepta înseamnă așadar a obține o victorie. Înseamnă a ne învinge pe noi înșine, a ne lua crucea și a merge pe urmele Celui care a acceptat să fie răstignit pe Crucea Sa, dându-ne puterea de a ne-
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
jogging fără ca practicantul să „lase” de o parte tensiunile acumulate acasă sau la serviciu. Conform psihologilor și fiziologilor sportivi, factorii psihologici pot cauza de multe ori probleme (pot reduce toleranța la cerințele fizice ale exersării O’Conner, B., & colab. 2002); ascultarea muzicii preferate în timpul practicării joggingului este recomandată și are efecte atât asupra psihicului, cât și asupra unor funcții și procese biologice, însă volumul prea tare al acesteia diminuează foarte mult posibilitățile de percepere a semnalelor externe, iar acest lucru poate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
tratatul său Despre preoție. În anul 386 Ioan e hirotonit preot de episcopul Flavian și primește misiunea de predicator. Geniul și arta sa ortaorică îi duc numele până departe. Timp de 12 ani, între 386 și 397, și-a împlinit ascultarea cu nespus de mult zel, abilitate și succes. Vorbea neîncetat: în fiecare duminică și sărbătoare, precum și în fiecare vineri; iar în timpul postului mare, în fiecare zi; a predicat în toate bisericile orașului și în cele din jurul orașului. Temele predicii sale
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
desigur vorba de o confuzie între Conte (poveste, națiune sau chiar basm) și Compte (socoteală dar și cont bancar). rrr Nu e vorba de un serviciu special ci de instrumentul de tortură folosit de didacticolii froggistanezi pentru a ține sub ascultare hoardele de brotaci dacă le vin idei. sss V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Ed. Univers, 1973, 157-160. ttt A nu se citi în maidaneză, ci în codul reclamelor pentru produse cosmetice. uuu Adică studenții de toate genurile
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
forme de activitate cât mai variate: la antrenarea elevilor în timpul prezentării cunoștințelor noi, la stabilirea unor corelații, la operarea cu ajutorul noțiunilor vechi, la înțelegerea unor situații noi. Însușirea temeinică a cunoștințelor se poate face cel mai eficient prin repetare. Pentru ca ascultarea să-și atingă scopul profesorului trebuie să apeleze și la cunoștințe predate în lecții mai vechi, iar aceste cunoștințe pot servi în lecția curentă, la diferite comparații și corelații cu noile cunoștințe. Acest principiu se poate aplica și în ascultare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ascultarea să-și atingă scopul profesorului trebuie să apeleze și la cunoștințe predate în lecții mai vechi, iar aceste cunoștințe pot servi în lecția curentă, la diferite comparații și corelații cu noile cunoștințe. Acest principiu se poate aplica și în ascultare și în predare și la fixarea cunoștințelor. Pentru aplicarea cunoștințelor în practică, elevul trebuie să fie pus în situația de a folosi aceste cunoștințe în ocazii cât mai variate, lărgindu-și în acest fel sfera modalităților de rezolvare și înțelegere
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
referitoare la începutul medierii: una ține de organizarea spațiului si timpului pentru mediere, si a doua — de începerea propriu-zisă a medierii. Puteți începe acest modul cu reactualizarea unor lucruri învățate în modulul trecut. Ați putea folosi următoarele întrebări: Ce înseamnă ascultare activă? Cum știm dacă ascultăm activ? Când este nevoie de ascultare activă? Care ar fi obstacolele, dificultățile în practicarea unei ascultări active? Care sunt tehnicile pe care le poate folosi un mediator pentru a facilita comunicarea? Etc. Rugați elevii să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
pentru mediere, si a doua — de începerea propriu-zisă a medierii. Puteți începe acest modul cu reactualizarea unor lucruri învățate în modulul trecut. Ați putea folosi următoarele întrebări: Ce înseamnă ascultare activă? Cum știm dacă ascultăm activ? Când este nevoie de ascultare activă? Care ar fi obstacolele, dificultățile în practicarea unei ascultări active? Care sunt tehnicile pe care le poate folosi un mediator pentru a facilita comunicarea? Etc. Rugați elevii să-si aducă aminte ce înseamnă medierea si cum se soluționează conflictele
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
Puteți începe acest modul cu reactualizarea unor lucruri învățate în modulul trecut. Ați putea folosi următoarele întrebări: Ce înseamnă ascultare activă? Cum știm dacă ascultăm activ? Când este nevoie de ascultare activă? Care ar fi obstacolele, dificultățile în practicarea unei ascultări active? Care sunt tehnicile pe care le poate folosi un mediator pentru a facilita comunicarea? Etc. Rugați elevii să-si aducă aminte ce înseamnă medierea si cum se soluționează conflictele prin intermediul ei. Accentuați faptul că, în cadrul medierii, părțile sunt responsabile
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
tehnici, mediatorul clarifică esența conflictului din toate părțile. Întâi de toate mediatorul alege cine va vorbi. Structura acestei etape este următoarea: Mediatorul spune primului elev: Povestește ce s-a întâmplat. (În acest timp el ascultă folosind tehnicile de comunicare si ascultare învățate.) Mai ai ceva de spus? (După ce primul elev a terminat de vorbit, mediatorul rezumă ceea ce a fost spus.) Aceiași pași sunt folosiți si pentru a asculta relatarea celuilalt elev. După aceasta mediatorul întreabă fiecare parte: Ce simțăminte, emoții ți-
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
cuvintele si întreabă dacă ai înțeles corect. Dacă relatarea este cam confuză, pune întrebări de clarificare. Procedează la fel si cu partea a doua. În timp ce asculți părțile, nu uita să folosești tehnicile învățate la modulul Comunicarea (formularea si adresarea întrebărilor, ascultarea activă, limbajul non verbal etc.). Alternativă. Pentru ca să fie si mai eficient, puteți pregăti câte trei istorioare pentru fiecare grup. Prezentați părților partea lor de istorie, iar mediatorul, fără să le știe, să încerce să stabilească faptele. Mai jos este prezentat
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
avut părțile? A respectat mediatorul fazele medierii? Dacă au fost devieri, au fost ele utile? A atras atenția mediatorul la pregătirea spațiului si la alte condiții pentru mediere? Au fost respectate de mediator regulile medierii? S-a dat dovadă de ascultare activă din partea mediatorului (poziție, gesturi, mimică, fraze de încurajare sau reformulare etc.)? Ce comunicare non-verbală ați observat pe parcursul medierii? A reușit mediatorul să stabilească toate faptele? A fost eficient mediatorul în identificarea unor posibile soluții? Ce a fost făcut bine
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]